2ra-1508/17 — incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1508/17 — incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: V. Caduc dosarul nr. 2ra-1508/17
instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza
Î N C H E I E R E
30 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Maria Ghervas, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Consiliul sătesc Balasinești,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului sătesc
Balasinești împotriva lui Vasile Asimionese, intervenient accesoriu Primăria satului
Balasinești, raionul Briceni cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de către Consiliul sătesc Balasinești și menținută hotărârea
Judecătoriei Briceni din 25 mai 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 23 februarie 2015, Consiliul sătesc Balasinești a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Vasile Asimionese cu privire la încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 14 februarie 2012,
Vasile Asimionese s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
sătesc Balasinești, r-nul Briceni cu privire la anularea deciziei nr. 4/2 a Consiliului
sătesc Balasinești din 13 decembrie 2011 privind eliminarea din sala de ședință a
Primăriei s. Balasinești și repararea prejudiciului moral în mărime de 24000 lei.
Menționează că, la data de 20 mai 2013, între Primăria s. Balasinești și
avocatul Igor Țurcanu a fost încheiat contractul nr. 16 pentru a apăra drepturile și
interesele Consiliului sătesc Balasinești pe cauza înaintată la cererea de chemare în
judecată a lui Vasile Asimionese, stabilind un onorariu în mărime de 2 400 lei și plata
suplimentară în mărime de 400 lei pentru fiecare zi de reprezentare a intereselor în
instanța de judecată, în afara de prima ședință.
Invocă că, conform proceselor-verbale, avocatul Igor Țurcanu a participat la 5
ședințe de judecată, astfel, i-a fost achitat un onorariu în mărime de 4 000 lei, fapt
confirmat prin ordinele de plată nr. 153 din 18 iunie 2013, nr. 281 din 12 noiembrie
2013 și nr. 47 din 20 februarie 2015.
1
Relevă că, prin încheierea Judecătoriei Briceni din 23 decembrie 2013 a fost
scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată enunțată iar prin încheierea din 16
ianuarie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2014 a fost
respinsă cererea lui Vasile Asimionese cu privire la anularea încheierii de scoatere de
pe rol.
Astfel, consideră că, actul administrativ contestat are valoarea unui fapt judecat
iar Vasile Asimionese a pierdut procesul.
Solicită încasarea din contul lui Vasile Asimionese a cheltuielilor de asistență
juridică în mărime de 4 000 lei, suportate în cauza civilă intentată la cererea de
chemare în judecată a lui Vasile Asimionese, precum și a cheltuielilor de judecată
suportate în prezenta cauză.
Prin încheierea Judecătoriei Briceni din 31 martie 2016 a fost atras în proces în
calitate de intervenient accesoriu Primăria s. Balasinești, r-nul Briceni.
Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 25 mai 2016 acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată. A fost încasat din contului Consiliului sătesc Balasinești în beneficiul
lui Vasile Asimionese cheltuieli de judecată în mărime de 4 000 lei.
Prima instanță respingând acțiunea și-a argumentat concluzia prin faptul că,
Consiliul sătesc Balasinești nu a avut câștig de cauză în cauza civilă intentată la
cererea de chemare în judecată a lui Vasile Asimionese împotriva Consiliul sătesc
Balasinești cu privire la anularea deciziei nr. 4/2 a Consiliului sătesc Balasinești din
13 decembrie 2011 privind eliminarea din sala de ședință a Primăriei s. Balasinești și
repararea prejudiciului moral în mărime de 24 000 lei, cererea fiind scoasă de pe rol
prin încheierea Judecătoriei Briceni din 23 decembrie 2013 iar cererea lui Vasile
Asimionese privind anularea încheierii de scoatere de pe rol a fost respinsă prin
încheierea din 16 ianuarie 2014, încheieri care au fost menținute prin decizia Curții
de Apel Bălți din 19 iunie 2013.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017 a fost respins apelul
declarat de către Consiliului sătesc Balasinești și menținută hotărârea primei instanțe.
La data de 02 iunie 2017, Consiliul sătesc Balasinești a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la
admiterea acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece au fost încălcate normele de drept
material și procedural și, anume, au fost interpretate eronat prevederile art. 94 alin.
(1) CPC iar cauza a fost judecată de către un judecător care nu avea dreptul să
participe la judecarea ei.
Menționează că, instanța de apel a examinat cererea de apel în lipsa sa, mai
mult ca atât, nu a fost respectată procedura de citare legală pentru ședința din 21
februarie 2017.
Invocă că, pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel a fost modificat
completul de judecată, fapt care nu i-a fost adus la cunoștință, fiindu-i, astfel încălcat
dreptul de a înainta cerere de recuzare judecătorilor S. Procopciuc și E. Grumeza,
care erau incompatibili de a judeca apelul, deoarece aceștia anterior au examinat
2
cererea de apel a Consiliului depusă pe o cauză civilă similară intentată la cererea de
chemare în judecată a Consiliului sătesc Balasinești împotriva lui Vasile Asimionese
cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, respingând apelul și menținând
hotărârea Judecătoriei Briceni din 25 martie 2016, iar prin decizia Curții Supreme de
Justiție din 05 aprilie 2017 a fost admis apelul declarat de către primarul s.
Balasinești și Consiliul sătesc Balasinești, casată decizia Curții de Apel Bălți din 11
octombrie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt
complet de judecată, ulterior, Consiliul a avut câștig de cauză.
Afirmă că, reeșind din deciziile instanței de apel emise de către judecătorii S.
Procopciuc și E. Grumeza pe cauza similară enunțată și prezenta cauză, rezultă lipsa
de imparțialitate a judecătorilor și de aplicare uniformă a legislației.
În acest sens, relevă că, în cauza similară enunțată, Curtea de Apel Bălți prin
decizia din 11 octombrie 2016 a respins apelul Consiliului sătesc Balasinești
argumentându-și poziția prin faptul că, nu există dovada de plată a serviciilor
juridice, iar în prezenta cauza necătând la faptul că, se confirmă achitarea serviciilor
avocatului, instanța de apel a respins apelul invocând că, Consiliul nu a avut câștig de
cauză.
Susține că, este în drept să solicite compensarea cheltuielilor de asistență
juridică suportate cu toate că, cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
a lui Vasile Asimionese împotriva Consiliului sătesc Balasinești nu a fost examinată
în fond cu pronunțarea unei hotărâri și acesta nu s-a adresat din nou cu acțiune după
scoaterea cererii de pe rol, deoarece până la emiterea încheierii de scoatere a cererii
de pe rol a suportat cheltuieli de asistență juridică pentru a fi reprezentat în proces de
un avocat și ai apăra drepturile și interesele.
Invocă că, în speță, instanța de apel urma să aplice prevederile art. 12 alin. (3)
CPC și să se conducă de principiile de drept și prevederile legislației.
Consideră că, Consiliul a avut câștig de cauză în acțiunea înaintată de către
Vasile Asimionese, deoarece acesta nu și-a susținut pretențiile iar prevederile art. 94
alin. (1) CPC reglementează dreptul la recuperarea cheltuielilor a părții câștigătoare
la proces.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din
materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de
apel la data de 06 aprilie 2017 (f. d. 243, vol. I), iar cererea de recurs a fost depusă
de către aceasta la data de 02 iunie 2017 (f. d. 5, vol. II).
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
3
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Consiliul sătesc
Balasinești, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
4
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de
către Consiliul sătesc Balasinești, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul Consiliului sătesc Balasinești ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Consiliul sătesc Balasinești se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Maria Ghervas
Mariana Pitic
5