2ra-1202/17 — Recunoasterea dreptului la spatiul locativ, evaucarea fara acordarea altui spatiu locativ

2ra-1202/17 — Recunoasterea dreptului la spatiul locativ, evaucarea fara acordarea altui spatiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 2ra-1202/17

instanța de apel: N. Vascan, V. Clima, E. Fistican

D E C I Z I E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursurile declarate de către Consiliul municipal Chișinău și Focșa

Ana, Focșa Domnica-Nadejda și Focșa Pavel,

în cauza civilă la cerea de chemare în judecată înaintată de Focșa Ana împotriva

Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului locativ și la

cererea reconvențională a Consiliului mun. Chișinău, intervenient principal Vicol

Gheorghe împotriva lui Focșa Pavel, Focșa Ana, și Focșa Domnica-Nadejda cu

privire la evacuare din încăpere fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Focșa Pavel, Focșa Domnica-Nadejda, Focșa

Ana și Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care acțiunea inițială și acțiunea

reconvențională au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție

c o n s t a t ă :

La 25 aprilie 2013, Focșa Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului locativ.

În motivarea acțiunii a invocat că din anul 2000 s-a instalat în apartamentul nr.

43 bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău în calitate de membru al familiei

chiriașului Șvarțman Evghenii cu care se afla în relații de concubinaj.

Împreună cu ea în apartamentul menționat s-au instalat cu traiul și 3 copii

minori ai săi din prima căsătorie.

La data de 11 septembrie 2008, Șvarțman Evghenii a decedat.

Susține că în timpul vieții conjugale cu Șvarțman Evghenii, timp de 8 ani a

locuit în apartamentul 43 bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, a dus

gospodărie comună și a suportat cheltuielile comunale.

Mai mult, până azi locuiește împreună cu copiii săi în acest apartament și

suportă cheltuielile legate de întreținerea locuinței, însă indiferent de acest fapt,

apartamentul în care locuiește nu-i este acordat în proprietate ei și membrilor familiei

sale fiindu-i create incomodități.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. 55 din Codul cu privire la locuințe

și prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a preturilor de sector

aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/65 din 05 martie 2005.

Solicită, Focșa Ana obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i acorde spațiu ei și

copiilor săi - Focșa Domnica-Nadejda născută la 12 martie 1995, Focșa Pavel născut

la 13 decembrie 1998 și Focșa Nina născută la 28 octombrie 1986 în calitate de

membri ai familiei chiriașului Șvarțman Evghenii decedat la 11 septembrie 2008

apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64 mun. Chișinău, compus din 2

odăi cu nr. cadastral 0100206.03 cu suprafața totală de 45m.p. și suprafața locativă de

31 m.p..

La data de 15 mai 2014, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere

reconvențională împotriva Anei Focșa cu privire la evacuare din încăperea de locuit

fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiuni reconvenționale Consiliul municipal Chișinău a invocat că

apartamentul nr. 43 din blocul locativ nr. 64 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun.

Chișinău, constituie proprietate municipală și se află în administrarea Direcției

generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, fiind

repartizat pentru domiciliere chiriașului Șvarțman Haia (chiriaș principal) și fiului

Șvarțman Evghenii.

Menționează că Focșa Ana în instanță nu a prezentat nici o dovadă a faptului că

chiriașul Șvarțman Evghenii a decedat și că s-a instalat în acest apartament ca

membru al familiei chiriașului.

Susține că la data de 14 aprilie 2014, a fost efectuat un control la fața locului,

în rezultatul căruia s-a constatat că apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și

Sfânt 64, a fost repartizat lui Șvarțman Haia și fiului Șvarțman Evghenii iar la

momentul actual în apartamentul dat locuiește Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și

Focșa Domnica-Nadejda.

Conform extrasului din fișa locuinței în apartamentul respectiv aveau

perfectată viză de domiciliu doar Șvarțman Haia și Șvarțman Evghenii, iar Focșa Ana

cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda locuiesc în apartamentul respectiv

fără nici un temei de drept.

Indică că potrivit art. 57 din Codul cu privire la locuințe (în redacția Legii nr.

2718-X din 03 iunie 1983), dreptul la folosirea încăperii de locuit îl dobândesc

persoanele care au respectat ordinea instalării în locuință: perfectarea vizei de

reședință (domiciliu) prin includerea în contul personal, existența consimțământului

în scris pentru aceasta al tuturor membrilor majori ai familiei, inclusiv și al celor care

sunt absenți, de asemenea și al foștilor membri ai familiei dacă se păstrează dreptul la

spațiul locativ.

Potrivit art. 50 din Codul cu privire la locuințe, în aceeași redacție, unicul temei

de instalare în încăperea de locuit îl constituie ordinul de repartiție, pe când

autoritățile administrației publice ale municipiului Chișinău nu au acordat niciodată

acest drept pârâților.

Iar, în conformitate cu art. 315 alin. (1), 316 alin. (1) și alin. (2), 374 alin. (1)

Cod civil, proprietarul (Consiliul municipal Chișinău) are drept de posesiune, de

folosință și de dispoziție asupra bunului respectiv. Consiliul municipal Chișinău, ca

proprietar al locuinței își exercită atributele dreptului de proprietate conform

destinației acesteia, poate transmite folosința în baza unui contract sau poate înstrăina

acest imobil, respectând rigorile legii. Proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă,

dreptul de proprietate fiind garantat de art. 46 alin. 1 a Constituției, art. 316 alin.(2)

Cod Civil și protejată de art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului si a libertăților fundamentale.

Prin urmare relatează reclamantul că reieșind din ansamblul normelor citate,

precum și reieșind din prevederile art. 374 alin. (1) Cod civil, proprietarul este în

drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitima a altuia.

Cu referire la dreptul Anei Focșa și a copiilor acesteia la spațiul locativ în

litigiu invocă, Consiliul mun. Chișinău că probele acumulate la cererea de chemare în

judecată confirmă cu certitudine că Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa

Domnica-Nadejda, nu au întreținut o gospodărie comună cu chiriașul principal.

Mai mult, luarea la evidență a cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea

condițiilor de locuit, la locul de trai se efectuează printr-o hotărâre a organului

administrației publice locale, iar la locul de muncă - printr-o hotărâre comună a

administrației și comitetului sindical al întreprinderii, instituției, organizației.

Cetățeanului luat la evidență ca persoană ce are nevoie de îmbunătățirea condițiilor

de locuit, i se aduce la cunoștință despre aceasta în scris de către organul care la luat

la evidență, iar încăperile de locuit se acordă cetățenilor, care se află la evidență și au

nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, potrivit ordinii stabilite în liste, ținându-

se seama de data luării la evidență și în dependență de elocvența locuințelor libere în

localitatea respectivă.

Indică Consiliul mun. Chișinău că potrivit pct. 20 din Regulamentul privind

ordinea de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova, aprobat prin

Hotărârea Consiliului de Miniștri ai RSSM nr. 405 din 25 noiembrie 1987, ca temei

de examinare a chestiunii privind îmbunătățirea condițiilor de trai este depunerea unei

cereri privind luarea la evidență locativă și prezentarea actelor ce confirmă

necesitatea îmbunătățirii condițiilor de trai.

Pe când, Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda nu sunt

luați la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor locative, nu au nici un drept asupra

acestui spațiu locativ și creează impedimente pentru a intra în posesia și folosința

apartamentului ce aparține Consiliului municipal Chișinău.

La fel, relatează că Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda,

cu rea-credință cunoscând despre faptul că nu dețin ordin de repartiție, care constituie

unicul temei pentru instalare în încăperea de locuit, sau un titlu de proprietate, care

să-i permită exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului nr. 43 din bd.

Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, în mod abuziv au ocupat imobilul

menționat și exercită posesia fără nici un drept, ceea ce conform art. 103 Codul cu

privire la locuințe, constituie temei de evacuare din imobilul litigios fără acordarea

altui spațiu locativ.

