2ra-1154/17 — recunoașterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1154/17 — recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2ra-1154/17
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
21 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecător Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Macari Anastasia prin
intermediul reprezentantului, avocatul Osoian Lilian,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Macari Anastasia
împotriva lui Macari Ivan și Macari Natalia, intervenient accesoriu Cooperativa de
Construcție a Locuințelor nr.224 privind recunoașterea dreptului de proprietate,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016 prin care s-a
respins apelul declarat de Macari Anastasia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău din 28 martie 2016,
c o n s t a t ă :
La 10 septembrie 2016, Macari Anastasia s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Macari Ivan și Macari Natalia, intervenient accesoriu
Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.224 privind recunoașterea dreptului de
proprietate și stabilirea modului de folosință a apartamentului.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la
28.10.1992, părinții ei Macari Ivan și Marin Svetlana au înregistrat căsătoria, la
Primăria satului Hirișeni, r-ul Telenești. La 26.09.1995, părinții au divorțat, iar
domiciliul ei a fost stabilit împreună cu tatăl Macari Ivan.
Menționează reclamanta că, împreună cu tatăl său a participat la privatizarea
apartamentului nr. 15 din str. Titulescu nr. 4, mun. Chișinău, fapt confirmat prin
certificatul nr. 07-06/296 din 06.05.2014, eliberat de Direcția generală economie,
reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău.
Pe timpul când părinții erau în căsătorie, prin decizia Preturii sectorului Buiucani
mun. Chișinău nr. 11/2.2 din 30.11.1993, în baza deciziei Primăriei or. Chișinău nr.
1
10/2 din 05.04.1993 „cu privire la formarea cooperativei de construcție a locuințelor
nr. 244, pentru participanții la acțiunile militare din raioanele de est a Republicii
Moldova” și Protocolului ședinței comisiei orășenești pentru protecția socială a
persoanelor participante la acțiunile militare din 22.06.1993, s-a decis să fie incluși în
CCL-244 combatanții din sectorul Buiucani și anume, la p.2.1 fiind menționat Macari
Ion (Ivan) Vasile, colaborator la secția de poliție nr. 4, domiciliat pe str. Titulescu nr.
4, ap. 15, cu soția, pentru apartament cu două odăi.
După desfacerea căsătoriei, Macari Ivan a vândut apartamentul nr. 15 din str.
Titulescu nr. 4, iar pe banii obținuți în urma vânzării apartamentului, a procurat
apartamentul nr. 38 din str. Neculce nr. 9, pe care 1-a înscris pe numele său lipsind-o
astfel de proprietate.
Deoarece urma să primească apartamentul din CCL-244 și era necesar să
prezinte certificatul privind lipsa spațiului locativ, la 26.01.2001, Macari Ivan formal,
prin contract de vânzare-cumpărare, a înstrăinat apartamentul fratelui său Grigore
Macari, însă, de facto, apartamentul a rămas în folosința lui, pe care în acest timp l-a
dat în chirie, având un suplimentar.
Susține reclamanta că, ½ din apartamentul nr. 38 din str. Neculce nr. 9, mun.
Chișinău îi aparține, deoarece acesta a fost procurat din banii dobândiți în urma
vânzării apartamentului din str. Titulescu nr. 4, coproprietară al căruia era și ea, fiind
astfel lipsită de proprietate.
Mai indică că, în temeiul procesului-verbal nr. 9 din 17.08.2001 al adunării
generale a membrilor CCL-244 și deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 4/39
din 01.12.1999 „cu privire la delegarea unor atribuții Primăriei mun. Chișinău și
preturilor de sector”, a fost emisă decizia Preturii sectorului Buiucani nr. 10/2.19 din
02.10.2001, prin care Macari Ion cu fiica au fost incluși ca membri ai CCL-244,
fiindu-le repartizat apartamentul nr. 49, amplasat pe str. Liviu Deleanu nr. 7/3,
compus din 2 odăi cu suprafața totală de 53,8 m.p., locativă de 32, 8 m.p.
Tot în baza deciziei Preturii sectorului Buiucani, ulterior, pe acest apartament
pârâtului i-a fost eliberat bonul de repartiție nr. 000524 din 10.08.2001, în care dânsa
a fost indicată ca membră a familiei lui Macari Ivan, instalându-se astfel în acest
apartament.
Suplimentar mai comunică reclamanta că, a locuit împreună cu pârâtul, când
acesta s-a recăsătorit. În anul 2004 a plecat împreună cu mama la studii în Portugalia,
iar după ce a absolvit liceul în 2013, a decis să revină acasă în Moldova. Înainte de a
se întoarce în țară s-a adresat tatălui Macari Ivan și i-a solicitat să îi permită să se
instaleze cu traiul în apartamentul comun nr. 49 din str. Liviu Deleanu nr. 7/3, mun.
Chișinău, unde la moment locuiește cu noua sa familie, însă acesta a refuzat să o
primească în apartament și să-i perfecteze viza de domiciliu pe această adresă.
Solicită reclamanta, recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cote-părți
din apartamentul nr. 49, str. Liviu Deleanu, 7/3, mun. Chișinău, cu instalarea în el,
2
stabilirea modului de folosință a apartamentului prin atribuire ei în folosință a odăii
mici, odaia mare pârâtului Macari Ivan cu familia, iar coridorul, WC-ul și bucătăria,
să fie lăsate în folosință comună.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 martie 2016 s-a
încetat procesul civil pornit pe capătul de cerere al Anastasiei Macari privind
instalarea în apartamentul nr. 49 din str. Liviu Deleanu, 7/3, mun. Chișinău și
stabilirea modului de folosire a apartamentului.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 martie 2016 cererea
de chemare în judecată depusă de Macari Anastasia împotriva lui Macari Ivan și
Macari Natalia, intervenient accesoriu Cooperativa de Construcție a Locuințelor
nr.224 cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din
apartamentul nr. 49 din str. Liviu Deleanu, 7/3, mun. Chișinău și încasarea
cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Macari Anastasia a contestat-o cu
apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016 s-a respins apelul
declarat de Macari Anastasia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 28 martie 2016.
La 16 martie 2017, Macari Anastasia prin intermediul reprezentantului, avocatul
Osoian Lilian, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,
considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că concluziile instanțelor sunt în
contradicție cu circumstanțele pricinii, hotărârile fiind nemotivate.
Consideră recurenta că, spațiul locativ din apartamentul în litigiu se păstrează
după ea pe tot parcursul lipsei ei în legătură cu efectuarea studiilor peste hotare, unde
nu a plecat din proprie inițiativă.
Susține că, odată cu includerea ei în bonul de repartiție a apartamentului în
litigiu, eliberat intimatului, a fost instituit dreptul ei de abitație, având astfel dreptul
să locuiască în acest bun imobil indiferent dacă tatăl ei devine proprietar sau nu.
Referitor la termenul de declarării recursului, Completul reține că la materialele
dosarului lipsesc careva date privind recepționarea de către recurentă a deciziei
integrale. Prin urmare, recursul declarat la 16 martie 2017, se consideră depus cu
respectarea termenului prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Macari Anastasia prin intermediul
reprezentantului, avocatul Osoian Lilian, urmează a fi declarat inadmisibil, din
următoarele considerente.
3
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și
ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba
de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Macari Anastasia, este
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)
CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
În cazul de față, argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs nu
se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea
aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului
judiciar.
4
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în
practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi
considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia
Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,
conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica
Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul
declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Macari Anastasia prin intermediul
reprezentantului, avocatul Osoian Lilian, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Macari Anastasia prin intermediul reprezentantului,
avocatul Osoian Lilian, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecător Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
5