2rc-576/17 — încasarea sumei

prima instanță: V. Mihaila dosarul nr. 2rc-576/17

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

D E C I Z I E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Soverang”

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu

răspundere limitată „Profmet Grup” împotriva societății cu răspundere limitată

„Sovernag” cu privire la încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere, a penalității și a

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă

La 06 octombrie 2015 societatea cu răspundere limitată „Soverang” (în

continuare – SRL „Sovernag”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

societății cu răspundere limitată „Profmet Grup” (în continuare – SRL „Profmet

Grup”), solicitînd încasarea datoriei în sumă de 10926,71 de lei, dobînzii de

întîrziere în sumă de 2186,90 de lei, penalității în mărime de 4020,72 de lei, a

cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 2000 de lei și taxă de stat în

sumă de 514 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 06 iulie 2016 s-a

admis acțiunea parțial, s-a încasat de la SRL „Soverang” în beneficiul SRL

„Profmet Grup” datoria în sumă de 10926,71 de lei, dobînda de întîrziere în sumă

de 2186,90 de lei, penalitatea în mărime de 1966,80 de lei, cheltuielile de judecată

pentru achitarea taxei de stat în mărime de 452,41 de lei și cheltuielile pentru

asistență juridică în mărime de 2000 de lei, în total suma de 17532,82 de lei. În

rest, acțiunea s-a respins.

La 04 august 2016 SRL „Soverang” a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 06 iulie 2016, solicitînd

admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 06

iulie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii (f.d.69).

1

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016 nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de SRL „Sovernag”. S-a comunicat apelantului că

necesită prezentarea apelului cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, dovada de plată a taxei

de stat în mărime de 385,51 de lei, stabilindu-i-se termen pînă la 16 noiembrie

2016 pentru lichidarea neajunsurilor menționate. În caz contrar cererea de apel nu

va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din Codul de

procedură civilă. S-a explicat părților că chestiunea privind primirea cererii de apel

v-a fi soluționată în ședința de judecată la 17 noiembrie 2016, ora 10.00, în incinta

Curții de Apel Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr.73, sala nr.3 (f.d.78-80).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016 s-a restituit

cererea de apel înaintată de SRL „Soverang” (f.d.89-92).

La 02 ianuarie 2017 SRL „Sovernag” a depus cerere de recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei în instanța de

apel la etapa primirii spre examinare a cererii de apel (f.d.97).

În argumentarea recursului a invocat că, încheierea instanței de apel din 17

noiembrie 2017 nu a recepționat-o și nu a cunoscut despre deficiențele depistate și

termenul de înlăturare acordat.

Susține că în condițiile în care nu a fost informat despre un act de procedură

fundamental, de existența căruia depindea desfășurarea în continuare a procesului

civil, consideră că i-a fost încălcat dreptul al un proces în sensul art. 6 CEDO.

Menționează că există sarcina instanțelor de a se asigura că apelantului i se va

acorda posibilitate reală și efectivă de a-și susține apelul în mod corespunzător.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de SRL

„Sovernag”, urmează a fi respins pentru următoarele.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Colegiul reține că din materialele cauzei nu se poate desprinde momentul

comunicării recurentului încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2017

(f.d.89-92), însă aceasta a fost expediată părților prin scrisoare de însoțire

nr.32874-4 din 05 decembrie 2016 (f.d.93), iar cererea de recurs a fost depusă la

04 ianuarie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe cererea de

recurs (f.d.97). Prin urmare, calea de atac se consideră exercitată în termen, or

conform art.425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Verificînd legalitatea încheierii instanței de apel, Colegiul constată că, actul

judecătoresc de dispoziție a fost emis cu respectarea normelor de drept procedural

incidente speței.

Conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).

2

Citarea părților este actul procedural de importantă majoră în desfășurarea

procesului civil, a cărui îndeplinire are ca scop înștiințarea părților asupra

termenului la care sunt chemate să se înfățișeze în fața instanței de judecată

învestită cu soluționarea litigiului dintre ele, pentru a-și formula apărările și

susținerile referitoare la obiectul acelui litigiu, asigurînd două principii

fundamentale ale procesului civil: principiul dreptului la apărare și cel al

contradictorialității dezbaterilor.

Instanța de recurs reamintește jurisprudența CEDO în cauza Rassohin contra

Moldovei (Cererea nr. 11373/05, 18 octombrie 2011), unde Curtea reiterează faptul

că articolul 6 § 1 nu garantează un drept de recurs împotriva deciziilor pronunțate

în prima și a doua instanță. Însă, în cazul în care dreptul intern garantează un drept

de recurs, procedura de recurs va fi tratată ca prelungire a procesului de judecată și,

prin urmare, va cădea sub incidența articolului 6. Aceasta presupune, de exemplu,

că părțile aflate în litigiu trebuie să beneficieze de un drept efectiv de acces la o

instanță de judecată care va hotărî asupra „drepturilor și obligațiilor lor civile” (§

32).

Iar în cauza Russu contra Moldovei (cererea nr. 7413/05, 13 noiembrie

2008) Curtea a notat că, „în practică, instanțelor de judecată naționale nu acceptă

ca probă suficientă faptul expedierii unei scrisori de către o instanță

judecătorească, ci solicită dovada expedierii” (§§ 23‑28).

Potrivit art.105 alin.(5) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea

adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor. Citația

sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează persoanei cu funcție de

răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se

înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se recepționată de

organizație.

În conformitate cu art.106 din aceeași lege prevede că, dacă destinatarul

refuză să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmîneze

consemnează refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești.

Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată

despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării

unui act procedural. Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii

sau efectuarea actului procedural.

Sensul autentic al dispoziției art. 106 din Codul de procedură civilă,

determinat din perspectiva interpretării logico-gramaticale a textului legal, denotă

faptul că, refuzul de a primi citația sau înștiințarea ori nereclamarea destinatarului

la pentru ridicarea citației sau înștiințării se consideră că ultimul a fost citat legal,

deoarece citarea are drept scop înștiințarea destinatarului despre, locul data și ora

îndeplinirii unui act de procedură.

Colegiul constată că, instanța de apel a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată recurentului SRL „Sovernag” pentru examinarea chestiunii cu privire

la primirea cererii de apel, or coroborînd adresele recurentului inscripționate pe

extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.14530 din 01 iunie 2015

(f.d.7) cu cea de pe avizul de recepție nr.DS2000359880AS (f.d. 58), de pe copia

plicului (f.d.98) și cu cea din cererea de recurs (f.d.97), acestea sunt identice, ceea

3

ce demonstrează că SRL „Sovernag” își are sediul la adresa respectivă, iar refuzul

ultimului de a recepționa corespondența se echivalează cu înștiințarea acestuia, or

reieșind din pct.2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobat prin

hotărîrea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, noțiunea de trimitere

nereclamată este trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului

din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Mai mult, reieșind din datele inscripționate pe plicul DS2000512626AS

(f.d.85 verso), 20 octombrie 2016 și 22 noiembrie 2016, termenul de păstrare a

trimiterii poștale destinată SRL „Soverang” a fost de 32 de zile, termen în care

ultimul avea obligația de a o ridica, or potrivit pct.82 din Regulile privind prestarea

serviciilor poștale, trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mînă proprie”,

„Citație” sau „Înștiințare” se înmînează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în

cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în

unitatea poștală. Trimiterile poștale adresate persoanelor fizice și juridice, sediul

cărora se află în afara localităților (stații meteorologice, ferme etc.), se ridică în

unitățile poștale, cu forțele și mijloacele proprii, de către destinatari.

În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel a respectat

dispozițiile art.369 alin.(1) lit. a) în coroborare cu art. 368 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, iar alegațiile recurentului precum că, încheierea instanței de apel

din 17 noiembrie 2016 nu a recepționat-o și nu a cunoscut despre deficiențele

depistate și termenul de înlăturare acordat, nu pot fi reținute, reieșind din

raționamentele descrise supra.

Nu pot fi reținute nici cele invocate de recurent precum că există sarcina

instanțelor de a se asigura că apelantului i se va acorda posibilitate reală și efectivă

de a-și susține apelul în mod corespunzător, deoarece recurentului fiindu-i

expediată încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, urma să dea

dovadă de diligență și să întreprindă măsuri în vederea susținerii poziției sale în

proces, or conform art. 56 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă, participanții

la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și

copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea

lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și

specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale

și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în

dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și

considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate

drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. Participanții la

proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În consolidarea poziției, Colegiul reamintește jurisprudența CtEDO în cauza

Van Harn contra Germaniei (cererea nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007) în care

Curtea a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Avînd în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016

este legală și întemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

4

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

SRL „Soverang” și a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie

2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Soverang”

și se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere

limitată „Profmet Grup” împotriva societății cu răspundere limitată „Sovernag” cu

privire la încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere, a penalității și a cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

5