Având în vedere faptul că, conform actului din 14 aprilie 2014 întocmit de

către reprezentanții întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 8 la

fața locului, în apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 64 mun. Chișinău

locuiesc la moment Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda,

solicită evacuarea lor din apartament, fără acordarea altui spațiu locativ.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 94, 102 și art. 103 din Codul cu

privire la locuințe în redacția (în redacția Legii nr. 2718-X din 03 iunie 1983).

Solicită Consiliul mun. Chișinău, evacuarea Anei Focșa din apartamentul 43

din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ.

La data 23 octombrie 2014, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere

reconvențională suplimentară prin care invocând că reieșind din Actul din 14 aprilie

2014, întocmit de IMGFL nr. 8 la fața locului, în apartamentul în litigiu la moment

Focșa Ana locuiește împreună cu copii Focșa Pavel și Focșa Dominca-Nadejda

solicită evacuarea Anei Focșa și a copiilor Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda

din apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 64, mun. Chișinău fără

acordarea altui spațiu locativ.

La data de 25 noiembrie 2014, Vicol Gheorghe a depus o cerere prin care a

solicitat să fie acceptat în calitate de intervenient din partea pârâtului în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Focșa Ana împotriva Consiliului mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul locativ.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 02 martie

a fost atras în proces în calitate de intervenient principal de partea pârâtului Vicol

Gheorghe (f. d. 162 Vol. I)

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, acțiunea

inițiala și acțiunea reconvențională au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea

termenului de prescripție.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de către Focșa Pavel, Focșa Domnica-Nadejda, Focșa Ana și

Consiliul mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 14 aprilie 2016, prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost

respinse.

La 25 aprilie 2017, Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

reconvențională să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

menționând că instanțele ierarhic inferiore nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului și au aplicat și

interpretat în mod eronat normele de drept material, fapt ce a dus la emiterea unei

decizii ilegale și neîntemeiate.

Totodată indică recurentul că instanțele judecătorești eronat au respins acțiunea

reconvențională cu aplicarea termenului de prescripție, deoarece Focșa Ana s-a

adresat cu cererea de chemare în judecată la data de 25 aprilie 2013, iar acțiunea

reconvențională a fost depusă la data de 15 mai 2014, adică în interiorul termenului

legal stabilit de art. 267 Cod civil.

La data de 27 iunie 2017 Focșa Ana, Focșa Domnica-Nadejda și Focșa Pavel

au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă integral.

În motivarea recursului au invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și pasibilă casării, deoarece la adoptarea acesteia instanța a interpretat eronat legea și

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La fel, indică recurenții că instanța de apel nejustificat a concluzionat că

acțiunea a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție prevăzut de art. 267 alin.

(1) Cod civil, și nu a ținut cont de faptul că dânșii până în prezent locuiesc în

apartamentul 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 64 mun. Chișinău ca membri ai

familiei chiriașului de bază, fapt confirmat atât prin documentele anexate la dosar cât

și prin declarațiile martorilor interogați în ședința de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților, inclusiv recurenților Consiliul mun. Chișinău, Focșa Ana, Focșa Pavel

și Focșa Domnica-Nadejda la 13 aprilie 2017, fapt confirmat prin copia scrisorii de

însoțire anexată la materialele cauzei (f. d. 90), însă careva date ce ar confirma și

recepționarea acesteia de către destinatari, materialele cauzei nu conțin.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursurile la 24 aprilie 2017 și respectiv la 27 iunie 2017, în

termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și

să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, actele cauzei denotă că Focșa Ana înaintând acțiunea în judecată

împotriva Consiliului mun. Chișinău a solicitat obligarea acordării apartamentului nr.

43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău ei și copiilor săi Focșa

Domnica, Focșa Pavel și Focșa Nina în calitate de membri ai familiei chiriașului

Șvarțman Evghenii decedat la 11 septembrie 2008.

La rândul său Consiliul mun. Chișinău a depus acțiune reconvențională

împotriva Anei Focșa, lui Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda cu privire la

evacuarea din apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău,

fără acordarea altui spațiu locativ.

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia respingerii acțiunii inițiale și acțiunii reconvenționale ca fiind depuse cu

omiterea termenului de prescripție, soluție care a fost menținută și de către instanța

de apel.

În susținerea soluției date, instanțele ierarhic inferioare stabilind că anterior, în

anul 2008, Focșa Ana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎMGFL

nr. 8, intervenienți accesorii Pretura sect. Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și

Consiliul mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ca membru al familiei și dreptul

la spațiul locativ, însă prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19

decembrie 2009, acțiunea a fost respinsă pe motiv că a fost înaintată față de pârâtul

necorespunzător, au reținut prevederile art. 267 alin. (1) Cod civil, ce reglementează

aspecte ce țin de termenul general de prescripție extinctivă și au concluzionat că

Focșa Ana s-a adresat repetat cu cerere de chemare în judecată la 25 aprilie 2013 cu

depășirea termenului general de 3 ani, stabilit pentru adresarea în instanța de

judecată.

Totodată, instanțele au remarcat că Consiliul mun. Chișinău având calitatea de

intervenient accesoriu în procesul civil pornit la acțiunea Anei Focșa a cunoscut

despre dreptul său pretins încălcat asupra apartamentului nr. 43 situat în mun.

Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, însă cu toate acestea s-a adresat cu acțiunea

reconvențională solicitând evacuarea Anei Focșa și a copiilor săi - Focșa Pavel și

Focșa Domnica-Nadejda doar la 15 mai 2014, depășind termenul de prescripție

prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil.

Instanța de recurs verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu

prevederile aplicabile la caz și argumentele aduse în recurs, constată că soluția cu

privire la respingerea acțiunii înaintate de Focșa Ana și acțiunii reconvenționale

înaintate de Consiliul mun. Chișinău a fost dată de către instanța de apel fără a fi

elucidate pe deplin circumstanțele cauzei și fără aprecierea cuvenită a probelor din

dosar și a argumentelor invocate atât de Focșa Ana cât și de Consiliul mun. Chișinău.

În favoarea concluziei enunțate se reține că în conformitate cu art. 373 alin. (1)

și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelurile

declarate de Consiliul mun. Chișinău și Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-

Nadejda a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar

la aceleași constatări reținute la adoptarea hotărârii de prima instanță, apreciind

hotărârea primei instanțe ca fiind legală și întemeiată rezultată de aprecierea corectă

și obiectivă a probele administrate la dosar.

În situația dată și reieșind din specificul acțiunii, instanța de recurs consideră că

la judecarea prezentei spețe era necesară verificarea legalității hotărârii primei

instanțe și a obiectului litigiului atât în baza argumentelor invocate de apelanți, cât și

conform cadrului legal ce guvernează raportul juridic supus judecării.

Conform art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia

persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată,

dreptul încălcat este de 3 ani.

După cum se constată la caz, instanța de apel cu referire la prevederile enunțate

a reținut că prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 decembrie 2009

a fost respinsă acțiunea Anei Focșa împotriva ÎMGF nr. 8, intervenienți accesorii

intervenienți accesorii Pretura sect. Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul

Primăriei mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ca membru al familiei și dreptul

la spațiul locativ.

Pe când, Focșa Ana s-a adresat repetat în instanța de judecată doar la 25 aprilie

2013, peste 3 ani și 4 ani, respectiv cu omiterea termenului de prescripție extinctivă.

Subsecvent instanța de a apel a reținut că și acțiunea reconvențională a fost

depusă cu omiterea termenului de prescripție, deoarece Consiliul mun. Chișinău,

având calitatea de intervenient accesoriu în cauza examinată anterior la cererea Anei

Focșa a cunoscut despre dreptul său pretins încălcat, dar a depus acțiunea

reconvențională doar la data de 15 aprilie 2014.

La caz, însă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că apartamentul în litigiu – nr. 43 din bd. Ștefan cel

Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău constituie proprietatea municipală și se află în

administrarea Direcției Generale locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun.

Chișinău.

Totodată, conform Actului din 14 aprilie 2014, întocmit de Comisia ÎMGFL nr.

8, mun. Chișinău în apartamentul respectiv locuiesc Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa

Domnica-Nadejda în lipsa unor acte justificate (f. d. 35).

Sub aspectul dat instanța de recurs reține incidența prevederilor art. 316 alin.

(1) și (2) din Codul civil care indică că proprietatea este, în condițiile legii,

inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda

proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și

prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

Totodată în conformitate cu art. 315 alin. (1) și (2 ) Cod civil proprietarul are

drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate

este perpetuu.

La acest capitol necesită a fi remarcate și prevederile art. 1 din Primul

Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale care statuează că, orice persoană fizică sau juridică are

dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât

pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile

generale ale dreptului internațional.

Cu referire la normele enunțate și având în susținere și stipulările art. 374 alin.

(1) Cod civil, care indică că proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate

în posesiunea nelegitimă a altuia, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție cauzei, consideră că instanța de apel

eronat a concluzionat că Focșa Ana și Chișinău mun. Chișinău s-au adresat în instanța

de judecată cu omiterea termenului de prescripție.

Deoarece, Consiliului mun. Chișinău în calitate de proprietar al apartamentului

nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, în care Focșa Ana cu copii

săi locuiește ilegal, îi aparține din totdeauna dreptul de folosință, posesie și dispoziție

asupra imobilului în litigiu.

Sau, în situația în care Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda fără

careva temeiuri legale continuă să locuiască în apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel

Mare și Sfânt 64 mun. Chișinău ce constituie proprietatea municipală și se află în

administrarea Direcției Generale locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun.

Chișinău, litigiul în speță are un caracter continuu, iar hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 19 decembrie 2009 prin care a fost respinsă acțiunea Anei Focșa

împotriva ÎMGFL nr. 8, intervenienți accesorii intervenienți accesorii Pretura sect.

Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul Primăriei mun. Chișinău cu privire la

recunoașterea ca membru al familiei și dreptul la spațiul locativ nu condiționează

pierderea termenului de prescripție extinctivă.

Mai mult că prin acțiunea înaintată împotriva ÎMGFL nr. 8, intervenienți

accesorii Pretura sect. Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul Primăriei

mun. Chișinău, Focșa Ana a solicitat recunoașterea în calitate de membru al familiei

lui Șvarțman Evghenii și recunoașterea dreptului la spațiul locativ, în timp ce prin

acțiunea în speță, Focșa Ana solicită obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i acorde

spațiu locativ.

În consecință, aceste circumstanțe sunt apreciate de către Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție drept o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, or instanța de

apel nu s-a expus asupra fondului cauzei.

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, ținând cont de faptul că instanța de apel nu s-a expus

asupra fondului cauzei, respingând acțiunea formulată de Focșa Ana și acțiunea

reconvențională depusă de Consiliul mun. Chișinău ca fiind depuse cu omiterea

termenului de adresare în judecată, iar instanța de recurs este în imposibilitate de a

corecta respectiva eroare judiciară și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a

remite pricina spre rejudecare în prima instanță (art.432 alin.(3) lit. d) și f) CPC),

concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la

examinarea pricinii în ordine de recurs, și având în vedere lipsa temeiurilor legale de

a restitui cauza spre rejudecare în prima instanță, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursurile declarate de către și Consiliul mun. Chișinău și Focșa Ana, Focșa

Pavel și Focșa Domnica-Nadejda, a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din

01 martie 2017 și a remite cauza în instanța de apel pentru judecarea în fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către Consiliul municipal Chișinău și Focșa

Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Focșa Ana împotriva

Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului locativ și la

cererea reconvențională a Consiliului mun. Chișinău, intervenient principal Vicol

Gheorghe împotriva lui Focșa Pavel, Focșa Ana, și Focșa Domnica-Nadejda cu

privire la evacuare din încăpere fără acordarea altui spațiu locativ cu restituirea cauzei

la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea în fond, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva