2ra-503/17 — încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-503/17 — încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: G. Comerzan dosarul nr. 2ra-503/17

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul - Valeriu Doagă

Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu,

examinând recursul declarat de Primarul s. Balasinești Victor Cucereavîi și

reprezentatul Consiliului local Balasinești, avocatul Igor Țurcanu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul local

Balasinești, intervenient accesoriu Primăria s. Balasinești împotriva lui Vasile

Asimionese cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016

c o n s t a t ă:

La data de 07 august 2014, reprezentantul Consiliului local Balasinești raionul

Briceni (în continuare Consiliul local Balasinești) Primarul s. Balasinești Victor

Cucereavîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Asimionese Vasile cu

privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, la data de 13 februarie 2013 Primăria

s.Balasinești a încheiat cu avocatul Igor Țurcanu contractul nr. 07 privind acordarea

asistenței juridice în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile

Asimionese împotriva Consiliului local Balasinești cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Menționează că, în baza contractului nominalizat, a fost stabilit onorariul

avocatului în mărime de 3400 de lei la încheierea contractului și au prevăzut plata

suplimentară a câte 400 de lei pentru fiecare zi de reprezentare a intereselor în fața

Judecătoriei Briceni în afară de prima ședință. Astfel, prin ordinul de plată nr. 43 din

25 februarie 2013, Primăria s. Balasinești a transferat în contul avocatului suma de

3400 de lei.

Susțin că, prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 20 iunie 2013 s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Vasile Asimionese împotriva Consiliul local

Balasinești cu privire la repararea prejudiciului moral.

Afirmă că, la data de 11 decembrie 2013 a încheiat cu avocatul Igor Țurcanu

1

contractul de acordare a asistenței juridice nr. 39, conform căruia ultimul s-a angajat să

apere interesele Consiliului local Balasinești la examinarea în ordine de apel a cauzei

civile menționate supra. În baza acestuia, a fost stabilit onorariul avocatului în mărime

de 3400 de lei la încheierea contractului și au prevăzut plata suplimentară a câte 500 de

lei pentru fiecare zi de reprezentare a intereselor în fata Judecătoriei Briceni în afară de

prima ședință. Astfel, prin ordinul de plată nr. 311 din 17 decembrie 2013, Primăria

s.Balasinești a transferat în contul avocatului sume de 3400 de lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2014, s-a admis apelul declarat

de Vasile Asimionese, s-a casat hotărârea Judecătoriei Briceni din 20 iunie 2013 și s-a

emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea. Decizia Curții de Apel Bălți a

devenit irevocabilă prin neatacare.

Invocă faptul că, în instanța de fond și de apel nu a fost formulată pretenție

privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Solicită încasarea din contul lui Vasile Asimionese a sumei de 6800 de lei cu titlu

de compensare a cheltuielilor pentru asistență juridică suportate în cadrul procesului

civil la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Asimionese împotriva

Consiliului local Balasinești cu privire la repararea prejudiciului moral.

La data de 25 martie 2016, reprezentantul lui Vasile Asimionese, avocatul Olesea

Gadîrca a depus cerere prin care solicită încasarea din contul Consiliului local

Balasinești în beneficiul lui Vasile Asimionese a cheltuielilor de judecată în sumă

totală de 7000 de lei, compuse din onorariul avocatului în sumă de 5000 de lei și

cheltuielile de transport în sumă de 2000 de lei (f.d. 104 vol. I).

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Briceni din 25 martie 2016 a fost atrasă

în proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria s. Balasinești (f.d. 122 vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 25 martie 2016, s-a respins acțiunea; s-a

încasat de la Consiliul local Balasinești în beneficiul lui Vasile Asimionese cheltuielile

de judecată în sumă de 7000 de lei.

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut că, din suportul probator

prezentat de reclamant nu se poate concluziona că plățile efectuate de Consiliul local

Balasinești prin ordinele de plată nr. 43 din 25 februarie 2013 și nr. 311 din 17

decembrie 2013 au fost efectuate în baza contractelor de asistență juridică nr. 07 din 13

februarie 2013 și nr. 39 din 11 decembrie 2013.

Succesiv, instanța inferioară a menționat că, avocatul nu a prezentat lista detaliată

a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora (cu tariful și

orarul).

Astfel, având în vedere că, prima instanță a concluzionat netemeinicia acțiunii, în

conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a considerat

necesar de a admite cererea reprezentantului lui Vasile Asimionese cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată din contul Consiliului local Balasinești în

beneficiul lui Vasile Asimionese.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016 s-a respins apelul declarat

de Consiliul local Balasinești și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Briceni din 25

martie 2016.

La data de 13 ianuarie 2017, Primarul s. Balasinești Victor Cucereavîi și

reprezentatul Consiliului local Balasinești, avocatul Igor Țurcanu au depus cerere de

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016 solicitând

2

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de

judecată suportate.

În motivarea recursului au menționat că, raționamentele instanței de apel sunt

eronate fiind apreciate arbitrar probele anexate la materialele pricinii.

Astfel, din decizia contestată se deduce că, Vasile Asimionese a intentat proces

civil împotriva Consiliului local Balasinești, în care ultima a avut calitatea de pârât,

iar pentru realizarea dreptului la apărare, a încheiat cu avocatul Igor Țurcanu

contractele de asistență juridică nr. 7 din 13 februarie 2013 și nr. 39 din 11 decembrie

2013, în care au fost expres prevăzute onorariile avocatului și modul de determinare

a onorariului pe parcursul examinării cauzei, în dependență de numărul ședințelor de

judecată. Astfel, în baza contractelor de asistență juridică enunțate, a transferat în

contul bancar al avocatului onorariul acestuia pentru asistența juridică acordată.

Ulterior, atât reprezentantul Consiliului Balasinești, dl Victor Cucereavîi, cât și

avocatul Igor Țurcanu au fost admiși în proces și au participat la ședințele de

judecată din 08 mai 2013 și 16 ianuarie 2014.

Consideră recurenții că, aprecierile instanței de apel precum că, nu constată

instanța de apel efectuarea plății anume pentru contractele menționate nici actele de

decontare reciprocă dintre părți din 21 septembrie 2016 și certificatul Primăriei în acest

sens din 04 octombrie 2016, atât timp cât actele primare contabile confirmă contrariul.

Prin urmare, în lipsa datelor contabile primare din care să rezulte neîndoielnic

suportarea reală a cheltuielilor de asistenta juridică și a raportului detaliat a

acțiunilor întreprinse de avocat cu tariful și orarul acestora, instanța de fond

justificat a respins acțiunea civilă ca neîntemeiată, reprezintă o apreciere arbitrară a

probelor. Or, prin actul nr. 123 din 04 octombrie 2016 de verificare a decontărilor

dintre Primăria s. Balasinești și Cabinetul Avocatului „Igor Țurcanu”, actul nr. 124 din

04 octombrie 2016 de verificare a decontărilor dintre Primăria s. Balasinești și

Cabinetul Avocatului „Igor Țurcanu” și actul nr. 125 din 04 octombrie 2016 de

verificare a decontărilor dintre Primăria s. Balasinești și Cabinetul Avocatului „Igor

Țurcanu” se confirmă corelația contractelor în cauză cu transferurile bancare

respective.

Mai mult decât atât, invocă faptul că, orice transfer bancar efectuat de Primărie

pentru prestarea de servicii nu putea fi efectuat fără temei juridic și fără a fi autorizat

de Trezorerie.

Suplimentar atrage atenția asupra faptului că, în speța principală, onorariul

avocatului a fost stabilit sub formă de onorariu fix (forfetar) și nu în dependență de

timpul serviciilor prestate, iar prin respingerea acțiunii din motiv că, nu a fost

prezentată lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de către avocat și timpul aferent

acestora (cu tariful și orarul), instanțele inferioare contrar Legii cu privire la avocatură

au admis ingerință în relațiile avocat-client, în modul de achitare a onorariilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Primarul local Balasinești Victor Cucereavîi și reprezentantul Consiliului local

Balasinești, avocatul Igor Țurcanu urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel pentru următoarele.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Conform prevederilor art. 432 din Codul de procedură civilă,

(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

Instanța de recurs menționează că, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva

unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar

hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și

dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un

eficient control judiciar.

