Decizia nr. 5/2024 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.834/1/2023, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna magistratasistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.848/117/2022.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 23 iunie 2023, în Dosarul nr. 2.848/117/2022, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în sensul de a se lămuri modalitatea de determinare a indicelui de corecție pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, respectiv dacă la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică în continuare indicele de corecție din decizia de acordare a pensiei de invaliditate sau li se aplică indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29 noiembrie 2023 cu nr. 2.834/1/2023, termenul de judecată fiind stabilit la 5 februarie 2024. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare Art. 170. - " (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011. (...) (3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. (...)" III. Expunerea succintă a procesului

În favoarea reclamantului s-a emis Decizia nr. xxxxxx din 14 septembrie 2016 privind stabilirea pensiei de invaliditate, drepturile fiind acordate începând cu data de 9 august 2016. Prin această decizie s-a acordat indicele de corecție de 1,09.

Ulterior, pârâta Casa Județeană de Pensii C a emis Decizia nr. yyyyyy din 17 mai 2022 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prin care a menținut indicele de corecție de 1,09 aplicat prin decizia de stabilire a pensiei de invaliditate.

Reclamantul A a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând să se dispună anularea Deciziei nr. yyyyyy din 17 mai 2022 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, a indicelui de corecție la punctajul mediu anual de 1,41, indice în vigoare în anul 2022, și acordarea drepturilor cuvenite începând cu data de 3 martie 2022.

Prin Sentința civilă nr. 2.574 din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.848/117/2022, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, pentru categoria de pensionari din care face parte și reclamantul, înscrierea inițială la pensie, în sensul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, o reprezintă data stabilirii pensiei de invaliditate, când aceste persoane au beneficiat de indicele de corecție reglementat de art. 170 din Legea nr. 263/2010, astfel că aceste persoane nu mai pot beneficia încă o dată de indicele de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia.

În situația reclamantului, beneficiar al pensiei de invaliditate, al cărui drept s-a născut sub imperiul Legii nr. 263/2010, sintagma "înscriere inițială la pensie" se referă la prima înscriere la pensie în sistemul public de pensii, indiferent de natura pensiei acordate (invaliditate, anticipată etc.). De aceea, în mod corect, pârâta a aplicat indicele de corecție aferent anului 2016, respectiv 1,09.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care a susținut că rațiunea instituirii indicelui de corecție de către legiuitor a fost aceea de diminuare a efectelor negative create de modul inițial de calcul al pensiilor stabilite în baza Legii nr. 263/2010, care a determinat un punctaj mediu anual mai mic pentru toate persoanele pensionate sub imperiul acestei legi, datorită creșterii stagiului complet (legal) de cotizare (exemplu, 35 de ani).

Modul de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă intră sub incidența prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, pensia pentru limită de vârstă fiind una de sine stătătoare, care nu decurge din pensia de invaliditate.

În mod legal, nu se pot impune condiții nerezonabile celor care și-au pierdut parțial sau total capacitatea de muncă din cauza bolilor și a accidentelor, chiar dacă acestea nu au legătură cu munca.

Conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, se asimilează stagiului de cotizare și perioada în care s-a primit pensie de invaliditate, argument pentru care acordarea acestei pensii (de invaliditate) nu poate fi considerată ca fiind o înscriere inițială la pensie.

Apelantul-reclamant a invocat atât caracterul aleatoriu al pensiei de invaliditate, cât și principiul egalității prevăzut în dispozițiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, conform căruia tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili sau beneficiari, trebuie să li se asigure un tratament nediscriminatoriu în ce privește drepturile și obligațiile înscrise în lege.

A apreciat că textul art. 170 din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 15 alin. (2) și art. 47 alin. (2) din Constituția României, care consacră dreptul la pensie. Prin art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobată prin Legea nr. 3/2013, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013), a fost modificat modul de calcul al indicelui de corecție prevăzut de art. 170, în sensul că acesta se obține "ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie a inflației pe anul 2011".

În anii următorii, prin acte normative distincte, în raport cu formula de calcul astfel stabilită, s-au stabilit anual (periodic) valori ale indicelui de corecție.

