2ra-1202/17 — Recunoasterea dreptului la spatiul locativ, evaucarea fara acordarea altui spatiu locativ

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 2ra-1202/17 instanța de apel: N. Vascan, V. Clima, E. Fistican D E C I Z I E 12 iulie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând recursurile declarate de către Consiliul municipal Chișinău și Focșa Ana, Focșa Domnica-Nadejda și Focșa Pavel, în cauza civilă la cerea de chemare în judecată înaintată de Focșa Ana împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului locativ și la cererea reconvențională a Consiliului mun.

Chișinău, intervenient principal Vicol Gheorghe împotriva lui Focșa Pavel, Focșa Ana, și Focșa Domnica-Nadejda cu privire la evacuare din încăpere fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Focșa Pavel, Focșa Domnica-Nadejda, Focșa Ana și Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție c o n s t a t ă : La 25 aprilie 2013, Focșa Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului locativ.

În motivarea acțiunii a invocat că din anul 2000 s-a instalat în apartamentul nr. 43 bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău în calitate de membru al familiei chiriașului Șvarțman Evghenii cu care se afla în relații de concubinaj. Împreună cu ea în apartamentul menționat s-au instalat cu traiul și 3 copii minori ai săi din prima căsătorie. La data de 11 septembrie 2008, Șvarțman Evghenii a decedat. Susține că în timpul vieții conjugale cu Șvarțman Evghenii, timp de 8 ani a locuit în apartamentul 43 bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, a dus gospodărie comună și a suportat cheltuielile comunale. Mai mult, până azi locuiește împreună cu copiii săi în acest apartament și suportă cheltuielile legate de întreținerea locuinței, însă indiferent de acest fapt, apartamentul în care locuiește nu-i este acordat în proprietate ei și membrilor familiei sale fiindu-i create incomodități.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. 55 din Codul cu privire la locuințe și prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a preturilor de sector aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/65 din 05 martie 2005. Solicită, Focșa Ana obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i acorde spațiu ei și copiilor săi - Focșa Domnica-Nadejda născută la 12 martie 1995, Focșa Pavel născut la 13 decembrie 1998 și Focșa Nina născută la 28 octombrie 1986 în calitate de membri ai familiei chiriașului Șvarțman Evghenii decedat la 11 septembrie 2008 apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64 mun. Chișinău, compus din 2 odăi cu nr. cadastral 0100206.03 cu suprafața totală de 45m.p.

și suprafața locativă de 31 m.p.. La data de 15 mai 2014, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere reconvențională împotriva Anei Focșa cu privire la evacuare din încăperea de locuit fără acordarea altui spațiu locativ. În motivarea acțiuni reconvenționale Consiliul municipal Chișinău a invocat că apartamentul nr. 43 din blocul locativ nr. 64 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun. Chișinău, constituie proprietate municipală și se află în administrarea Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, fiind repartizat pentru domiciliere chiriașului Șvarțman Haia (chiriaș principal) și fiului Șvarțman Evghenii. Menționează că Focșa Ana în instanță nu a prezentat nici o dovadă a faptului că chiriașul Șvarțman Evghenii a decedat și că s-a instalat în acest apartament ca membru al familiei chiriașului.

Susține că la data de 14 aprilie 2014, a fost efectuat un control la fața locului, în rezultatul căruia s-a constatat că apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, a fost repartizat lui Șvarțman Haia și fiului Șvarțman Evghenii iar la momentul actual în apartamentul dat locuiește Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda. Conform extrasului din fișa locuinței în apartamentul respectiv aveau perfectată viză de domiciliu doar Șvarțman Haia și Șvarțman Evghenii, iar Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda locuiesc în apartamentul respectiv fără nici un temei de drept.

Indică că potrivit art. 57 din Codul cu privire la locuințe (în redacția Legii nr. 2718-X din 03 iunie 1983), dreptul la folosirea încăperii de locuit îl dobândesc persoanele care au respectat ordinea instalării în locuință: perfectarea vizei de reședință (domiciliu) prin includerea în contul personal, existența consimțământului în scris pentru aceasta al tuturor membrilor majori ai familiei, inclusiv și al celor care sunt absenți, de asemenea și al foștilor membri ai familiei dacă se păstrează dreptul la spațiul locativ. Potrivit art. 50 din Codul cu privire la locuințe, în aceeași redacție, unicul temei de instalare în încăperea de locuit îl constituie ordinul de repartiție, pe când autoritățile administrației publice ale municipiului Chișinău nu au acordat niciodată acest drept pârâților.