4

Instanța de recurs consemnează că, Codul de procedură civilă consacră principiul

general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte

premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată atât în interesul

unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor

instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

Instanța de recurs evidențiază că, efectul devolutiv al apelului presupune două

limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel rejudecă

în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărîrea primei instanțe,

fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul civil și

tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o nouă

examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra

ceea ce a hotărît prima instanță și din acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în

situația de a soluționa cereri care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică

cereri absolut noi prin care să se invoce pretenții noi.

Verificând legalitatea deciziei Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016,

Colegiul constată că actul judecătoresc menționat a fost emis cu încălcarea normelor

de drept procedural.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 07 august 2014, Primarul satului

Balasinești, Victor Cucereavîi a depus cerere de chemare în judecată în numele

Consiliului local Balasinești împotriva lui Vasile Asimionese cu privire la

compensarea cheltuielilor de asistență juridică (f.d. 1-2 vol. I).

La caz, se reține că, în conformitate cu regulile generale, persoana juridică

dobândește drepturi civile și își asumă obligații civile prin lege, prin alte acte

normative sau prin actele lor de constituire. Deci, pentru a fi stabilit dacă o persoană

concretă este în drept să semneze cererea de chemare în judecată din numele persoanei

juridice, urmează să se constate dacă prima este împuternicită în condițiile legii, ținând

cont de faptul că procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de

către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite

prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către

alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

În conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă

prescrie că, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate

într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Procurile eliberate în

numele persoanei juridice conform actelor de constituire se semnează de către

administrator sau de către altă persoană împuternicită.

În acest sens, se reține că, la data de 16 iulie 2014, Consiliul local Balasinești a

adoptat Decizia nr. 5/5(i), prin care s-a decis împuternicirea Primarului satului

Balasinești, Victor Cucereavîi pentru a exercita dreptul de a semna și de a depune în

instanța de judecată cererea privind încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică în

cadrul procesului civil intentat la cererea de chemare în judecată a lui Vasile

Asimionese împotriva Consiliului local Balasinești cu privire la repararea prejudiciului

moral. De asemenea, s-a decis formularea împuternicirilor reprezentatului într-o

5

procură eliberată și legalizată în modul stabilit de lege, semnată de președintele

ședinței din 16 iulie 2014 (f.d. 12 vol. I).

Astfel, prin procura eliberată de Consiliul local Balasinești, a fost împuternicit

Primarul satului Balasinești, Victor Cucereavîi de a exercita în numele reprezentatului

toate actele procedurale, de a semna cererea de chemare în judecată privind încasarea

cheltuielilor suportate în cadrul procesului civil la cererea de chemare în judecată a lui

Vasile Asimionese împotriva Consiliului local Balasinești cu privire la repararea

prejudiciului moral, și de a o depune în instanța de judecată, de a strămuta pricina la o

judecată arbitrală, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora

sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de

a o recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a

transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i

schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un

titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii

judecătorești. Mandatul va fi exercitat fără limitare, imprecizie sau imperfecțiune.

Reprezentantul va semna oriunde va fi necesar, semnătura lui fiind opozabilă în

limitele mandatului (f.d. 13 vol. I).

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție opinează că, în speță, un factor primordial îl constituie faptul că, în procură nu

este indicată data întocmirii acesteia, menționându-se doar faptul că „procura este

valabilă până la pronunțarea hotărârii definitive și irevocabile pe cauza civilă” (f.d. 13

vol. I).

Succesiv, coroborând prevederile art. 252 cu prevederile art. 254 alin. (1) din

Codul civil, instanța de recurs deduce că legiuitorul a definit procura ca înscrisul

întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor

reprezentanți prin care se delega dreptul de a încheia acte juridice în numele și pe

contul primului, care se eliberează pe un termen de cel mult 3 ani, iar dacă termenul nu

este indicat în procură, ea este valabilă timp de un an de la data întocmirii.

Astfel, ținând cont de faptul că, termenul de valabilitate a procurii nu poate depăși

termenul trei ani, iar în cazul în care în procură nu este indicat expres termenul de

valabilitate a acesteia, procura este valabilă timp de un an de la data întocmirii, se

impune concluzia că, pentru stabilirea momentului de când începe să curgă termenul

de valabilitate a procurii este necesar de a indica data întocmirii acesteia. Legiuitorul a

prescris acest element ca fiind unul obligatoriu, sub sancțiunea nulității.

Aderent concluziei expuse supra, prin prisma prevederilor art. 254 din Codul

civil, nu poate fi acceptată formularea „procura este valabilă până la pronunțarea

hotărârii definitive și irevocabile pe cauza civilă”, or, legiuitorul a stabilit expres, prin

dispoziție specială care concretizează aplicarea acestei instituții că, procura în care

nu este indicat termenul de valabilitate, este valabilă timp de un an de la data

întocmirii.

În această ordine de idei, derogând de la prevederile alin. (2) al art. 254 din Codul

civil și acceptând faptul că procura enunțată a fost întocmită la data de 16 iulie 2014 –

ziua adoptării Deciziei Consiliului local Balasinești nr. 5/5(i), și având în vedere că în

textul procurii nu este indicat termenul de valabilitate al acesteia, Colegiul ajunge la

concluzia că, ea urmează a fi considerată valabilă timp de un an de la data întocmirii,

adică de la 16 iulie 2014.

6

În corolar, este criticabilă decizia instanțelor inferioare, care în condițiile

existenței unor dubii referitoare la împuternicirile reprezentantului Consiliul local

Balasinești în persoana Primarului local Balasinești, nu a utilizat mecanismele juridice

necesare cu care este investită întru verificarea datei eliberării procurii și termenul de

valabilitate a acestuia.

Cu titlu secundar, ținând cont de faptul că, prin mandatul avocațial seria MA

nr.0567081 din 02 decembrie 2014 avocatul Igor Țurcan a fost împuternicit să acorde

asistență juridică în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului local

Balasinești împotriva lui Vasile Asimionese, instanța de recurs remarcă și faptul că,

instanțele inferioare au omis să verifice valabilitatea acestui mandat și să se expună

asupra corectitudinii îndeplinirii acestuia, or, potrivit prevederilor pct. 6 din Hotărârea

Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și

modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, formularul

mandatului avocatului conține pe partea verso următoarele elemente obligatorii: 1) pe

recto se înserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c)

denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea „MANDAT”; f)

numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul

contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului

Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

și data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se

inserează: a)împuternicirile avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b)

semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

La caz, urmează a fi evidențiat faptul că, pe versoul mandatului avocațial a fost

aplicată ștampila umedă a Primăriei satului Balasinești, fără a se indica numele

clientului reprezentatului, or, în speță Primarul s. Balasinești are dublă calitate

procesuală: de reprezentant al reclamantului Consiliului local Balasinești și de

intervenient accesoriu. Astfel, din mandatul avocațial menționat este incert în

interesele cui acționează avocatul Igor Țurcanu. Deci, în cazul în care, avocatul apără

interesele reclamantului Consiliului local Balasinești, acest fapt urma a fi menționat

expres în mandat, sub sancțiunea nulității.

În cumulul circumstanțelor constatate și expuse supra, Colegiul conchide că, la

primirea cererii de apel, instanța inferioară a omis să verifice, prin prisma art. 80 din

Codul de procedură civilă, art. 81 din Codul de procedură civilă și art. 254 din Codul

civil, valabilitatea împuternicirilor persoanelor care au exercitat dreptul căii de atac,

prin ce s-a comis o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Din considerentele menționate și având în vedere că, eroarea comisă de instanțele

inferioare nu poate fi înlăturată în instanța de recurs, Colegiul civil comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

admiterii recursului declarat de Primarul s. Balasinești Victor Cucereavîi și avocatul

Igor Țurcanu, casării deciziei Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016, cu restituirea

pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând pricina să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

7

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Primarul s. Balasinești Victor Cucereavîi și

reprezentatul Consiliului local Balasinești, avocatul Igor Țurcanu

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2016 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul local Balasinești, intervenient

accesoriu Primăria s. Balasinești împotriva lui Vasile Asimionese cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea

de Apel Bălți, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

8