2ra-2087/17 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra–2087/17 Instanța de fond: D. Croitor Instanța de apel: M. Anton, G. Dașchevici, V. Negru Î N C H E I E R E 29 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas Examinând admisibilitatea recursului declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL prin intermediul avocatului Costaș Ruslan, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL către Simion (Purcel) Zinaida și Purcel Nicolae, intervenient accesoriu Vartic Viorel, cu privire la încasarea prejudiciului pentru consum fraudulos de energie electrică, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și menținută hotărârea judecătoriei Călărași din 06 iulie 2016, c o n s t a t ă: La data de 18 ianuarie 2016, avocatul Burduja Victoria, în interesele ÎCS ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL s-a adresat în instanță cu o cerere de chemare în judecată către Simion (Purcel) Zinaida și Purcel Nicolae, intervenient accesoriu Vartic Viorel, cu privire la încasarea prejudiciului pentru consum fraudulos de energie electrică în mărime de 15647,33 lei și încasarea cheltuielilor judecată.

În motivarea cererii înaintate a indicat că ÎCS ”RED Union Fenosa” SA a furnizat energie electrică consumatorului, la locul de consum nr. 1128433 la adresa r-nul Călărași, sat. XXXX, iar consumatorul era obligat să achite în termen plata pentru energia electrică consumată. La data de 30 aprilie 2010, urmare a unui control al rețelelor electrice, reprezentanții ÎCS ”RED Union Fenosa” SA au depistat conectare neautorizată la rețeaua de energie electrică la locul de consum nr. 1128433 la adresa r-nul Călărași, sat. XXXX. Astfel, în prezența pârâtului Purcel Nicolae, a fost întocmit actul nr.A00368 din 30 aprilie 2010, prin care s-a constatat conectare neautorizată la rețeaua de energie și consumul energiei electrice fără evidența acestuia prin echipamentul de măsurare.

Urmare a acestor fapte a fost efectuată recalcularea energiei electrice consumate pentru perioada 01 martie 2010 - 30 aprilie 2010, conform sistemului paușal și înaintată factura spre plată, însă necătînd la încălcările admise și stabilite, pârâții au continuat comiterea faptelor ilicite. La data de 22 iunie 2010, reprezentanții ÎCS ”RED Union Fenosa” SA au stabilit, în mod repetat, reconectare neautorizată la rețeaua de energie electrică la locul de consum nr. 1128433 la adresa r-nul Călărași, sat. XXXX și în prezența pîrîtului a fost întocmit actul nr. A01711 din 22 iunie 2010, prin care s-a constatat conectare samavolnică la rețeaua de energie electrică, pîrîtul consuma energie electrică fără evidența acestuia prin echipamentul de măsurare.

Repetat a fost efectuată recalcularea energiei electrice consumate pentru perioada 30 aprilie 2010 - 22 iunie 2010, conform sistemului paușal și înaintată factura spre plată. Urmare unor verificări repetate, reprezentanții ÎCS ”RED Union Fenosa” SA au stabilit la data de 26 iulie 2010, 06 iulie 2011, 23 noiembrie 2011 și la 11 noiembrie 2012 reconectare neautorizată la rețeaua de energie electrică la locul de consum nr. 1128433 și în acest caz, în prezența pîrîtului au fost întocmite actele nr.A01729 din 26 iulie 2010, nr. A 08951 din data de 06 iulie 2011, nr.A13281 din 23 noiembrie 2011, nr.A18019 din 11 noiembrie 2012, prin care s-a constatat conectare samavolnică la rețeaua de energie electrică, astfel încât pârâtul consumă energie electrică tară evidența acestuia prin echipamentul de măsurare.

Prin urmare a fost efectuată recalcularea energiei electrice consumate, conform sistemului paușal și înaintate facturile spre plată. În circumstanțele expuse, în opinia reclamantului, pârâtul prin acțiunile sale a admis o faptă ilicită prin consumul fraudulos de energie electrică, fără contract, faptă care a adus un prejudiciu reclamantului și respectiv, consideră că în virtutea prevederilor art. 1398 Cod Civil, pîrîtul este obligat să repare integral prejudiciul extracontractual. La data de 08 octombrie 2015 datoria pentru consumul energiei electrice constituia suma în mărime de 15647,33 lei, care s-a format drept rezultat al neachitării facturilor de energie electrică consumată. Nu au fost achitate facturile pentru consumul fraudulos de energie nr. 1128433083 - 1128433091, devenite scadente în perioada 17 mai 2010-04 decembrie 2012, în sumă totală de 15647,33 lei.

Reclamantul a mai menționat că la 08 octombrie 2015 în adresa pârâtului a fost expediată reclamația nr. 05-10/15 r-gnf, privind achitarea datoriei de 15647,33 lei, în care s-a propus să achite datoria sau să întreprindă măsuri pentru soluționarea pe cale prejudiciară a litigiului. Însă acesta nu a răspuns la reclamație și până la moment nu și-a îndeplinit obligațiile de achitare a facturilor înaintate. Reclamația a fost recepționată la 10 noiembrie 2015, iar prin scrisoarea pârâtului din 02 decembrie 2015 acesta recunoaște faptul consumului fraudulos de energie electrică de către Vartic Viorel, care la acel moment a locuit la locul unde a fost depistat consumul fraudulos, considerând că acesta urmează să achite consumul de energie electrică.

În viziunea reclamantului pârâții sunt proprietarii imobilului unde a fost depistat consum de energie electrică fraudulos, iar în temeiul art.317 Cod Civil, proprietarul urmează să răspundă. Potrivit informației eliberate de către Primăria sat. XXXX r-nul Călărași, la locul de consum nr. 1128433 la adresa r-nul Călărași, sat. XXXX după decesul lui Purcel Vasile, locuiesc soția Purcel Zinaida, Purcel Nicolae, Purcel Svetlana și Purcel Ana. Actele de depistare a consumului fraudulos de energie electrică, au fost întocmite în prezența pârâtului Purcel Nicolae.

A susținut că actele juridice în baza cărora există datoria și anume: actele de depistare a încălcărilor și facturile spre plată, în cazul în care nu era de acord cu ele, urmau să fie contestate în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr.793 din data de 10.02.2000, în termenul legal de 30 de zile, însă pârâtul nu le-a contestat până în prezent, din care fapt rezultă că acesta nu și-a exprimat dezacordul său cu actele juridice menționate în termenul obligatoriu de prescripție, fiind astfel implicit de acord cu ele, acestea fiind obligatorii pentru pîrît. Or, prezumția de legalitate și respectiv obligativitatea acestora a devenit absolută, din cauza necontestării lor de către pârât în conformitate cu procedura legală.

Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 06 iulie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL către Simion (Purcel) Zinaida și Purcel Nicolae, intervenient accesoriu Vartic Viorel, cu privire la încasarea prejudiciului pentru consum fraudulos de energie electrică în mărime de 15647,33 lei, s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și menținută hotărârea judecătoriei Călărași din 06 iulie 2016. La data de 22 septembrie 2017, ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL prin intermediul avocatului Costaș Ruslan a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, solicitând casarea acestei și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului declarat, avocatul Costaș Ruslan a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat eronat legea, nu a aplicat legea care urma să fie aplicată. Totodată, a menționat că la data de 28.08.2017 Purcel Nicolae a recunoscut datoria și a semnat în acest sens un acord de plată, datoria fiindu-i diminuată de recurent la suma de 10 058,55 lei. La data de 17 noiembrie 2017, Purcel Nicolae a depus referință asupra cererii de recurs, menționând că acordul de plată a fost semnat sub presiunea angajaților ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și că a fost dus în eroare despre motivele chemării la sediul întreprinderii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL prin intermediul avocatului Costaș Ruslan, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL prin intermediul avocatului Costaș Ruslan, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL prin intermediul avocatului Costaș Ruslan. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL prin intermediul avocatului Costaș Ruslan. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas Copia corespunde originalului Judecător Svetlana Filincova