2ra-1487/17 — Radierea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Radierea dreptului de proprietate
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1487/17 — Radierea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 2ra-1487/17
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău
Judecător: Ion Țurcan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: Nelea Budăi
Ion Muruianu
Valeri Efros
Î N C H E I E R E
16 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Covalschi Nicolai,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Covalschi Nicolai
împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Eremia Larisa, Eremia Serafim,
Medvedev Galina, Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia, privind anularea radierii
dreptului de proprietate, anularea certificatelor de moștenitor legal și a certificatului
de proprietate, anularea contractelor și încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Covalschi Nicolai și menținută hotărârea Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 prin care acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată,
c o n s t a t ă:
La 13 octombrie 2014, Covalschi Nicolai a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Eremia Larisa, Eremia Serafim,
Medvedev Galina, Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia, privind anularea radierii
dreptului de proprietate, anularea certificatelor de moștenitor legal și a certificatului
de proprietate, anularea contractelor și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 28 august 2014 a depus cerere prealabilă
în adresa Întreprinderii de Stat „Cadastru”, privind faptul nesemnării de către
judecător a încheierii din 24 aprilie 2000, fapt care i-a devenit cunoscut în anul 2013,
perioadă în care a aflat și despre acțiunile ilegale de ridicare a sechestrului. La 25
septembrie 2014 a primit răspuns la cererea prealabilă cu care nu este de acord
deoarece potrivit acestuia, înscrierile făcute în registru se prezumă autentice și
1
complete până la proba contrară, cu mențiunea că sub același număr cadastral nu pot
fi înscrise adrese diferite sau care nu există. În încheierea din 24 aprilie 2000 a fost
indicată adresa str. Donici care de fapt nici nu există în mun. Chișinău, iar în actele
notariale și actele Oficiului Cadastral Teritorial din 08 iulie 2003 fiind indicată str.
A.Donici, adresă care se află în alt sector al mun. Chișinău.
Consideră reclamantul că, registratorul urmează să solicite înlăturarea
neajunsurilor conform Legii nr. 1543 din 25 februarie 1998, fapt despre care a
menționat și a solicitat în cererea prealabilă.
Menționează reclamantul că, despre înstrăinarea ilegală a bunului imobil a aflat
în a doua jumătate a anului 2012, când a recepționat încheierea judecătorului Curții
de Apel Chișinău, Anatolie Minciună în care a observat că semnătura din încheierea
expediată diferă de semnătura din încheierea emisă la 24 aprilie 2000, motiv din care
a adresat o plângere Procuraturii sectorului Rîșcani.
Indică că, Întreprinderea de Stat „Cadastru” nu a fost în drept să elibereze
careva acte. Au fost încălcate prevederile Codului civil iar ședința de judecată cu
privire la ridicarea sechestrului a fost făcută pe ascuns deoarece nu a fost înștiințat
pentru a se prezenta la ședința de judecată, acțiuni care au fost efectuate în comun cu
Eremia Larisa care a acționat cu rea credință la dobândirea bunului imobil prin
șmecherii și fals în acte. La acel moment între părți deja exista un litigiu nesoluționat,
fapt ascuns de către Eremia Larisa.
Solicită reclamantul, admiterea acțiunii, anularea înregistrărilor efectuate în
baza încheierilor din 24 aprilie 2000 și din 5 mai 2000, și anularea certificatului nr.
42105/13 din 08 iulie 2003 ca fiind ilegale.
La 18 noiembrie 2014, Covalschi Nicolai, prin intermediul avocatului Fediuc
Valentin a depus cerere suplimentară în care a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău din 29 iulie 1999, de la Covalschi Nicolai a fost dispusă
încasarea sumei de 7 085 dolari SUA în beneficiul lui Eremia Serafim. Prin încheierea
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2000, s-a dispus transmiterea în
natură a datoriei, casa de locuit nefinisată amplasată în mun. Chișinău, str. Donici, 7,
ce aparținea lui Covalschi ( Magari ) Nicolae.
La 15 mai 2000, Eremia Serafim a depus cerere la Oficiul Cadastral Teritorial
Chișinău privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului dat, care a fost
acceptată. Eremia Serafim a decedat în anul 2003 iar succesor în drepturi fiind pârâta
Eremia Larisa.
În anul 2012, în urma multiplelor sesizări a organelor de stat, Covalschi Nicolai
a aflat despre încălcările admise atât în cadrul procedurii de executare din anul 2000
de deposedare a sa de proprietatea privată, cât și încălcările admise de organul
cadastral la acceptarea radierii dreptului său de proprietate asupra bunului imobil
situat pe adresa, mun. Chișinău, str. Astronom Nicolae Donici 7.
Mai indică că, înscrierile din Registrul bunurilor imobile se efectuează la
decizia registratorului cadastral, care constituie un act juridic, iar la caz, actele juridice
2
de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a radierii dreptului de proprietate a
reclamantului asupra bunului imobil cu nr. cadastral 0100402137 sunt lovite de
nulitate absolută, ca fiind ilegale în temeiul art. 217 și 220 Cod civil.