Apelantul-reclamant a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020 (Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019), prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr 263/2010 este constituțională în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

De aceea, consideră ca fiind nelegală măsura luată de pârâtă de a nu-i acorda indicele de corecție de 1,41 cuvenit, indice aflat în vigoare la data când reclamantul a îndeplinit condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă.

Prin acest refuz, pârâta nu respectă principiile contributivității și egalității, consacrate de art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), respectiv prevederile art. 2 lit. c) și d) din Legea nr. 263/2010, care impun ca toate veniturile obținute de asigurat, pentru care s-a datorat și achitat contribuția de asigurări sociale, să fie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.

La termenul de judecată din 7 aprilie 2023, curtea de apel a dispus din oficiu sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispozițiile art. 16 și 50 din Constituție, în sensul de a se stabili dacă sintagma "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțională în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, în măsura în care se interpretează în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă aceștia beneficiază în continuare de indicele de corecție stabilit prin decizia privind acordarea pensiei de invaliditate sau această sintagma este constituțională numai în măsura în care se interpretează în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă li se aplică indicele de corecție de la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

La termenul de judecată din data de 12 mai 2023, din oficiu, curtea de apel a pus în discuția părților aspectele legate de oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin încheierea de ședință pronunțată la 23 iunie 2023 sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării

Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, a apreciat că obiectul sesizării se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 depinde soluționarea pe fond a cauzei. Aceasta deoarece se ridică problema interpretării prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva modalității de determinare a indicelui de corecție pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, respectiv dacă la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică în continuare indicele de corecție stabilit prin decizia de acordare a pensiei de invaliditate sau li se aplică indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

Or, modalitatea de stabilire a indicelui de corecție determină în mod decisiv caracterul legal sau nelegal al deciziei emise de Casa Județeană de Pensii C, contestată în prezenta cauză, iar acest aspect face obiectul criticilor deduse judecății în apel, raportat la soluția primei instanțe.

Problema de drept enunțată a fost considerată nouă, deoarece în urma consultării jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din informațiile aflate la dispoziție pe pagina de internet a instanței supreme.

De asemenea, s-a apreciat că chestiunea de drept care face obiectul sesizării prezintă un grad de dificultate care nu poate fi depășit decât recurgându-se la acest mecanism de interpretare, în contextul dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională a României prin deciziile indicate în continuare.

Astfel, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017 (Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017), s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.

În considerentele acestei decizii s-a reținut că din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare (paragraful 62).

Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.

În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie, întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești.

Totodată, prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018 (Decizia nr. 29 din 14 mai 2018), a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus."

În considerente s-a reținut că, având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, nu se poate solicita pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile din litigiul pendinte nu se află într-o situație juridică identică cu aceea care a condus deja la pronunțarea unei hotărâri prealabile în rezolvarea aceleiași chestiuni de drept (paragraful 70).

S-a reținut în consecință că nu poate fi invocat niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate (paragraful 71).

Curtea de apel a apreciat că aceste decizii nu mai pot fi aplicate ulterior pronunțării de către Curtea Constituțională a deciziilor nr. 702 din 31 octombrie 2019 și nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, respectiv nr. 1157 din 6 decembrie 2021, context în care, în opinia completului de judecată, este dificil de interpretat sintagma "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, se impune a se stabili dacă interpretarea acestei sintagme se realizează prin aplicarea raționamentului dezvoltat de Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, ținând cont de faptul că, prin interpretarea propusă de către pârâta Casa Județeană de Pensii C, se ajunge ca, în temeiul unui eveniment aleatoriu, cum este data survenirii invalidității, să se creeze diferențe între destinatarii legii ce s-au născut la aceeași dată și trec în același timp la pensie pentru limită de vârstă, diferențe care decurg din acordarea unor indici de corecție diferiți, cu consecințe în privința cuantumului pensiei pentru limită de vârstă. Aceasta în condițiile în care, astfel cum reiese din considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (paragraful 28).

Totodată, în paragraful 25 al Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 Curtea Constituțională arată că dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, "la înscrierea inițială la pensie", subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia.

Astfel cum rezultă din considerentele Deciziei civile nr. 1.135/A din 8 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.884/117/2022, și din considerentele Deciziei nr. 2.799 din 28 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.717/63/2022, acest paragraf al Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 a constituit un argument important pentru respingerea acțiunii, cu consecința menținerii indicelui de corecție stabilit la data acordării pensiei de invaliditate.