Iar, în conformitate cu art. 315 alin. (1), 316 alin. (1) și alin. (2), 374 alin. (1) Cod civil, proprietarul (Consiliul municipal Chișinău) are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului respectiv. Consiliul municipal Chișinău, ca proprietar al locuinței își exercită atributele dreptului de proprietate conform destinației acesteia, poate transmite folosința în baza unui contract sau poate înstrăina acest imobil, respectând rigorile legii. Proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă, dreptul de proprietate fiind garantat de art. 46 alin. 1 a Constituției, art. 316 alin.(2) Cod Civil și protejată de art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale.

Prin urmare relatează reclamantul că reieșind din ansamblul normelor citate, precum și reieșind din prevederile art. 374 alin. (1) Cod civil, proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitima a altuia. Cu referire la dreptul Anei Focșa și a copiilor acesteia la spațiul locativ în litigiu invocă, Consiliul mun. Chișinău că probele acumulate la cererea de chemare în judecată confirmă cu certitudine că Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda, nu au întreținut o gospodărie comună cu chiriașul principal. Mai mult, luarea la evidență a cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, la locul de trai se efectuează printr-o hotărâre a organului administrației publice locale, iar la locul de muncă - printr-o hotărâre comună a administrației și comitetului sindical al întreprinderii, instituției, organizației.

Cetățeanului luat la evidență ca persoană ce are nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, i se aduce la cunoștință despre aceasta în scris de către organul care la luat la evidență, iar încăperile de locuit se acordă cetățenilor, care se află la evidență și au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, potrivit ordinii stabilite în liste, ținându- se seama de data luării la evidență și în dependență de elocvența locuințelor libere în localitatea respectivă. Indică Consiliul mun. Chișinău că potrivit pct. 20 din Regulamentul privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri ai RSSM nr. 405 din 25 noiembrie 1987, ca temei de examinare a chestiunii privind îmbunătățirea condițiilor de trai este depunerea unei cereri privind luarea la evidență locativă și prezentarea actelor ce confirmă necesitatea îmbunătățirii condițiilor de trai.

Pe când, Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda nu sunt luați la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor locative, nu au nici un drept asupra acestui spațiu locativ și creează impedimente pentru a intra în posesia și folosința apartamentului ce aparține Consiliului municipal Chișinău. La fel, relatează că Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda, cu rea-credință cunoscând despre faptul că nu dețin ordin de repartiție, care constituie unicul temei pentru instalare în încăperea de locuit, sau un titlu de proprietate, care să-i permită exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, în mod abuziv au ocupat imobilul menționat și exercită posesia fără nici un drept, ceea ce conform art. 103 Codul cu privire la locuințe, constituie temei de evacuare din imobilul litigios fără acordarea altui spațiu locativ.

Având în vedere faptul că, conform actului din 14 aprilie 2014 întocmit de către reprezentanții întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ nr. 8 la fața locului, în apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 64 mun. Chișinău locuiesc la moment Focșa Ana cu copii Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda, solicită evacuarea lor din apartament, fără acordarea altui spațiu locativ. În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 94, 102 și art. 103 din Codul cu privire la locuințe în redacția (în redacția Legii nr. 2718-X din 03 iunie 1983). Solicită Consiliul mun. Chișinău, evacuarea Anei Focșa din apartamentul 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ.

La data 23 octombrie 2014, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere reconvențională suplimentară prin care invocând că reieșind din Actul din 14 aprilie 2014, întocmit de IMGFL nr. 8 la fața locului, în apartamentul în litigiu la moment Focșa Ana locuiește împreună cu copii Focșa Pavel și Focșa Dominca-Nadejda solicită evacuarea Anei Focșa și a copiilor Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda din apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 64, mun. Chișinău fără acordarea altui spațiu locativ. La data de 25 noiembrie 2014, Vicol Gheorghe a depus o cerere prin care a solicitat să fie acceptat în calitate de intervenient din partea pârâtului în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Focșa Ana împotriva Consiliului mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului la spațiul locativ. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 02 martie a fost atras în proces în calitate de intervenient principal de partea pârâtului Vicol Gheorghe (f. d. 162 Vol. I) Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, acțiunea inițiala și acțiunea reconvențională au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, au fost respinse apelurile declarate de către Focșa Pavel, Focșa Domnica-Nadejda, Focșa Ana și Consiliul mun. Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse.

