2ra-1518/17 — Încasarea datoriei

Doasr nr. 2ra–1518/17 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, judecător – O. Cojocaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc Î N C H E I E R E 23 august 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Sîrbu Svetlana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Explolocuința” către Sîrbu Svetlana privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Sîrbu Svetlana și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 11 iulie 2016, SRL „Explolocuința” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Sîrbu Svetlana, solicitând încasarea datoriei la serviciile comunale prestate în sumă de 6243,79 lei, precum și taxa de stat în mărime de 270 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, din cauza nerespectării obligațiunilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, de art. 58-60 ale Codului cu privire la locuințe, prin neachitarea bonurilor de plată prezentate lunar pentru serviciile prestate, Sîrbu Svetlana a acumulat o datorie pentru perioada 2015-2016 în sumă de 6243,79 lei, compusă din: datorii pentru apă rece și canalizare de 3423,79 lei, pentru salubrizare de 401 lei, exploatarea și întreținerea blocului de 2314 lei și pentru energie electrică de 105 lei.

1 Toate încercările de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară nu au dat rezultate, deoarece pârâta a neglijat în mod conștiincios faptul achitării benevole a datoriilor, solicitată în reclamațiile înaintate acesteia. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016, acțiunea depusă de SRL „Explolocuința” a fost admisă și s-a încasat din contul Svetlanei Sîrbu în beneficiul SRL „Explolocuința” datoria formată până la 01 iunie 2016, în sumă de 6243,79 lei, dintre care: 3423,79 lei pentru apa rece și canalizare, 401 lei pentru salubrizare, 2314 lei pentru exploatarea și întreținerea blocului, 105 lei pentru energie electrică și 270 lei cheltuieli de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, a fost respinsă cererea de apel declarată de Sîrbu Svetlana și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2016. La data de 12 iunie 2017, Sîrbu Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantei să fie respinsă. În motivarea recursului declarat, Sîrbu Svetlana a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Sîrbu Svetlana, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este 2 impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Sîrbu Svetlana nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Sîrbu Svetlana. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sîrbu Svetlana. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova Judecători Luiza Gafton Maria Ghervas 3