Instanța de sesizare apreciază că, prin urmare, este necesar a se clarifica dacă acest paragraf al deciziei Curții Constituționale se referă doar la interzicerea cumulării indicelui de corecție acordat la stabilirea pensiei de invaliditate cu indicele de corecție aferent anului în care beneficiarul acesteia trece la pensie pentru limită de vârstă sau impune menținerea indicelui de corecție acordat în momentul stabilirii pensiei de invaliditate.

Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

După comunicarea raportului întocmit de judecătoriiraportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au depus, în termenul legal, puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 2.848/117/2022 apreciază că dispozițiile art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate în privința beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă.

În acest sens, respectivul complet de judecată reține că pretenția apelantului-reclamant din prezenta cauză este aceea de a i se acorda indicele de corecție de la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, un indice mai favorabil decât cel ce i s-a aplicat la data înscrierii la pensie de invaliditate. Valoarea indicilor de corecție, stabilită conform prevederilor art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a crescut până în anul 2020, iar ulterior s-a menținut în baza prevederilor art. 170 alin. (3 1 ) din Legea nr. 263/2010.

Astfel cum reține Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariția unor elemente obiective, aleatorii, cu efecte negative asupra capacității de muncă, care nu sunt supuse voinței ori alegerii asiguratului.

Curtea a constatat că prin menținerea indicelui de corecție acordat la data stabilirii pensiei de invaliditate potrivit deciziei de pensionare contestate în cauză se ajunge să se creeze diferențe între destinatarii legii în temeiul unui eveniment aleatoriu precum este starea de invaliditate. Astfel, luând exemplul reclamantului ce a fost înscris la pensie de invaliditate în anul 2016, aplicându-i-se la acel moment indicele de corecție de 1,09 aferent anului 2016, rezultă că acesta s-a aflat în situația de a i se menține acest indice de corecție mai mic și la trecerea la pensie pentru limită de vârstă, în anul 2022, spre deosebire de persoanele ce, având capacitatea de muncă neafectată, au beneficiat de pensie pentru limită de vârstă în același timp cu reclamantul și li s-a aplicat un indice de corecție mai mare, cel în vigoare în anul 2022, de 1,41.

Totodată, procedându-se în acest fel, prin interpretarea propusă de pârâtă se ajunge să se creeze diferențe între persoane ce au beneficiat de pensie de invaliditate conform Legii nr. 263/2010 în ani diferiți, având alocați indici de corecție diferiți, care vor fi utilizați în final la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, cu consecințe în privința cuantumului acesteia, chiar dacă, prin ipoteză, beneficiarii drepturilor de asigurări sociale sunt născuți în aceeași dată și trec deodată la pensie pentru limită de vârstă, permanentizându-se în această manieră în calculul pensiei fiecăruia un indice de corecție diferit.

Este adevărat că în paragraful 25 al Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 Curtea Constituțională reține: "Dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, «la înscrierea inițială la pensie», subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia".

Aceste statuări nu impun însă perpetuarea indicelui de corecție aplicat la acordarea pensiei de invaliditate, respectiv menținerea acestuia cu ocazia calculării pensiei pentru limită de vârstă, ci stabilesc că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, cumulat, rezultând că nu se pot acorda atât indicele de corecție aplicat la data stabilirii pensiei de invaliditate, cât și indicele de corecție cuvenit la data deschiderii dreptului la pensia pentru limită de vârstă.

Așadar, pensionarii pentru limită de vârstă ce anterior au beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010 nu pot fi supuși unui tratament juridic diferit, mai puțin favorabil, comparativ cu cei ce s-au pensionat pentru limită de vârstă în același timp, fără a fi anterior beneficiarii unei pensii de invaliditate. Acest tratament juridic diferit este dat de aplicarea unor indici de corecție diferiți, cu consecințe în privința cuantumului final al pensiilor, cei ce anterior au beneficiat de pensie de invaliditate ajungând să încaseze o pensie pentru limită de vârstă calculată prin aplicarea unui indice de corecție inferior față de cei ce nu au beneficiat anterior de o astfel de pensie.

Acest tratament mai puțin favorabil aplicat celor ce anterior au beneficiat de pensie de invaliditate nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, situația defavorabilă în care se află datorându-se apariției unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacității lor de muncă, solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condițiilor de stagiu și vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nefiind rezultatul manifestării de voință a asiguratului (paragraful 33 al Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019).

În același timp, pensia de invaliditate poate să înceteze ca urmare a reevaluării medicale, nu doar prin trecerea la pensia pentru limită de vârstă, acesta fiind un argument în plus în sensul că nu se justifică păstrarea, la data emiterii deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, a indicelui de corecție aplicat cu ocazia stabilirii pensiei de invaliditate. Cât timp la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă se aplică pentru prima oară condițiile de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare, se impune a se aplica indicele de corecție de la data acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Deciziile nr. 71 din 16 octombrie 2017 și nr. 29 din 14 mai 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform cărora data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din decizia de acordare a pensiei de invaliditate, pot fi interpretate numai prin prisma dezlegărilor realizate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, respectiv prin aplicarea considerentului conform căruia solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condițiilor de stagiu și vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voință a asiguratului, ci este consecința unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacității de muncă a persoanei în cauză.

Prin urmare, în opinia completului de judecată, dispozițiile art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate, în privința beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul acestei legi, în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice ale magistraților asupra problemei de drept în discuție.

Din analiza acestora s-a desprins existența unei orientări jurisprudențiale majoritare, potrivit căreia, la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 li se aplică în continuare indicele de corecție stabilit prin decizia de acordare a pensiei de invaliditate.

S-a argumentat că dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, la înscrierea inițială la pensie, subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. Art. 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde o măsură compensatorie pentru persoanele ce se pensionează în temeiul acestei legi, în raport cu cele ce s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000 și care au beneficiat de condiții mai favorabile. Au fost invocate și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 (paragraful 25).

În acest sens s-au depus hotărâri judecătorești și opinii teoretice de către Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul București - Secția a VIII-a de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Vaslui - Secția civilă, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, Tribunalul Bihor - Secția civilă, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă.

Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că dispozițiile art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate, în privința beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul acestei legi, în sensul că la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă li se aplică indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă. Prin menținerea indicelui de corecție acordat la data stabilirii pensiei de invaliditate s-ar ajunge să se creeze diferențe între destinatarii legii în temeiul unui eveniment aleatoriu, precum este starea de invaliditate. Cât timp la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă se aplică pentru prima oară condițiile de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare, se impune a se aplica indicele de corecție de la data acordării pensiei pentru limită de vârstă.

În acest sens au exprimat opinii teoretice Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă și Tribunalul Iași - Secția I civilă.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii

Prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, reținând în această direcție următoarele: "62. Din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege menționate rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. (...)

În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești". 68. Prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus", reținând că: "62. (...) Chestiunea de drept este identică și pentru situația în care are loc transformarea pensiei de invaliditate, stabilită în baza Legii nr. 19/2000, în pensie pentru limită de vârstă în condițiile legii noi. Aceasta, pentru că, și în cazul analizat, se invocă modul de interpretare și aplicare ale art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, în ceea ce privește sintagma «înscriere inițială la pensie», are o formulare generică, ceea ce înseamnă că se referă la prima înscriere la pensie în sistemul public de pensii, indiferent de natura pensiei acordate (invaliditate, anticipată ș.a.), și nu distinge cu privire la situația în care anumite categorii de pensii se transformă, în condițiile legii, în pensii pentru limită de vârstă. 63. Prin raportare la elementul temporal, identificat ca fiind data inițială a înscrierii la pensie (fără a fi menționat un anume tip de pensie), instanța supremă a statuat în mod clar, prin hotărârea prealabilă mai sus menționată, că indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii, fără a limita această statuare numai pentru situația existenței unei decizii de pensionare anticipată. (...)

În consecință, nu se poate reține niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate". 69. Prin Decizia nr. 70 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1256 din 31 decembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, data acordării indicelui de corecție este aceea la care stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010, chiar dacă aceasta este anterioară zilei de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 pronunțată de Curtea Constituțională a fost publicată în Monitorul Oficial al României al României, Partea I, nr. 96. 70. În cadrul acestei decizii a instanței supreme s-a arătat că: "59. Așadar, Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a arătat înțelesul constituțional al sintagmei «la înscrierea inițială la pensie», cuprinsă în conținutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 60. În consecință, textul urmează să fie aplicat de instanțele de judecată numai în acest sens, întrucât, potrivit art. 518 și art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă, deciziile de unificare a jurisprudenței își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției interpretate. 61. Pentru identitate de rațiune, și în cazul în care, printr-o decizie interpretativă, Curtea Constituțională, fără a constata neconstituționalitatea unui text legal, îi stabilește sensul care corespunde Legii fundamentale, o decizie de unificare a practicii care a interpretat în sens opus același text (chiar dacă în considerarea altor argumente decât cele avute în vedere de instanța de contencios constituțional) nu mai poate produce niciun efect. (...) 63. Prin urmare, de la 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, instanțele de judecată urmau să aplice dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 numai în înțelesul lor constituțional". IX. Jurisprudența Curții Constituționale 71. Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, a admis excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că sintagma "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010.

În cuprinsul acestei decizii, instanța de contencios constituțional a reținut că: "25. Dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, «la înscrierea inițială la pensie», subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. (...) 35. În concluzie, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea constată că, în ceea ce privește persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei «la înscrierea inițială la pensie», cuprinsă în conținutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecție prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condițiile de stagiu de cotizare și vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susținut de o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor. Prin urmare, Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituțională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea inițială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă".

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 43 din 20 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 17 martie 2021, sintagma "la data înscrierii inițiale la pensie" din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea pentru prima oară a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, statuând în acest sens că: "23. Curtea apreciază că sintagma «la data înscrierii inițiale la pensie» din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 nu poate primi o interpretare diferită de cea reținută prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, deoarece soluția legislativă vizată de legiuitor este aceeași. (...) pentru că, așa cum reiese din decizia antereferită a Curții Constituționale, viciul sintagmei «la înscrierea inițială la pensie» rezultă din însuși conținutul reglementării, Curtea va admite excepția de neconstituționalitate și va constata că sintagma «la data înscrierii inițiale la pensie» din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, doar în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010".

Prin Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția referitoare la neconstituționalitatea sintagmei "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu referire la pensiile pentru limită de vârstă stabilite după 1 ianuarie 2011 și care au fost transformate din pensii anticipate parțiale stabilite anterior acestei date, și a constatat că sintagma "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțională în măsura în care beneficiază de indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 și care au fost transformate din pensii anticipate parțiale stabilite anterior acestei date.

Au mai fost pronunțate în aceeași materie și Decizia nr. 466 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 29 septembrie 2021, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a sintagmei "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și Decizia nr. 213 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 21 iulie 2023, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a sintagmei "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, decizii menționate cu titlu exemplificativ. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, lipsind cerința noutății chestiunii de drept. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: - existența unei cauze aflate în curs de judecată; - cauza să fie soluționată în ultimă instanță; - cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau a tribunalului învestit să soluționeze cauza; - ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; - chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; - Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Analizând sesizarea în limitele configurării sale de către subiectul de sezină, se observă că primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ce a fost învestit în temeiul dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă cu judecata căii de atac a apelului, exercitată de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 2.574 din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a dispus respingerea cererii ca neîntemeiată.

Curtea de apel judecă în ultimă instanță acest conflict de asigurări sociale întrucât, potrivit art. 155 din capitolul VIII - Jurisdicția asigurărilor sociale al Legii nr. 263/2010, "(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Este întrunită și cea de-a patra condiție de admisibilitate, a sesizării unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, cât timp prin sentința civilă de fond apelată a fost respinsă, ca neîntemeiată, în temeiul art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, cererea reclamantului prin care acesta a solicitat anularea deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensie, cu luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului, a unui indice de corecție aferent anului stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, și nu a celui în vigoare în anul stabilirii pensiei de invaliditate, iar apelul declarat supune cenzurii în controlul judiciar tocmai această soluție și modul de aplicare de către completul de apel a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, chestiunea de drept sesizată fiind cea care face obiectul apelului.

Faptul că de problema de drept depinde soluționarea cauzei nu este suficient, însă, pentru a se constata admisibilitatea sesizării. Condiția distinctă a noutății se consideră îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar și atunci când chestiuni noi de drept sunt generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu