Decizia nr. 5 din 5 februarie 2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.834/1/2023, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistratasistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 2.848/117/2022.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 23 iunie 2023, în Dosarul nr. 2.848/117/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în sensul de a se lămuri modalitatea de determinare a indicelui de corecţie pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, respectiv dacă la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică în continuare indicele de corecţie din decizia de acordare a pensiei de invaliditate sau li se aplică indicele de corecţie în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29 noiembrie 2023 cu nr. 2.834/1/2023, termenul de judecată fiind stabilit la 5 februarie 2024. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare Art. 170. – ” (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011. (…) (3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. (…)” III. Expunerea succintă a procesului

În favoarea reclamantului s-a emis Decizia nr. xxxxxx din 14 septembrie 2016 privind stabilirea pensiei de invaliditate, drepturile fiind acordate începând cu data de 9 august 2016. Prin această decizie s-a acordat indicele de corecţie de 1,09.

Ulterior, pârâta Casa Judeţeană de Pensii C a emis Decizia nr. yyyyyy din 17 mai 2022 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prin care a menţinut indicele de corecţie de 1,09 aplicat prin decizia de stabilire a pensiei de invaliditate.

Reclamantul A a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii C, solicitând să se dispună anularea Deciziei nr. yyyyyy din 17 mai 2022 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei, a indicelui de corecţie la punctajul mediu anual de 1,41, indice în vigoare în anul 2022, şi acordarea drepturilor cuvenite începând cu data de 3 martie 2022.

Prin Sentinţa civilă nr. 2.574 din 2 noiembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.848/117/2022, s-a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamant.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, pentru categoria de pensionari din care face parte şi reclamantul, înscrierea iniţială la pensie, în sensul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, o reprezintă data stabilirii pensiei de invaliditate, când aceste persoane au beneficiat de indicele de corecţie reglementat de art. 170 din Legea nr. 263/2010, astfel că aceste persoane nu mai pot beneficia încă o dată de indicele de corecţie cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă atunci când îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea acesteia.

În situaţia reclamantului, beneficiar al pensiei de invaliditate, al cărui drept s-a născut sub imperiul Legii nr. 263/2010, sintagma „înscriere iniţială la pensie” se referă la prima înscriere la pensie în sistemul public de pensii, indiferent de natura pensiei acordate (invaliditate, anticipată etc.). De aceea, în mod corect, pârâta a aplicat indicele de corecţie aferent anului 2016, respectiv 1,09.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, care a susţinut că raţiunea instituirii indicelui de corecţie de către legiuitor a fost aceea de diminuare a efectelor negative create de modul iniţial de calcul al pensiilor stabilite în baza Legii nr. 263/2010, care a determinat un punctaj mediu anual mai mic pentru toate persoanele pensionate sub imperiul acestei legi, datorită creşterii stagiului complet (legal) de cotizare (exemplu, 35 de ani).

Modul de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă intră sub incidenţa prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, pensia pentru limită de vârstă fiind una de sine stătătoare, care nu decurge din pensia de invaliditate.

În mod legal, nu se pot impune condiţii nerezonabile celor care şi-au pierdut parţial sau total capacitatea de muncă din cauza bolilor şi a accidentelor, chiar dacă acestea nu au legătură cu munca.

Conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, se asimilează stagiului de cotizare şi perioada în care s-a primit pensie de invaliditate, argument pentru care acordarea acestei pensii (de invaliditate) nu poate fi considerată ca fiind o înscriere iniţială la pensie.

Apelantul-reclamant a invocat atât caracterul aleatoriu al pensiei de invaliditate, cât şi principiul egalităţii prevăzut în dispoziţiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, conform căruia tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili sau beneficiari, trebuie să li se asigure un tratament nediscriminatoriu în ce priveşte drepturile şi obligaţiile înscrise în lege.

A apreciat că textul art. 170 din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 15 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) din Constituţia României, care consacră dreptul la pensie. Prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobată prin Legea nr. 3/2013, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013), a fost modificat modul de calcul al indicelui de corecţie prevăzut de art. 170, în sensul că acesta se obţine „ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie a inflaţiei pe anul 2011”.

În anii următorii, prin acte normative distincte, în raport cu formula de calcul astfel stabilită, s-au stabilit anual (periodic) valori ale indicelui de corecţie.

Apelantul-reclamant a invocat Decizia Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020 (Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019), prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr 263/2010 este constituţională în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

De aceea, consideră ca fiind nelegală măsura luată de pârâtă de a nu-i acorda indicele de corecţie de 1,41 cuvenit, indice aflat în vigoare la data când reclamantul a îndeplinit condiţiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă.

Prin acest refuz, pârâta nu respectă principiile contributivităţii şi egalităţii, consacrate de art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), respectiv prevederile art. 2 lit. c) şi d) din Legea nr. 263/2010, care impun ca toate veniturile obţinute de asigurat, pentru care s-a datorat şi achitat contribuţia de asigurări sociale, să fie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.

La termenul de judecată din 7 aprilie 2023, curtea de apel a dispus din oficiu sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 50 din Constituţie, în sensul de a se stabili dacă sintagma „la înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, în măsura în care se interpretează în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă aceştia beneficiază în continuare de indicele de corecţie stabilit prin decizia privind acordarea pensiei de invaliditate sau această sintagma este constituţională numai în măsura în care se interpretează în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă li se aplică indicele de corecţie de la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

La termenul de judecată din data de 12 mai 2023, din oficiu, curtea de apel a pus în discuţia părţilor aspectele legate de oportunitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin încheierea de şedinţă pronunţată la 23 iunie 2023 sesizarea a fost considerată admisibilă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii. IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, a apreciat că obiectul sesizării se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 depinde soluţionarea pe fond a cauzei. Aceasta deoarece se ridică problema interpretării prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva modalităţii de determinare a indicelui de corecţie pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, respectiv dacă la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică în continuare indicele de corecţie stabilit prin decizia de acordare a pensiei de invaliditate sau li se aplică indicele de corecţie în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

Or, modalitatea de stabilire a indicelui de corecţie determină în mod decisiv caracterul legal sau nelegal al deciziei emise de Casa Judeţeană de Pensii C, contestată în prezenta cauză, iar acest aspect face obiectul criticilor deduse judecăţii în apel, raportat la soluţia primei instanţe.

Problema de drept enunţată a fost considerată nouă, deoarece în urma consultării jurisprudenţei s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din informaţiile aflate la dispoziţie pe pagina de internet a instanţei supreme.

De asemenea, s-a apreciat că chestiunea de drept care face obiectul sesizării prezintă un grad de dificultate care nu poate fi depăşit decât recurgându-se la acest mecanism de interpretare, în contextul dezlegărilor date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională a României prin deciziile indicate în continuare.

Astfel, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017 (Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017), s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că din interpretarea sistematică şi teleologică a textelor de lege rezultă că data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare (paragraful 62).

Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiţionarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la naşterea unui alt drept iniţial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.

În situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie, întrucât, potrivit textelor sus-menţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti.

Totodată, prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018 (Decizia nr. 29 din 14 mai 2018), a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea iniţială la pensie conform prevederilor de mai sus.”

În considerente s-a reţinut că, având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, nu se poate solicita pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare interpretarea aceleiaşi dispoziţii legale ori de câte ori părţile din litigiul pendinte nu se află într-o situaţie juridică identică cu aceea care a condus deja la pronunţarea unei hotărâri prealabile în rezolvarea aceleiaşi chestiuni de drept (paragraful 70).

S-a reţinut în consecinţă că nu poate fi invocat niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate (paragraful 71).

Curtea de apel a apreciat că aceste decizii nu mai pot fi aplicate ulterior pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziilor nr. 702 din 31 octombrie 2019 şi nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, respectiv nr. 1157 din 6 decembrie 2021, context în care, în opinia completului de judecată, este dificil de interpretat sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, se impune a se stabili dacă interpretarea acestei sintagme se realizează prin aplicarea raţionamentului dezvoltat de Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, ţinând cont de faptul că, prin interpretarea propusă de către pârâta Casa Judeţeană de Pensii C, se ajunge ca, în temeiul unui eveniment aleatoriu, cum este data survenirii invalidităţii, să se creeze diferenţe între destinatarii legii ce s-au născut la aceeaşi dată şi trec în acelaşi timp la pensie pentru limită de vârstă, diferenţe care decurg din acordarea unor indici de corecţie diferiţi, cu consecinţe în privinţa cuantumului pensiei pentru limită de vârstă. Aceasta în condiţiile în care, astfel cum reiese din considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (paragraful 28).

Totodată, în paragraful 25 al Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 Curtea Constituţională arată că dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecţie se face o singură dată, „la înscrierea iniţială la pensie”, subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parţial sau au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispoziţiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecţie cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă atunci când îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea acesteia.

Astfel cum rezultă din considerentele Deciziei civile nr. 1.135/A din 8 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 2.884/117/2022, şi din considerentele Deciziei nr. 2.799 din 28 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.717/63/2022, acest paragraf al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019 a constituit un argument important pentru respingerea acţiunii, cu consecinţa menţinerii indicelui de corecţie stabilit la data acordării pensiei de invaliditate.

Instanţa de sesizare apreciază că, prin urmare, este necesar a se clarifica dacă acest paragraf al deciziei Curţii Constituţionale se referă doar la interzicerea cumulării indicelui de corecţie acordat la stabilirea pensiei de invaliditate cu indicele de corecţie aferent anului în care beneficiarul acesteia trece la pensie pentru limită de vârstă sau impune menţinerea indicelui de corecţie acordat în momentul stabilirii pensiei de invaliditate.

Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

După comunicarea raportului întocmit de judecătoriiraportori, în condiţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu au depus, în termenul legal, puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 2.848/117/2022 apreciază că dispoziţiile art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate în privinţa beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică indicele de corecţie în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

În acest sens, respectivul complet de judecată reţine că pretenţia apelantului-reclamant din prezenta cauză este aceea de a i se acorda indicele de corecţie de la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, un indice mai favorabil decât cel ce i s-a aplicat la data înscrierii la pensie de invaliditate. Valoarea indicilor de corecţie, stabilită conform prevederilor art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a crescut până în anul 2020, iar ulterior s-a menţinut în baza prevederilor art. 170 alin. (3 1 ) din Legea nr. 263/2010.

Astfel cum reţine Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariţia unor elemente obiective, aleatorii, cu efecte negative asupra capacităţii de muncă, care nu sunt supuse voinţei ori alegerii asiguratului.

Curtea a constatat că prin menţinerea indicelui de corecţie acordat la data stabilirii pensiei de invaliditate potrivit deciziei de pensionare contestate în cauză se ajunge să se creeze diferenţe între destinatarii legii în temeiul unui eveniment aleatoriu precum este starea de invaliditate. Astfel, luând exemplul reclamantului ce a fost înscris la pensie de invaliditate în anul 2016, aplicându-i-se la acel moment indicele de corecţie de 1,09 aferent anului 2016, rezultă că acesta s-a aflat în situaţia de a i se menţine acest indice de corecţie mai mic şi la trecerea la pensie pentru limită de vârstă, în anul 2022, spre deosebire de persoanele ce, având capacitatea de muncă neafectată, au beneficiat de pensie pentru limită de vârstă în acelaşi timp cu reclamantul şi li s-a aplicat un indice de corecţie mai mare, cel în vigoare în anul 2022, de 1,41.

Totodată, procedându-se în acest fel, prin interpretarea propusă de pârâtă se ajunge să se creeze diferenţe între persoane ce au beneficiat de pensie de invaliditate conform Legii nr. 263/2010 în ani diferiţi, având alocaţi indici de corecţie diferiţi, care vor fi utilizaţi în final la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, cu consecinţe în privinţa cuantumului acesteia, chiar dacă, prin ipoteză, beneficiarii drepturilor de asigurări sociale sunt născuţi în aceeaşi dată şi trec deodată la pensie pentru limită de vârstă, permanentizându-se în această manieră în calculul pensiei fiecăruia un indice de corecţie diferit.

Este adevărat că în paragraful 25 al Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 Curtea Constituţională reţine: „Dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecţie se face o singură dată, «la înscrierea iniţială la pensie», subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parţial sau au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispoziţiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecţie cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea acesteia”.

Aceste statuări nu impun însă perpetuarea indicelui de corecţie aplicat la acordarea pensiei de invaliditate, respectiv menţinerea acestuia cu ocazia calculării pensiei pentru limită de vârstă, ci stabilesc că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, cumulat, rezultând că nu se pot acorda atât indicele de corecţie aplicat la data stabilirii pensiei de invaliditate, cât şi indicele de corecţie cuvenit la data deschiderii dreptului la pensia pentru limită de vârstă.

Aşadar, pensionarii pentru limită de vârstă ce anterior au beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010 nu pot fi supuşi unui tratament juridic diferit, mai puţin favorabil, comparativ cu cei ce s-au pensionat pentru limită de vârstă în acelaşi timp, fără a fi anterior beneficiarii unei pensii de invaliditate. Acest tratament juridic diferit este dat de aplicarea unor indici de corecţie diferiţi, cu consecinţe în privinţa cuantumului final al pensiilor, cei ce anterior au beneficiat de pensie de invaliditate ajungând să încaseze o pensie pentru limită de vârstă calculată prin aplicarea unui indice de corecţie inferior faţă de cei ce nu au beneficiat anterior de o astfel de pensie.

Acest tratament mai puţin favorabil aplicat celor ce anterior au beneficiat de pensie de invaliditate nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, situaţia defavorabilă în care se află datorându-se apariţiei unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacităţii lor de muncă, solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condiţiilor de stagiu şi vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nefiind rezultatul manifestării de voinţă a asiguratului (paragraful 33 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019).

În acelaşi timp, pensia de invaliditate poate să înceteze ca urmare a reevaluării medicale, nu doar prin trecerea la pensia pentru limită de vârstă, acesta fiind un argument în plus în sensul că nu se justifică păstrarea, la data emiterii deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, a indicelui de corecţie aplicat cu ocazia stabilirii pensiei de invaliditate. Cât timp la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă se aplică pentru prima oară condiţiile de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare, se impune a se aplica indicele de corecţie de la data acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Deciziile nr. 71 din 16 octombrie 2017 şi nr. 29 din 14 mai 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform cărora data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din decizia de acordare a pensiei de invaliditate, pot fi interpretate numai prin prisma dezlegărilor realizate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, respectiv prin aplicarea considerentului conform căruia solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condiţiilor de stagiu şi vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voinţă a asiguratului, ci este consecinţa unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacităţii de muncă a persoanei în cauză.

Prin urmare, în opinia completului de judecată, dispoziţiile art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate, în privinţa beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul acestei legi, în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică indicele de corecţie în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice ale magistraţilor asupra problemei de drept în discuţie.

Din analiza acestora s-a desprins existenţa unei orientări jurisprudenţiale majoritare, potrivit căreia, la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 li se aplică în continuare indicele de corecţie stabilit prin decizia de acordare a pensiei de invaliditate.

S-a argumentat că dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecţie se face o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie, subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parţial sau au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispoziţiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecţie cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea acesteia. Art. 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde o măsură compensatorie pentru persoanele ce se pensionează în temeiul acestei legi, în raport cu cele ce s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000 şi care au beneficiat de condiţii mai favorabile. Au fost invocate şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 (paragraful 25).

În acest sens s-au depus hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice de către Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă, Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomiţa, Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia I civilă, Tribunalul Maramureş – Secţia I civilă, Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi – Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Vaslui – Secţia civilă, Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă, Tribunalul Bihor – Secţia civilă, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă.

Într-o a doua orientare jurisprudenţială s-a apreciat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate, în privinţa beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul acestei legi, în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă li se aplică indicele de corecţie în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă. Prin menţinerea indicelui de corecţie acordat la data stabilirii pensiei de invaliditate s-ar ajunge să se creeze diferenţe între destinatarii legii în temeiul unui eveniment aleatoriu, precum este starea de invaliditate. Cât timp la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă se aplică pentru prima oară condiţiile de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare, se impune a se aplica indicele de corecţie de la data acordării pensiei pentru limită de vârstă.

În acest sens au exprimat opinii teoretice Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Vrancea – Secţia I civilă şi Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii

Prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, reţinând în această direcţie următoarele: „62. Din interpretarea sistematică şi teleologică a textelor de lege menţionate rezultă că data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. (…)

În situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti”. 68. Prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea iniţială la pensie conform prevederilor de mai sus”, reţinând că: „62. (…) Chestiunea de drept este identică şi pentru situaţia în care are loc transformarea pensiei de invaliditate, stabilită în baza Legii nr. 19/2000, în pensie pentru limită de vârstă în condiţiile legii noi. Aceasta, pentru că, şi în cazul analizat, se invocă modul de interpretare şi aplicare ale art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, în ceea ce priveşte sintagma «înscriere iniţială la pensie», are o formulare generică, ceea ce înseamnă că se referă la prima înscriere la pensie în sistemul public de pensii, indiferent de natura pensiei acordate (invaliditate, anticipată ş.a.), şi nu distinge cu privire la situaţia în care anumite categorii de pensii se transformă, în condiţiile legii, în pensii pentru limită de vârstă. 63. Prin raportare la elementul temporal, identificat ca fiind data iniţială a înscrierii la pensie (fără a fi menţionat un anume tip de pensie), instanţa supremă a statuat în mod clar, prin hotărârea prealabilă mai sus menţionată, că indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii, fără a limita această statuare numai pentru situaţia existenţei unei decizii de pensionare anticipată. (…)

În consecinţă, nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate”. 69. Prin Decizia nr. 70 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1256 din 31 decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, data acordării indicelui de corecţie este aceea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 pronunţată de Curtea Constituţională a fost publicată în Monitorul Oficial al României al României, Partea I, nr. 96. 70. În cadrul acestei decizii a instanţei supreme s-a arătat că: „59. Aşadar, Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a arătat înţelesul constituţional al sintagmei «la înscrierea iniţială la pensie», cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 60. În consecinţă, textul urmează să fie aplicat de instanţele de judecată numai în acest sens, întrucât, potrivit art. 518 şi art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă, deciziile de unificare a jurisprudenţei îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei interpretate. 61. Pentru identitate de raţiune, şi în cazul în care, printr-o decizie interpretativă, Curtea Constituţională, fără a constata neconstituţionalitatea unui text legal, îi stabileşte sensul care corespunde Legii fundamentale, o decizie de unificare a practicii care a interpretat în sens opus acelaşi text (chiar dacă în considerarea altor argumente decât cele avute în vedere de instanţa de contencios constituţional) nu mai poate produce niciun efect. (…) 63. Prin urmare, de la 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, instanţele de judecată urmau să aplice dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 numai în înţelesul lor constituţional”. IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 71. Curtea Constituţională s-a pronunţat în repetate rânduri asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că sintagma „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

În cuprinsul acestei decizii, instanţa de contencios constituţional a reţinut că: „25. Dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecţie se face o singură dată, «la înscrierea iniţială la pensie», subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parţial sau au obţinut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispoziţiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecţie cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condiţiile legale pentru acordarea acesteia. (…) 35. În concluzie, având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea constată că, în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei «la înscrierea iniţială la pensie», cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile de stagiu de cotizare şi vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susţinut de o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Prin urmare, Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă”.

Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 43 din 20 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 17 martie 2021, sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie” din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea pentru prima oară a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, statuând în acest sens că: „23. Curtea apreciază că sintagma «la data înscrierii iniţiale la pensie» din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu poate primi o interpretare diferită de cea reţinută prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, deoarece soluţia legislativă vizată de legiuitor este aceeaşi. (…) pentru că, aşa cum reiese din decizia antereferită a Curţii Constituţionale, viciul sintagmei «la înscrierea iniţială la pensie» rezultă din însuşi conţinutul reglementării, Curtea va admite excepţia de neconstituţionalitate şi va constata că sintagma «la data înscrierii iniţiale la pensie» din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, doar în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010”.

Prin Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, Curtea Constituţională a admis excepţia referitoare la neconstituţionalitatea sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu referire la pensiile pentru limită de vârstă stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date, şi a constatat că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date.

Au mai fost pronunţate în aceeaşi materie şi Decizia nr. 466 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 29 septembrie 2021, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi Decizia nr. 213 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 21 iulie 2023, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „înscrierea iniţială la pensie” din cuprinsul dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, decizii menţionate cu titlu exemplificativ. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, lipsind cerinţa noutăţii chestiunii de drept. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Pornind de la conţinutul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanşarea procedurii de unificare jurisprudenţială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiţii de admisibilitate: – existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; – cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă; – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a curţii de apel sau a tribunalului învestit să soluţioneze cauza; – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată; – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept şi aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Analizând sesizarea în limitele configurării sale de către subiectul de sezină, se observă că primele trei condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind sesizată de un complet de judecată al Curţii de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, ce a fost învestit în temeiul dispoziţiilor art. 96 pct. 2 şi art. 466 şi următoarele din Codul de procedură civilă cu judecata căii de atac a apelului, exercitată de reclamant împotriva Sentinţei civile nr. 2.574 din 2 noiembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a dispus respingerea cererii ca neîntemeiată.

Curtea de apel judecă în ultimă instanţă acest conflict de asigurări sociale întrucât, potrivit art. 155 din capitolul VIII – Jurisdicţia asigurărilor sociale al Legii nr. 263/2010, „(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive”.

Este întrunită şi cea de-a patra condiţie de admisibilitate, a sesizării unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată, cât timp prin sentinţa civilă de fond apelată a fost respinsă, ca neîntemeiată, în temeiul art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, cererea reclamantului prin care acesta a solicitat anularea deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensie, cu luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual şi a cuantumului, a unui indice de corecţie aferent anului stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, şi nu a celui în vigoare în anul stabilirii pensiei de invaliditate, iar apelul declarat supune cenzurii în controlul judiciar tocmai această soluţie şi modul de aplicare de către completul de apel a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, chestiunea de drept sesizată fiind cea care face obiectul apelului.

Faptul că de problema de drept depinde soluţionarea cauzei nu este suficient, însă, pentru a se constata admisibilitatea sesizării. Condiţia distinctă a noutăţii se consideră îndeplinită atunci când problema de drept îşi are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanţele