2ra-576/17 — evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ ș.a.

2ra-576/17 — evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: C. Vîrlan dosarul nr. 2ra-576/17

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

30 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Farîma

Vladimir și Farîma Alexandr,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Farîma Nadejda

împotriva lui Farîma Vladimir și Farîma Alexandr cu privire la evacuare, și acțiunea

reconvențională la cererea depusă de Farîma Vladimir și Farîma Alexandr împotriva

lui Farîma Nadejda cu privire la recunoașterea dreptului de folosință a spațiului

locativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016

c o n s t a t ă:

La data de 20 august 2013 Farîma Nadejda a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Farîma Vladimir și Farîma Alexandr cu privire la evacuare.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin hotărârea instanței de judecată din 22

aprilie 2010 i s-a atribuit în proprietate bunul imobil identificat prin numărul cadastral

0100412.190.01.

Relatează că, deși hotărârea instanței de judecată nominalizată a fost menținută de

Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție, fratele său îi impune piedici în folosirea

bunului propriu și, profitând de moment când nu se afla acasă, a instalat feciorii cu

traiul în casa sa. Astfel, aceștia mai mult de 5 ani locuiesc în casa sa și îi creează

inconveniențe.

Afirmă că, este nevoită să locuiască într-o cameră împreună cu fiul în vârstă de 27

de ani, deoarece cealaltă parte a casei este ocupată ilegal de Farîmă Vladimir Vladimir

și Farîmă Alexandr Vladimir.

Susține că, în același imobil locuiește și alt frate – Vasile Farîmă, care are

deficiențe mintale și are nevoie de liniște și nu suportă zgomotul produs de pârâți.

Invocă faptul că, circumstanțele enunțate îi lezează dreptul de proprietate și face

imposibilă conlocuirea împreună cu pârâții.

Solicită evacuarea lui Farîma Vladimir și Farîma Alexandr din bunul imobil

identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01, ce-i aparține cu drept de proprietate

exclusiv.

1

Prin cererea de concretizare din 03 iulie 2014 solicită evacuarea lui Farîma

Vladimir Vladimir, și a lui Farâma Alexandr Vladimir din bunul imobil identificat prin

numărul cadastral 0100412.190.01; și evacuarea lui Farâma Vladimir, Farâma

Vladimir Vladimir și a lui Farâma Alexandr Vladimir de pe terenul aferent bunului

imobil identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01, cu suprafața de 288.5 m.p.

În motivarea cererii de concretizare a indicat că, deși dreptul său de folosință

asupra terenului aferent bunului imobil identificat cu numărul cadastral

0100412.190.01, cu suprafața de 288.5 m.p. a fost stabilit prin hotărârea Judecătoriei

Râșcani nr. 2-466/10 din 22 aprilie 2010, atât Farîma Vladimir Vladimir și Farâma

Alexandr Vladimir, cât și tatăl acestora Farâma Vladimir folosesc ilicit acest teren.

Prin cererea de concretizare din 19 martie 2015 solicită evacuarea lui Farîma

Vladimir Vladimir, Farîma Alexandr Vladimir și cet. Nicolae, împreună cu bunurile

lor, din bunul imobil identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01 ce-i aparține

cu drept de proprietate, fără acordarea altui spațiu de locuit, și obligarea pârâților și a

familiilor acestora de a nu crea pe viitor impedimente de a locui, poseda, folosi și

dispune de acest bun.

În motivarea cererii de concretizare a menționat că, mai mult de trei luni, fratele

său a instalat în una din camerele casei sale o persoană străină cu numele Nicolae, care

lucrează în curtea fratelui și în casa acestuia, dar locuiește în casa sa. Deși nu cunoaște

nici numele de familie al acestuia, îi este frică să comunice cu fratele și să insiste ca

persoana străină să părăsească casa, deoarece este agresiv și violent, fapt confirmat

prin ordonanța de protecție emisă pe numele acestuia.

În cadrul ședinței de judecată din 20 martie 2015, Farîma Vladimir Vladimir și

Farîma Alexandr au înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Farîma Nadejda cu

privire la recunoașterea dreptului de folosință a spațiului locativ.

În motivarea acțiunii reconvenționale au menționat că, s-au născut și au trăit toată

viața în casa buneilor amplasată în mun. Chișinău, str. Gheorghe Madan nr. 10 lit. „A”,

având intrări separate. De altfel, locuiesc până în prezent în acest bun imobil, au viză

de reședință la această adresă și nu au alt spațiu locativ.

Afirmă că, niciodată nu au avut conflicte cu Farîma Nadejda, care de fapt mulți

ani nu a locuit în casa amplasată pe str. str. Gheorghe Madan nr. 10 lit. „A”, deoarece

deținea alt apartament și doar în anul 2008 s-a mutat cu traiul în casă, ocupând o odaie,

iar în anul 2013 a înaintat în instanța de judecată acțiune cu privire la evacuare.

Susțin că, locuiesc în acest imobil mai mult de 20 de ani și au dobândit dreptul

pretins, or, în art. 130 din Codul cu privire la locuințe este indicat direct că, după

membrii familiei proprietarului (fostului proprietar) se păstreză dreptul de folosință a

spațiului locativ, chiar și în cazul când relațiile nu mai sunt familiale. Mai mult decât

atât, Farîma Nadejda fiind proprietară din 2004 asupra unei cote-părți din acest imobil,

timp de mai mult de 5 ani nu a avut nici-o pretenție.

Solicită să fie recunoscut după Farîma Vladimir Vladimir, născut la 24 noiembrie

1992 și Farîma Alexandr Vladimir, născut la 06 decembrie 1993, dreptul de folosință

asupra spațiului locativ situat în mun. Chișinău str. Gheorghe Madan nr. 10 (casa

lit.A), identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 27 aprilie 2016 s-a admis

cererea de chemare în judecată a lui Farîma Nadejda; s-a evacuat Farîma Vladimir

Vladimir, Farîma Alexandr Vladimir și Farîma Vladimir Iacob din bunul imobil

2

identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01 amplasat în mun. Chișinău, str. G.

Madan nr. 10; s-a respins ca nefondată cererea reconvențională depusă de Farîma

Vladimir Vladimir, Farîma Alexandr Vladimir și Farîma Vladimir Iacob împotriva lui

Farîma Nadejda cu privire la recunoașterea dreptului exclusiv de folosință a spațiului

locativ.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 24 mai

2016 s-a corectat eroarea din hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău nr. 2-

162/16 din 27 aprilie 2016 și anume indicând corect adresa „str. G. Madan 10/1” în loc

de „ G. Madan 10”. Totodată, s-au evacuat Farîma Vladimir Vladimir, Farîma

Alexandr Vladimir, Farîma Vladimir de pe terenul aferent imobilului identificat prin

numărul cadastral 0100412.190.01 amplasat în mun. Chișinău, str. G. Madan nr. 10/1.

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei

sectorului Râșcani, mun. Chișinău, nr. 2- 466/10 din 22 aprilie 2010, menținută prin

decizia Curții de Apel din 22 ianuarie 2013 și decizia Curții Supreme de Justiție din 22

mai 2013, s-a împărțit bunul imobil proprietate pe cote-părți amplasat pe str. Gh.

Madan nr. 10, mun. Chișinău, și s-a atribuit în proprietate personală privată lui Farîma

Nadejda casa de locuit lit. „A”, cu suprafața totală 65, 8 m.p. cu costul de 277294 lei și

terenul aferent cu suprafața de 288,5 m.p. conform registrului, iar de facto conform

planului 280,3 m.p., nehașurat conform schemei cuprinse în raportul de constatare

tehnic-științifică nr. 674 din 25 noiembrie 2009; iar lui Farîma Vladimir Iacob casa de

locuit lit. „B”, „b” și „b1”, cu suprafața totală 50,0 m.p. cu costul de 551133 lei, beciul

lit. „III” cu costul de 33099 lei, gard din zebrele de lemn cu S=23,25 m cu costul 6133

lei, terenul aferent cu suprafața de 288,5 m.p. conform registrului, iar de facto conform

planului 280, 3 m.p., hașurat cu albastru conform schemei cuprinse în raportul de

constatare tehnic-științifică nr. 674 din 25 noiembrie 2009.

Potrivit certificatului nr. 183 din 27 septembrie 2013 eliberat de către Direcția

Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău,

imobilului identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01 din str. Gh. Madan nr. 10

lit. „A01” ce aparține 1,0 cotă-parte lui Farîma Nadejda i s-a atribuit adresa: mun.

Chișinău, str. Gh. Madan nr. 10/1.

De asemenea, instanța inferioară a remarcat că, recurenții nu sunt proprietari ai

bunului imobil identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01 amplasat pe str. Gh.

Madan nr. 10 lit. „A01”, iar unicul proprietar al acestuia Farîma Nadejda nu a dat

acordul lui Farîma Vladimir Vladimir și Farîma Alexandr Vladimir să locuiască sau să

se folosească în orice alt mod de acest bun imobil, acesta fiind ocupat abuziv de către

ultimii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Farîma Vladimir Vladimir, Farîma Alexandr Vladimir și Farîma Vladimir

Iacob și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 27 aprilie

2016.

La data de 25 ianuarie 2017, Farîma Vladimir și Farîma Alexandr au depus cerere

de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale și recunoașterea dreptului de folosință a

lui Farîma Vladimir și Farîma Alexandr asupra spațiului locativ identificat prin

numărul cadastral 0100412.190.01 amplasat în mun. Chișinău, str. Gh. Madan nr.10

3

lit. „A”.

În motivarea recursului menționează că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia aplicată și a interpretat eronat legea.

La fel, indică faptul că, au locuit neîntrerupt, de mici copii, în casa din str. Gh.

Madan nr.10/1, pe când erau în viață bunicii, care de altfel, la acel moment erau

proprietarii acestui bun imobil. De asemenea, au și viză de reședință la această adresă.

Iar în cazul în care instanța de recurs va menține decizia Curții de Apel Chișinău, nu

dețin alt bun imobil în care ar putea trece cu traiul.

Susțin că, instanțele inferioare nu s-au expus asupra argumentului privind

tardivitatea acțiunii cu încălcarea procedurii prealabile.

În final, invocă faptul că, conform prevederilor art. 319 din Codul civil,

schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terților asupra bunului, dobîndite cu

bună-credință anterior transmiterii dreptului de proprietate.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

4

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul consideră că, recursul a fost declarat în termen, deoarece din

materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării recurentilor a deciziei

instanței de apel pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a

recursului, prin urmare calea de atac se consideră ca fiind exercitată în termen.

Argumentele invocate în recurs precum că, în cazul în care instanța de recurs va

menține decizia Curții de Apel Chișinău, recurenții nu dețin alt bun imobil în care ar

putea trece cu traiul, nu pot fi reținute, deoarece din materialele cauzei se constată cu

certitudine că, proprietar exclusiv al bunului imobil identificat prin numărul cadastral

0100412.190.01 amplasat pe str. Gh. Madan nr. 10/1 este intimata Farîma Nadejda. La

fel, recurenții nu au probat faptul că, intimata le-ar fi dat acordul să locuiască sau să se

folosească de acest bun imobil.

Mai mult decât atât, instanțele de fond au stabilit că, intimata își exprimă

dezacordul față folosirea bunului imobil, ce-i aparține cu drept de proprietate exclusiv,

de către recurenți, fapt ce duce la evacuarea acestora.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, instanțele inferioare corect

au ajuns la concluzia că, în virtutea dreptului exclusiv de proprietate a lui Farîma

Nadejda asupra bunului imobil identificat prin numărul cadastral 0100412.190.01

amplasat pe str. Gh. Madan nr. 10/1, urmează a fi apărat acest drept prin efectul

evacuării lui Farîma Vladimir Vladimir, Farîma Alexandr Vladimir și Farîma Vladimir

Iacob din acest bun imobil, or, potrivit prevederilor art. 316 alin. (1) și (2) din Codul

civil, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este

garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de

utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se

efectuează în condițiile legii.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurenților precum că, potrivit prevederilor

art. 319 din Codul civil, schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terților

asupra bunului, dobândite cu bună-credință anterior transmiterii dreptului de

proprietate, deoarece din moment ce noul proprietar consideră că, terții care au careva

drepturi asupra bunului său îi afectează dreptul său de proprietate asupra acestuia, este

în este în drept să pretindă înlăturarea încălcării dreptului său.

La caz, urmează a fi reiterat faptul că, în situația invocată de recurenți precum că,

schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terților asupra bunului, ultimii dau o

interpretare greșită speței, or, una din condițiile necesare pentru aplicabilitatea acestei

art. 319 din Codul civil, este acordul noului proprietar, care în speță lipsește.

Aderent, pentru a putea fi aplicabilă normă invocată de recurenți este necesar ca

aceștia să fie de bună-credință, în caz contrar ei nu vor putea apela la protecția acordată

de această normă.

5

Distinct de acestea, se impune a fi remarcat faptul că, reglementarea modului de

folosință a proprietății este realizată prin intermediul Codului civil, care stabilește

dreptul exclusiv al proprietarului de a decide în privința modului de exercitare a

posesiei, folosinței și dispoziției bunului ce îi aparține cu drept de proprietate. Prin

urmare, se conchide că, în speță nu sunt întrunite elementele bunei-credințe la posesia

și folosința bunului imobil din partea lui Farîma Vladimir Vladimir și Farîma Alexandr

Vladimir, deoarece ultimii nu au căpătat acordul noului proprietar de a se folosi de

bunul imobil.

Mai mult decât atât, din conținutul notei-informative a Inspectoratului de Poliție

Râșcani al DP Chișinău a IGP din 10 iunie 2015 se distinge faptul că, Farîma Nadejda

de nenumărate ori a depus plângeri la poliție privind acțiunile ilegale ale lui Farîma

Vladimir Iacob.

La fel, nu pot fi reținute nici argumentele recurenților precum că, instanțele

inferioare nu s-au expus asupra argumentului privind tardivitatea acțiunii cu încălcarea

procedurii prealabile, or, dreptul de proprietate este perpetuu, iar acțiunea privind

apărarea dreptului de proprietate este o acțiune imprescriptibilă, atâta timp cât există

tulburarea dreptului de proprietate, proprietarul poate înainta o astfel de acțiune, iar

termenul de prescripție nu are efect asupra acestor raporturi juridice.

În această ordine de idei, instanța de recurs notează că, la examinarea pricinii în

fond și în ordine de apel, instanțele de judecată au aplicat corect prevederile legale ce

guvernează raportul litigant și au ajuns la concluzia că, în speță, argumentele lui

Farîma Vladimir Vladimir și Farîma Alexandr Vladimir, în raport cu dreptul de

proprietate a lui Farîma Nadejda asupra bunului imobil, care este garantat, apărat și

inviolabil, nu pot servi drept temei pentru recunoașterea dreptului de folosință a

primilor asupra bunului imobil litigios.

În lumina circumstanțelor de fapt constatate și expuse supra, Completul ajunge

la concluzia că, instanțele inferioare au elucidat toate circumstanțele importante ale

pricinii, acestea fiind examinate prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, în

raport cu dispozițiile art.118 din aceeași lege, dând o apreciere justă acestora.

În concluzie, instanța de recurs notează că, recurenții nu au invocat niciun

argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de recurenți în

cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează exclusiv

circumstanțe de drept a pricinii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanțele inferioare

au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele

prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute

de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil

6

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Farîma Vladimir Vladimir și Farîma

Alexandr Vladimir, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Farîma Vladimir Vladimir și Farîma Alexandr Vladimir

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

7