La 25 aprilie 2017, Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea reconvențională să fie admisă. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel menționând că instanțele ierarhic inferiore nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului și au aplicat și interpretat în mod eronat normele de drept material, fapt ce a dus la emiterea unei decizii ilegale și neîntemeiate.

Totodată indică recurentul că instanțele judecătorești eronat au respins acțiunea reconvențională cu aplicarea termenului de prescripție, deoarece Focșa Ana s-a adresat cu cererea de chemare în judecată la data de 25 aprilie 2013, iar acțiunea reconvențională a fost depusă la data de 15 mai 2014, adică în interiorul termenului legal stabilit de art. 267 Cod civil. La data de 27 iunie 2017 Focșa Ana, Focșa Domnica-Nadejda și Focșa Pavel au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă integral. În motivarea recursului au invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece la adoptarea acesteia instanța a interpretat eronat legea și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La fel, indică recurenții că instanța de apel nejustificat a concluzionat că acțiunea a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil, și nu a ținut cont de faptul că dânșii până în prezent locuiesc în apartamentul 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 64 mun. Chișinău ca membri ai familiei chiriașului de bază, fapt confirmat atât prin documentele anexate la dosar cât și prin declarațiile martorilor interogați în ședința de judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților, inclusiv recurenților Consiliul mun.

Chișinău, Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda la 13 aprilie 2017, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire anexată la materialele cauzei (f. d. 90), însă careva date ce ar confirma și recepționarea acesteia de către destinatari, materialele cauzei nu conțin. Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile la 24 aprilie 2017 și respectiv la 27 iunie 2017, în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, actele cauzei denotă că Focșa Ana înaintând acțiunea în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău a solicitat obligarea acordării apartamentului nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău ei și copiilor săi Focșa Domnica, Focșa Pavel și Focșa Nina în calitate de membri ai familiei chiriașului Șvarțman Evghenii decedat la 11 septembrie 2008. La rândul său Consiliul mun.

Chișinău a depus acțiune reconvențională împotriva Anei Focșa, lui Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda cu privire la evacuarea din apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ. Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii acțiunii inițiale și acțiunii reconvenționale ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. În susținerea soluției date, instanțele ierarhic inferioare stabilind că anterior, în anul 2008, Focșa Ana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎMGFL nr. 8, intervenienți accesorii Pretura sect.

Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ca membru al familiei și dreptul la spațiul locativ, însă prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 decembrie 2009, acțiunea a fost respinsă pe motiv că a fost înaintată față de pârâtul necorespunzător, au reținut prevederile art. 267 alin. (1) Cod civil, ce reglementează aspecte ce țin de termenul general de prescripție extinctivă și au concluzionat că Focșa Ana s-a adresat repetat cu cerere de chemare în judecată la 25 aprilie 2013 cu depășirea termenului general de 3 ani, stabilit pentru adresarea în instanța de judecată. Totodată, instanțele au remarcat că Consiliul mun. Chișinău având calitatea de intervenient accesoriu în procesul civil pornit la acțiunea Anei Focșa a cunoscut despre dreptul său pretins încălcat asupra apartamentului nr. 43 situat în mun.

Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, însă cu toate acestea s-a adresat cu acțiunea reconvențională solicitând evacuarea Anei Focșa și a copiilor săi - Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda doar la 15 mai 2014, depășind termenul de prescripție prevăzut de art. 267 alin. (1) Cod civil. Instanța de recurs verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și argumentele aduse în recurs, constată că soluția cu privire la respingerea acțiunii înaintate de Focșa Ana și acțiunii reconvenționale înaintate de Consiliul mun. Chișinău a fost dată de către instanța de apel fără a fi elucidate pe deplin circumstanțele cauzei și fără aprecierea cuvenită a probelor din dosar și a argumentelor invocate atât de Focșa Ana cât și de Consiliul mun.

Chișinău. În favoarea concluziei enunțate se reține că în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelurile declarate de Consiliul mun.

Chișinău și Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica- Nadejda a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la aceleași constatări reținute la adoptarea hotărârii de prima instanță, apreciind hotărârea primei instanțe ca fiind legală și întemeiată rezultată de aprecierea corectă și obiectivă a probele administrate la dosar. În situația dată și reieșind din specificul acțiunii, instanța de recurs consideră că la judecarea prezentei spețe era necesară verificarea legalității hotărârii primei instanțe și a obiectului litigiului atât în baza argumentelor invocate de apelanți, cât și conform cadrului legal ce guvernează raportul juridic supus judecării. Conform art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

După cum se constată la caz, instanța de apel cu referire la prevederile enunțate a reținut că prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 decembrie 2009 a fost respinsă acțiunea Anei Focșa împotriva ÎMGF nr. 8, intervenienți accesorii intervenienți accesorii Pretura sect. Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul Primăriei mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ca membru al familiei și dreptul la spațiul locativ. Pe când, Focșa Ana s-a adresat repetat în instanța de judecată doar la 25 aprilie 2013, peste 3 ani și 4 ani, respectiv cu omiterea termenului de prescripție extinctivă. Subsecvent instanța de a apel a reținut că și acțiunea reconvențională a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție, deoarece Consiliul mun.

Chișinău, având calitatea de intervenient accesoriu în cauza examinată anterior la cererea Anei Focșa a cunoscut despre dreptul său pretins încălcat, dar a depus acțiunea reconvențională doar la data de 15 aprilie 2014. La caz, însă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că apartamentul în litigiu – nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău constituie proprietatea municipală și se află în administrarea Direcției Generale locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău. Totodată, conform Actului din 14 aprilie 2014, întocmit de Comisia ÎMGFL nr. 8, mun. Chișinău în apartamentul respectiv locuiesc Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda în lipsa unor acte justificate (f. d. 35). Sub aspectul dat instanța de recurs reține incidența prevederilor art. 316 alin. (1) și (2) din Codul civil care indică că proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.

Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii. Totodată în conformitate cu art. 315 alin. (1) și (2 ) Cod civil proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. La acest capitol necesită a fi remarcate și prevederile art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale care statuează că, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Cu referire la normele enunțate și având în susținere și stipulările art. 374 alin. (1) Cod civil, care indică că proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție cauzei, consideră că instanța de apel eronat a concluzionat că Focșa Ana și Chișinău mun. Chișinău s-au adresat în instanța de judecată cu omiterea termenului de prescripție. Deoarece, Consiliului mun. Chișinău în calitate de proprietar al apartamentului nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64, mun. Chișinău, în care Focșa Ana cu copii săi locuiește ilegal, îi aparține din totdeauna dreptul de folosință, posesie și dispoziție asupra imobilului în litigiu.

Sau, în situația în care Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda fără careva temeiuri legale continuă să locuiască în apartamentul nr. 43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 64 mun. Chișinău ce constituie proprietatea municipală și se află în administrarea Direcției Generale locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău, litigiul în speță are un caracter continuu, iar hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 decembrie 2009 prin care a fost respinsă acțiunea Anei Focșa împotriva ÎMGFL nr. 8, intervenienți accesorii intervenienți accesorii Pretura sect. Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul Primăriei mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ca membru al familiei și dreptul la spațiul locativ nu condiționează pierderea termenului de prescripție extinctivă.

Mai mult că prin acțiunea înaintată împotriva ÎMGFL nr. 8, intervenienți accesorii Pretura sect. Centru mun. Chișinău, APLP-50/15 și Consiliul Primăriei mun. Chișinău, Focșa Ana a solicitat recunoașterea în calitate de membru al familiei lui Șvarțman Evghenii și recunoașterea dreptului la spațiul locativ, în timp ce prin acțiunea în speță, Focșa Ana solicită obligarea Consiliului mun. Chișinău să-i acorde spațiu locativ. În consecință, aceste circumstanțe sunt apreciate de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, or instanța de apel nu s-a expus asupra fondului cauzei.

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ținând cont de faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra fondului cauzei, respingând acțiunea formulată de Focșa Ana și acțiunea reconvențională depusă de Consiliul mun. Chișinău ca fiind depuse cu omiterea termenului de adresare în judecată, iar instanța de recurs este în imposibilitate de a corecta respectiva eroare judiciară și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a remite pricina spre rejudecare în prima instanță (art.432 alin.(3) lit. d) și f) CPC), concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, și având în vedere lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de către și Consiliul mun. Chișinău și Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda, a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017 și a remite cauza în instanța de apel pentru judecarea în fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admit recursurile declarate de către Consiliul municipal Chișinău și Focșa Ana, Focșa Pavel și Focșa Domnica-Nadejda. Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Focșa Ana împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului locativ și la cererea reconvențională a Consiliului mun. Chișinău, intervenient principal Vicol Gheorghe împotriva lui Focșa Pavel, Focșa Ana, și Focșa Domnica-Nadejda cu privire la evacuare din încăpere fără acordarea altui spațiu locativ cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea în fond, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva