2rh-162/17 — partajarea bunului imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunului imobil
- Temei legal
- termenele de depunere a cererii de revizuire şi calculul acestora
2rh-162/17 — partajarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: C.Vîrlan dosarul nr. 2rh-162/17
instanța de apel: B.Bîrcă, M.Moraru, M.Ciugureanu
instanța de recurs: S.Novac, T.Vieru, V.Clevadî
06 septembrie 2017 mun. Chișinău
Î N C H E I E R E
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței,
judecător Tatiana Vieru
judecători Galina Stratulat, Valentina Clevadî
examinând cererea de revizuire declarată de Pretura sectorului Rîșcani mun.
Chișinău, în calitate de organ de tutelă și curatelă,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Fărîmă Nadejda
împotriva lui Fărîmă Vladimir cu privire la partajarea bunului imobil proprietate
comună pe cote-părți și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2013 prin care a fost
considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Fărîmă Vladimir,
c o n s t a t ă
La 05 mai 2009, Fărîmă Nadejda a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Fărîmă Vladimir privind partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-părți
și compensarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea cererii reclamanta a indicat că, potrivit datelor din registrul bunurilor
imobile în perioada 10 octombrie 1997-18 august 2004 construcția locativă individuală
din str. Gheorghe Madan, 10, mun. Chișinău a fost înregistrată pe numele mamei sale
Fărîmă Stepanida Filip, născută la 18 iunie 1935, în temeiul certificatului de
moștenitor legal nr. 1-3132m din 16 septembrie 1997, înregistrat la OCT Chișinău la
31 decembrie 2002, cu nr. cadastral 0100412190.
Menționează reclamanta că, la 11 septembrie 2003 mama sa Fărîmă Stepanida a
decedat. Conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 8551 din 18 august 2004,
în calitate de moștenitor testamentar, a moștenit ½ cotă-parte din bunurile succesorale
1
și anume casa de locuit lit.A, compusă din trei odăi, cu suprafața totală de 65,8 m.p.,
inclusiv locativă 52,1 m.p., cu construcțiile auxiliare B- bucătăria de vară, II – gard, III
– beci, situate pe terenul cu suprafața de 0,0577 ha din str. Gheorghe Madan, 10, mun.
Chișinău, iar cealaltă cotă-parte a fost moștenită de fratele ei Fărîmă Vladimir.
A mai indicat că, se află în relații ostile cu fratele său și nu este posibilă partajarea
bunului imobil pe cale amiabilă, din care motiv este nevoită să se adreseze cu prezenta
acțiune.
Pe parcursul examinării pricinii reclamanta și-a concretizat pretențiile și a solicitat
partajarea bunului imobil din str. Gheorghe Madan, 10, mun. Chișinău conform
raportului de expertiză nr.674 din 25 noiembrie 2009, prin atribuirea reclamantei în
natură porțiunea de imobil compusă din lit.A și lotul de pămînt aferent nehașurat, și
încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1 800 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 aprilie 2010 acțiunea a
fost admisă, fiind împărțit bunul imobil proprietate pe cote-părți din str. Gheorghe
Madan, 10, mun. Chișinău, prin atribuirea în proprietate privată Nadejdei Fărîmă –
casa de locuit lit.A, cu suprafața 65,8 m.p. în valoare de 277 294 lei, terenul aferent cu
suprafața de 288,5 m.p. conform registrului, iar de facto conform planului 280,3 m.p.,
nehașurat conform schemei cuprinse în raportul de constatare tehnico-științifică nr.
674 din 25 noiembrie 2009; iar lui Fărîmă Vladimir – casa de locuit lit.B, b și b1, cu
suprafața totală de 50 m.p. în valoare de 551 133 lei, beciul lit.III în valoare de 33 099
lei, gard din zăbrele de lemn cu suprafața 23,25 m. în valoare de 6 133 lei și terenul
aferent cu suprafața 288,5 m.p. conform registrului, iar de facto conform planului
280,3 m.p. hașurat cu albastru conform schemei cuprinse în raportul de constatare
tehnico-științifică nr. 674 din 25 noiembrie 2009. S-a indicat că hotărîrea servește
drept temei de înregistrare la OCT Chișinău a dreptului de proprietate a fiecărui
proprietar asupra bunurilor imobile atribuite în proprietate privată și încetarea
proprietății comune pe cote-părți prin împărțire și efectuarea înscrierilor respective în
registrul bunurilor imobile. S-a încasat de la Fărîmă Vladimir în beneficiul Nadejdei
Fărîmă cheltuielile de judecată în mărime de 1 800 lei, iar în beneficiul statului taxa de
stat în mărime de 7318,82 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2013 a fost respins apelul
declarat de Fărîmă Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău
din 22 aprilie 2012.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2013 recursul declarat de
Fărîmă Vladimir a fost considerat inadmisibil.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, a fost respinsă
cererea de revizuire declarată de Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, ca fiind
inadmisibilă. (f.d. 22-26, vol.II)
2
La 14 iunie 2017, Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, în calitate de organ
de tutelă și curatelă a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, casarea
hotărârilor judecătorești, cu transmiterea pricinii la rejudecare.
Revizuentul cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC a invocat drept
temei de revizuire faptul că au au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii și instanța a emis o hotărâre cu privire
la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, și anume, a lui Fărîmă
Vasili declarat incapabil, care a fost lipsit de dreptul la moștenire.
Susține Pretura sectorului Rîșcani mun. Chișinău, în calitate de organ de tutelă și
curatelă că, nu a participat la examinarea cauzei, iar despre existența încheierii
adoptată la 22 mai 2013, a cunoscut abia la 30 mai 2017, când s-a adresat tutorele
Fărîmă Nadejda și Fărîmă Vladimir, în interesele lui Fărîmă Vasili, fapt ce l-a
determinat să se adreseze cu prezenta cerere de revizuire.
Relatează revizuentul că, la examinarea dosarului de moștenire, precum și în
cadrul examinării cauzei cu privire la partajarea bunului imobil, nu s-a făcut referire la
Fărîmă Vasili, declarat incapabil prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 17 ianuarie
1989, care deține viza de reședință în bunul imobil din str. Gh. Madan 10, din 15 mai
1979 până în prezent, deși frații au partajat casa părinților.
În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire
este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se
desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează
cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta
dispune înștiințarea lor.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire
urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de
revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. 449 lit. b) și c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost
și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare
a pricinii, precum și în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile
persoanelor care nu au fost implicate în proces.
Colegiul menționează că, cererea de revizuire se depune în termenele prevăzute la
art. 450 CPC.
3
Astfel, art. 450 lit. b) și c) CPC, prevede că cererea de revizuire se depune în
termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele
sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute
anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii
sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b) și, în termen de 3 luni din ziua în care
persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la
art.449 lit.c).
Reține Colegiul că, la caz, Pretura sectorului Rîșcani mun. Chișinău, în calitate de
organ de tutelă și curatelă, prin cererea depusă la 14 iunie 2017, a solicitat revizuirea
încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2013, prin care recursul declarat de
Fărîmă Vladimir a fost considerat inadmisibil.
În acest sens, Colegiul menționează că, încheierea Curții Supreme de Justiție din
22 mai 2013 a fost publicată pe pagina web la data emiterii acesteia, dată la care se
prezumă a fi comunicat actul procedural către partea interesată.
Argumentul revizuentului precum că, nu a participat la examinarea cauzei și nu a
cunoscut despre existența încheierii supuse revizuirii, deoarece a aflat despre aceasta la
data adresării tutorelui din 30.05.2017, nu poate fi reținut ca întemeiat, dat fiind că se
combate prin materialele dosarului.
Or, Pretura sectorului Rîșcani mun. Chișinău a depus anterior la 24.02.2014 prin
intermediul aceluiași reprezentat cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de
Justiție din 22 mai 2013.
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs conchide că, Pretura sectorului
Rîșcani mun. Chișinău a depus cererea de revizuire la 14 iunie 2017 cu expirarea
termenului de prescripție și nu a solicitat repunerea cererii de revizuire în termen.
În această ordine de idei, Colegiul conchide că, admiterea fără motive temeinic
justificate a cererii de revizuire ar însemna încălcarea principiului securității
raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de
art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere că revizuentul a omis termenul
de prescripție, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca
inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pretura sectorului
Rîșcani mun. Chișinău, în calitate de organ de tutelă și curatelă, împotriva încheierii
4
Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2013, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Fărîmă Nadejda împotriva lui Fărîmă Vladimir privind partajarea
bunului imobil proprietate comună pe cote-părți și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecător Tatiana Vieru
judecători Galina Stratulat
Valentina Clevadî
5