Decizia nr. 154 din 5 mai 2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.652/1/2024 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: „modalitatea efectivă de calcul al impozitului progresiv conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal în sensul de a stabili dacă, matematic, primul pas al calculului impozitului progresiv este reprezentat de scăderea plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei din totalul venitului lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, iar «partea» rămasă după deducerea sumei de 2.000 de lei din totalul venitului lunar sau dacă primul pas al calculului este reprezentat de scăderea plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei din nivelul câştigului salarial mediu brut, iar al doilea pas aplicarea cotei de 10% la diferenţa dintre nivelul câştigului salarial mediu brut şi suma de 2.000 de lei”.

Magistratul-asistent învederează că la dosar au fost depuse raportul întocmit şi punctul de vedere din partea pârâtei.

Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 1.686/118/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Sesizarea a fost înregistrată la 18 noiembrie 2024 cu nr. 2.652/1/2024. II. Normele legale incidente

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal) Art. 101. – Calculul impozitului pe venitul din pensii şi termenul de plată (…) (2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: (…) c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (…) III. Expunerea procesului

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa cu nr. 1.686/118/2024, reclamantul persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei, începând cu luna ianuarie 2024, în conformitate cu prevederile art. 101, coroborat cu art. 100 din Codul fiscal, în sensul aplicării treptelor de impozitare prevăzute de art. 100 din Codul fiscal la venitul impozabil, şi nu la întregul venit din pensii, revocarea talonului/taloanelor de pensie emis/emise începând cu ianuarie 2024 şi eliberarea, în consecinţă, a altui/altor talon/taloane de pensie, precum şi obligarea la recuperarea prejudiciului suportat, respectiv obligarea la restituirea sumelor reţinute în plus cu titlu de impozit în lunile ianuarie 2024 şi următoarele, prin încălcarea prevederilor Codului fiscal (art. 100 şi art. 101 – astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023).

În motivare, reclamantul a contestat algoritmul de calcul al impozitului pe venitul din pensie aplicat de pârâtă, întrucât nu respectă întocmai prevederile art. 100 şi art. 101 (modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023) din Codul fiscal, în sensul că a dedus plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei din prima cotă de impozitare (de 10%), iar nu din venitul lunar brut.

În cadrul soluţionării acţiunii s-au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării, care susţin admisibilitatea sesizării

Prin raportare la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că acţiunea se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nu a făcut obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, astfel că se impune sesizarea instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. V. Punctul de vedere al completului de judecată

Instanţa de trimitere nu a formulat niciun punct de vedere, apreciind că ar echivala cu o antepronunţare. VI. Punctul de vedere al părţilor

Părţile au susţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost deja sesizată cu chestiunea de drept de dezlegarea căreia depinde soluţionarea prezentei cauze. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

La nivelul Curţii de Apel Alba Iulia a fost identificată o singură hotărâre referitoare la problema de drept pusă în discuţie, în sensul că anterior stabilirii oricărei cote de impunere se procedează la deducerea din cuantumul pensiei a sumei de 2.000 de lei, sumă care reprezintă plafonul neimpozabil.

Curtea de Apel Bucureşti a înaintat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice din care a rezultat existenţa a două orientări jurisprudenţiale. Astfel, pe de o parte, instanţele de fond au admis cererile formulate de beneficiarii pensiilor de serviciu acordate în temeiul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pârâta fiind obligată la calcularea impozitului datorat asupra pensiilor reclamanţilor prin aplicarea cotelor de impozit progresiv doar asupra părţii din pensie care depăşeşte plafonul neimpozabil de 2.000 de lei. Pe de altă parte, instanţele de fond au respins cererile formulate de beneficiarii pensiilor de serviciu acordate în temeiul Legii nr. 223/2015, pârâta procedând la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensia acestora, în acelaşi sens fiind şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020.

La nivelul Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Galaţi, acţiunea având ca obiect recalcularea corectă a impozitului aplicat asupra dreptului de pensie şi obligarea pârâtei la restituirea diferenţelor băneşti rezultate din sumele reţinute nelegal prin aplicarea art. 101 din Codul fiscal a fost respinsă, în prezent dosarul fiind suspendat.

Prin punctul de vedere exprimat la nivelul Curţii de Apel Iaşi s-a arătat că sintagma „se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei” este echivalentă cu excluderea sumei de 2.000 de lei din brutul pensiei de serviciu (pensie militară de stat), stabilindu-se astfel venitul impozabil din pensie (venitul care se impozitează), la care se aplică progresiv cele trei cote de impunere stabilite prin art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.

Celelalte curţi de apel nu au înaintat hotărâri judecătoreşti şi nu au formulat niciun punct de vedere.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 117 din 7 aprilie 2025*), a respins ca inadmisibile sesizările conexate cu privire la dezlegarea problemei de drept privind „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023” şi în Dosarul nr. 21.430/3/2024, referitor la următoarele chestiuni de drept: „dacă în cazul magistraţilor pensionaţi în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 şi art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat şi, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023; dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu”. *) Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 117 din 7 aprilie 2025 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, a constatat că dispoziţiile art. 101 din Codul fiscal sunt neconstituţionale. IX. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Asupra admisibilităţii sesizării

În prealabil, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate: (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze; (ii) instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac; (iii) să existe o chestiune de drept de care a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condiţiile anterior enunţate, se constată că acestea nu sunt îndeplinite în totalitate.

Astfel, la data sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 18 noiembrie 2024, art. 101 din Codul fiscal era în vigoare.

Cum însă dispoziţiile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, sesizarea ce face obiectul dosarului de faţă a devenit inadmisibilă, fiind irelevantă la acest moment din punct de vedere fiscal decelarea între partea contributivă şi cea necontributivă din cadrul pensiilor de serviciu ale militarilor, în cazul acestor categorii profesionale nemaipunându-se problema impozitării progresive a pensiilor obţinute, în aceste condiţii, rămânând incidente dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

Temeiul de drept care a stat la baza problemei de drept ce constituie obiect al sesizării, declarat neconstituţional, nu mai poate face obiectul examinării într-un asemenea cadru, căci voinţa instanţei de contencios constituţional a fost exprimată în mod explicit, neechivoc şi nu mai subzistă la data soluţionării acesteia.

Decizia prin care Curtea Constituţională, în exercitarea controlului concret, rezolvă, prin admitere, excepţia de neconstituţionalitate este obligatorie şi produce efecte erga omnes şi nu numai inter partes litigantes, iar ca o consecinţă a caracterului obligatoriu, prevederea normativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de niciun subiect de drept, încetându-şi de drept efectele pentru viitor, şi anume de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Totodată, potrivit art. 147 din Constituţia României, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că dispare însăşi premisa pronunţării unei hotărâri prealabile care, în esenţă, vizează existenţa unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia, sesizarea devenind inadmisibilă.