3ra-843/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-843/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 3ra-843/17
prima instanță: (judecătoria Ceadîr-Lunga) N. Lazareva
instanța de apel: (Curtea de Apel Comrat) G. Colev, A. Curdova, Ș. Starciuc
Î N C H E I E R E
06 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecători Valentina Clevadî
Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea cu Capital
Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Radulova
Alexandra împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie” societate cu răspundere limitată cu privire la anularea facturii și încasarea
cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 02 martie 2017, prin care a fost
admis apelul declarat de Radulova Alexandra, casată hotărârea Judecătoriei Ceadîr-
Lunga din 09 noiembrie 2016 în partea respingerii acțiunii privind anularea facturii
și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost anulată factura de
energie electrică în sumă de 5216,94 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost
menținută. De la Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie” societate cu răspundere limitată au fost încasate în beneficiul Alexandrei
Radulova cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei.
c o n s t a t ă :
La 06 mai 2016 Radulova Alexandra a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie”
societate cu răspundere limitată cu privire la anularea facturii și încasarea
cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii Radulova Alexandra a menționat că la data de 01
septembrie 2005 a încheiat cu Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa
Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată contractul de furnizare a
energiei electrice.
1
De asemenea, a menționat că la sfîrșitul lunii noiembrie 2015, în legătură cu
expirarea termenului de garanție, angajații pîrîtului au înlocuit dispozitivul de
măsurare în domiciliul său, situat pe str. Tanasoglo 36 orașul Ceadîr-Lunga.
La 02 februarie 2016 a recepționat factura pentru consum de energie electrică
neevidențiată nr. 45340 din 28 ianuarie 2016 în sumă de 5216,94 lei, calculată
pentru consumul energiei electrice neevidențiate.
La fel, a reiterat că la 23 februarie 2016 a înaintat pîrîtului cererea prealabilă,
iar prin răspunsul din 05 aprilie 2016, a fost informată despre faptul că calculul
energiei electrice neevidențiate a fost efectuat în baza PV A23534 din 15 octombrie
2016 și conform pct. 102 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei
electrice în baza consumului zilnic mediu înregistrat pe parcursul a 3 luni după
schimbarea dispozitivului de măsurare.
Nu este de acord cu factura pentru consum de energie electrică neevidențiată și
consideră că urmează a fi anulată din următoarele considerente.
Conform pct. 1732 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei
electrice nr. 393 din 15 decembrie 2010, în cazul în care furnizorul a stabilit
încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale care a condus la
neînregistrarea sau la înregistrarea incompletă a consumului de energie electrică,
furnizorul emite o decizie argumentată, cu indicarea circumstanțelor și a motivelor
ce au stat la baza emiterii acesteia. Furnizorul este obligat să indice în decizie
dreptul consumatorului final privind contestarea acesteia în caz de dezacord, precum
și termenul de contestare. După adoptarea deciziei, furnizorul emite factura pentru
consumul de energie electrică în rezultatul încălcării de către consumatorul final a
clauzelor contractuale care a condus la neînregistrarea sau la înregistrarea
incompletă a consumului de energie electrică.
Conform pct. 1733 al Regulamentului, decizia furnizorului privind încălcarea
de către consumatorul final a clauzelor contractuale care a condus la neînregistrarea
sau la înregistrarea incompletă a consumului de energie electrică, precum și factura
emisă în baza acesteia se expediază consumatorului final respectiv și operatorului de
rețea, în termen de cel mult 5 zile calendaristice după luarea deciziei.
Astfel, menționează că nu a recepționat decizia furnizorului privind încălcarea
clauzelor contractuale, fapt ce indică la lipsa acestuia și respectiv netemeinicia
facturii înaintate spre plată.
Totodată, invocă pct. 163 al Regulamentului, care prevede că dacă în rezultatul
controlului echipamentului de măsurare, din inițiativa operatorului de rețea sau a
consumatorului final, se constată mersul în gol al acestuia, personalul operatorului
de rețea este obligat să întocmească actul de control al echipamentului de măsurare,
contrasemnat de ambele părți, în care să fie specificat faptul constatat, concomitent
efectuîndu-se măsurări, la fața locului, pentru determinarea erorii de înregistrare a
energiei electrice de echipamentul de măsurare. Rezultatele măsurărilor se includ în
actul de control al echipamentului de măsurare și servesc drept bază pentru
efectuarea recalculării consumului de energie electrică de către furnizor
Așadar, consideră reieșind din răspunsul la cererea prealabilă, pîrîtul nu a
depistat încălcări ale clauzelor contractuale, astfel urma să întocmească Actul de
2
control al echipamentului de măsurare, dar nu Actul de depistare a încălcărilor
clauzelor contractuale.
De asemenea, menționează că pîrîtul a efectuat recalculul energiei electrice în
baza consumului zilnic mediu înregistrat pe parcursul perioadei a 3 luni după
schimbarea dispozitivului de măsurare.
Însă, determinarea energiei electrice se efectuează conform consumului mediu
zilnic de energie electrică, înregistrat pe parcursul a 3 luni ulterioare restabilirii
evidenței consumului energiei electrice.
Radulova Alexandra solicită anularea facturii pentru consum de energie
electrică neevidențiată nr. 45340 din 28 ianuarie 2016 în sumă de 5216,94 lei.
La 26 mai 2016 Radulova Alexandra a înaintat cerere cu privire la majorarea
cuantumului pretențiilor din acțiune, solicitînd anularea facturii pentru consum de
energie electrică neevidențiată nr. 45340 din 28 ianuarie 2016 în sumă de 5216,94
lei, anularea Actului PV A23534 din 15 octombrie 2015 și încasarea cheltuielilor de
asistență juridică (f.d. 47-48).
Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 09 noiembrie 2016, acțiunea
înaintată de Radulova Alexandra a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 02 martie 2017, a fost admis apelul
declarat de Radulova Alexandra, casată hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din
09 noiembrie 2016 în partea respingerii acțiunii privind anularea facturii și
pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost anulată factura de
energie electrică în sumă de 5216,94 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost
menținută. De la Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie” societate cu răspundere limitată au fost încasate în beneficiul Alexandrei
Radulova cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a
reținut că deși furnizorul legal a efectuat calculul volumului energiei electrice
utilizate în baza pct. 102 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei
electrice, greșit a calculat volumul energiei electrice utilizate pentru perioada de 3
luni, deoarece reieșind din prevederile pct. 102 al Regulamentului, calcularea
energiei electrice neînregistrate se efectuează pentru perioada de 3 luni, cînd
indicațiile au fost citite mai mult de 3 luni în urmă pînă la depistarea defecțiunii
echipamentului de măsurare nu din vinovăția consumatorului final, iar conform
facturii nr. 45340 din 28 ianuarie 2016, ultima verificare la consumatorul Radulova
Alexandra a fost efectuată la 03 septembrie 2015.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că furnizorul urma să calculeze
volumul energiei electrice de la ultima citire a indicațiilor echipamentului de
măsurare și pînă la momentul restabilirii evidenței consumului de energie electrică,
adică de la 04 septembrie 2015 pînă la 15 octombrie 2015.
La 31 martie 2017 Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa
Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitînd admiterea recursului,
casarea hotărârilor judecătorești cu restituirea pricinii spre rejudecare la prima
instanță.
3
Recurentul Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie” societate cu răspundere limitată, în motivarea recursului a menționat că
contorul electric instalat în locuința Alexandrei Radulova, are defect prin
frînarea/stoparea discului, iar ca rezultat energia electrică se consumă, dar nu este
evidențiată.
Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că pct. 102 al
Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice nr. 393 din 15
decembrie 2010 este o normă imperativă, or norma menționată fiind una
dispozitivă, permite aplicarea mai multor variante și care permite părților să ajungă
la un numitor comun referitor la recalculul consum de energie electrică
neevidențiată.
Astfel, necătînd la faptul că contorul electric a funcționat în regimul de stopare
a discului timp de 5 luni, factura pentru recalculul consumului de energie electrică a
fost calculată pentru o perioadă de 3 luni.
De asemenea, consideră că instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea de
la recurent a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 lei.
Deoarece instanța de apel a dispus admiterea parțială a acțiunii, aceasta urma
să se conducă de prevederile art. 94 alin. (1) Codul de procedură civilă, care
prevede încasarea cheltuielilor de judecată proporțional părții admise din pretenție.
La fel, a invocat că Actul de încălcare a clauzelor contractuale și factura de
plată sunt emise de întreprinderi distincte.
Astfel, la momentul înaintării acțiunii, în calitate de pîrît era indicată
Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” societate
cu răspundere limitată, însă Actul de încălcare a clauzelor contractuale este întocmit
de operatorul de rețea Întreprinderea cu Capital Străin ”Red Union Fenosa”
societate pe acțiuni, care nu este parte pe dosar și nu a participat la examinarea
cauzei, astfel fiind lezată în drepturi prin decizia recurată.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Comrat a emis decizia la 02 martie 2017, iar la 22
martie 2017 recurentul a recepționat decizia motivată a instanței de apel (f.d. 151).
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Recursul a fost declarat la 31 martie 2017, respectiv se consideră depus în
termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
4
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.
45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
5
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Întreprinderea cu
Capital Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” societate cu răspundere
limitată nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas
Natural Fenosa Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
6