2rhc-86/17 — destituirea administratorului provizoriu

dosarul nr. 2rhc-86/17 prima instanță – (Curtea de Apel Chișinău) S. Arnăut instanța de recurs – V. Clevadî, Iu. Bejenaru, D. Mardari ÎNCHEIERE 20 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele sedinței, Valentina Clevadî judecători Iurie Bejenaru Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel, în cadrul procesului de insolvabilitate a Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2017, prin care a fost respins recursul declarat de către administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017, c o n s t a t ă: La 03 iunie 2013 societatea pe acțiuni ”Parcul de Autobuze din Bălți” a depus cerere introductivă prin care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate față de Întreprinderea de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2013 a fost admisă spre examinare cererea introductivă înaintată de societatea pe acțiuni ”Parcul de Autobuze din Bălți” și pus sub observație debitorul Întreprinderea de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru”. În funcția de administrator provizoriu al Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” a fost desemnat Chicu Dumitru. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de Întreprinderea de Stat ”Stațiunea Tehnologico- Experimentală Codru” și desemnat în calitate de administrator al insolvabilității Lungu Marcel. În scopul prevenirii modificării stării bunurilor debitorului, au fost aplicate măsurile de asigurare.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2014 a fost aprobată hotărârea Adunării creditorilor Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico- Experimentală Codru” din 18 iunie 2014 și s-a confirmat planul procedurii de 1 restructurare a Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” cu încetarea procedurii de restructurare cu aplicarea planului față de Întreprinderea de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru”, în funcția de administrator al insolvabilității în perioada executării planului procedurii de restructurare a fost desemnat Lungu Marcel.

La 03 aprilie 2017 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a înaintat instanței de insolvabilitate sesizarea cu privire la destituirea administratorului insolvabilității al Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” – Lungu Marcel, solicitînd destituirea lui Lungu Marcel din funcția de administrator al Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” și numirea în această funcție a lui Gherman Andrei (f.d.

31). În motivarea sesizării Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a menționat că prin scrisoarea Procuraturii Anticorupție din 30 martie 2017 a fost informat despre pornirea urmăririi penale în privința administratorului procedurii de insolvabilitate al Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” Lungu Marcel și președintele comitetului creditorilor Alexa Oleg privind comiterea de către aceștia a infracțiunii prevăzute de art. 42, art.190 alin. (5) Cod penal și aplicată măsura preventivă – arest preventiv.

La data de 10 aprilie 2017 administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” Lungu Marcel a înaintat instanței de insolvabilitate cerere de desemnare a locțiitorului administratorului, solicitînd desemnarea în cadrul procesului de insolvabilitate a Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” în calitate de locțiitor al administratorului insolvabilității – Mihail Ceavdar, invocînd faptul că din motive personale temporar nu are posibilitatea să exercite atribuțiile în cadrul procesului de insolvabilitate (f.d. 53). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017 a fost destituit Lungu Marcel din funcția de administrator al insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) și desemnat în calitate de administrator Gherman Andrei.

Cererile înaintate de administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” Lungu Marcel și membrii comitetului creditorilor Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico- Experimentală Codru” privind desemnarea locțiitorului administratorului insolvabilității au fost respinse.

La 03 mai 2017 administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2017, a fost respins recursul declarat de către administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017. La 19 iunie 2017, administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție 2 din 31 mai 2017, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs, cu reluarea examinării recursului depus împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017. Revizuentul administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel, în motivarea cererii de revizuire a menționat că după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2017, au devenit cunoscute circumstanțele și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Astfel, cererea de revizuire este declarată în temeiul art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Totodată, în motivarea cererii de revizuire a invocat că nici nu cunoștea despre dosarul penal pe care a fost reținut la 14 martie 2017 de Procuratura Anticorupție, iar la data de 15 martie 2015 fiind în izolatorul Centrului Național Anticorupție, i-a fost înmînată ordonanța de punere sub învinuire. De asemenea, a relatat că la 16 martie 2017, Judecătoria Buiucani municipiul Chișinău i-a aplicat 30 de zile de arest preventiv în izolator, cu aplicarea arestului la domiciliu la 12 aprilie 2017 pentru 30 de zile și la 11 mai 2017 pentru 25 de zile. Astfel, invocă faptul că nu a cunoscut despre dosarul penal intentat, precum și nici despre existența plîngerii care se află spre examinare în organele procuraturii, iar motivul instanțelor precum că nu a informat instanța de insolvabilitate despre faptul că a fost pus sub învinuire, este unul eronat.

Consideră că prin respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de insolvabilitate privind destituirea administratorului, instanțele l-au lezat de dreptul său legal de a solicita o eventuală demisie benevolă din funcția de administrator al insolvabilității, deoarece circumstanța unui eventual ”conflict de interese în raport cu debitorul” a apărut abia după privarea sa de libertate, iar după reținere nu a avut posibilitate să se deplaseze la Curtea de Apel Chișinău pentru depunerea cererii de demisie și înștiințarea instanței despre reținere. Mai mult ca atît, consideră că existența dosarului penal nu constituie conflict de interese în raport cu debitorul. Or, lista situațiilor de conflict de interese este exhaustiv reglementată de art. 29 al Legii cu privire la administratorii autorizați, care nu prevede ca conflict de interese faptul că administratorul insolvabilității ar fi vizat în cauză penală referitoare la activitate.

Totodată, a invocat că Ceavdar Mihail a fost angajat în calitate de director executiv în baza hotărârii comitetului creditorilor din 30 octombrie 2013 în componența grupului de implementare a procedurii de insolvabilitate, dar nu în calitate de director desemnat de angajator. Acest fapt rezultă și din decizia Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2014, prin care a fost casată încheierea din 11 noiembrie 2013 privind desemnarea lui Ceavdar Mihail în calitate de reprezentant al debitorului. Consideră că decizia Curții Supreme e Justiție din 29 ianuarie 2014 a fost tăinuită de reprezentanții societății pe acțiuni ”Parcul de Autobuze din Bălți” și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Respectiv, Ceavdar Mihail nu a 3 deținut funcții în organele de conducere a debitorului pînă la intentarea procedurii de insolvabilitate, respectiv nu are nici o incompatibilitate sau conflict de interese de a fi desemnat în calitate de locțiitor al administratorului insolvabilității. Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, rrevizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În speță, cererea de revizuire a fost formulată de administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel, invocînd circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere, prezentînd în acest sens ordonanța de punere sub învinuire din 15 martie 2017, procesul-verbal al ședinței Comitetului creditorilor Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico- Experimentală Codru” din 30 octombrie 2013, precum și decizia Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2014. Verificînd circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, în speță, argumentele nu se încadrează în rigorile normei de drept enunțate, deoarece revizuentul anexează decizia Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2014, precum și ordonanța de punere sub învinuire din 15 martie 2017, fără a aduce probe care ar indica la circumstanțele noi descoperite, așa după cum prevede diaspoziția art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Mai mult, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanâe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Totodată, drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Colegiul consideră, că circumstanțele invocate de revizuent prin prisma art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nu pot fi considerate drept circumstanțe noi, necunoscute anterior și esențiale.

Respectiv, nu este posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor juridice, or cirsumctanțele invocate de revizuent nu sunt de așa natrură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special nu lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs. Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. 4 În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de administratorul insolvabilității Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico- Experimentală Codru” (în procedura planului) Lungu Marcel, în cadrul procesului de insolvabilitate a Întreprinderii de Stat ”Stațiunea Tehnologico-Experimentală Codru”. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 5