Afirmă reclamantul că, prin ordonanța Procuraturii sectorului Rîșcani, mun.
Chișinău din 11 ianuarie 2013, s-a refuzat în începerea urmăririi penale pe faptul
falsificării încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2000, pe
motiv că însuși judecătorul din a cărui nume a fost falsificată hotărârea nu a depus
plângerea respectivă, constatându-se falsul semnăturii.
La 28 noiembrie 2013, din partea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în adresa
petiționarului Covalschi Nicolae a parvenit informație oficială privind lipsa
originalului hotărârii judecătorești - încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
din 24 aprilie 2014, din materialele cauzei în cadrul căreia se pretinde că a fost emisă.
Nici o instanță judecătorească din Republicii Moldova nu poate confirma existența
unei astfel de hotărâri judecătorești. Prin urmare, temeiul de radiere a dreptului de
proprietate a lui Covalschi Nicolai în privința bunului imobil situat pe adresa: mun.
Chișinău, str. Astronom Nicolae Donici 7, cu nr. cadastral 0100402137 nu poate fi
confirmat cu acte legale.
Indică Covalschi Nicolae că, nu invocă faptul neexecutării în fond hotărârea
judecătorească de încasare a datoriei, dar însăși faptul transmiterii dreptului de
proprietate asupra bunului imobil în contul stingerii datoriei care a fost efectuată cu
încălcări grave de ordinul falsurilor documentelor de importanță deosebită, motiv din
care duce la nulitatea absolută a actelor juridice respective.
În anii 1999 - 2000 când s-a pus problema întoarcerii datoriei pe cale silită, de
către Covalschi Nicolae au fost întreprinse mai multe acțiuni de vânzare a bunului
imobil în scopul restituirii diferenței de preț. Însă, creditorul Eremia Serafim prin
mijloace ilegale a obținut transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil,
fără ca diferența de preț să fie restituită reclamantului. Astfel, în perspectiva
transmiterii în natură a bunului imobil, Covalschi Nicolae urma să rămână
coproprietar al bunului imobil înregistrat la organul cadastral, în cota-parte ce
formează diferența de preț a bunului față de datorie.
La 24 mai 2016, Covalschi Nicolai a depus cerere de extindere a temeiurilor și
pretențiilor în care a indicat că, bunul imobil a fost subevaluat motiv din care au fost
încălcate drepturile la cota-parte a celorlalți membrii a familiei sale, care nu dispun și
nici nu dispuneau de un alt spațiu locativ. În anul 2000, valoarea bunului imobil era
de 45 000 dolari SUA, iar datoria față de Eremia Serafim era de 6 000 dolari SUA.
Familia Eremia a vândut bunul imobil lui Medvedev G. Astfel, din diferența de preț
la acel moment putea să-și procure un alt spațiu locativ.
Pe parcursul examinării cauzei, Covalschi Nicolae a mai depus o cerere de
concretizare a pretențiilor în care a indicat că, bunul imobil cu nr. cadastral
0100402.137.01 a fost înstrăinat de Eremia Larisa. În temeiul contractului de vânzare-
cumpărare nr. 3341 din 01 august 2003, Medvedev Galina a devenit proprietarul
3
bunului imobil. Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia au devenit proprietari ai imobilului
în litigiu în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2906 din 10 iunie 2015.
Solicită reclamantul Covalschi Nicolai prin cererea inițială și prin cererile de
concretizare a pretențiilor admiterea acțiunii, anularea înregistrărilor din Registrul
bunurilor imobile a radierii dreptului de proprietate a lui Covalschi Nicolai asupra
bunului imobil cu numărul cadastral 0100402.137.01 și anularea înregistrării
dreptului de proprietate după Eremia Serafim și Eremia Larisa. Anularea certificatului
de moștenitor legal și a certificatului de proprietate eliberat de notarul Balaban Galina
pe numele Larisei Eremia asupra bunului imobil cu numărul cadastral
0100402.137.01. Încasarea în mod solidar de la familia Eremia și de la Oficiul
Cadastral Teritorial mun. Chișinău a prejudiciului material cauzat în mărime de 96
800 euro cu restabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil din mun.
Chișinău, str. Astronom Nicolae Donici, 7 și încasarea prejudiciului moral în mărime
de 80 000 euro.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, a fost respins apelul
declarat de Covalschi Nicolai cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 04 octombrie 2016.
Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 23 mai 2017 Covalschi
Nicolai a contestat-o cu recurs solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții
de Apel Chișinău din 16 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
din 04 octombrie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța nu a argumentat motivele
de respingere a pretențiilor înaintate și s-a expus superficial doar în privința
înregistrării dreptului de proprietate după soții Eremia, Medvedev și Cerga. Totodată,
au fost respinse demersurile privind numirea expertizei bunului imobil și suspendarea
examinării prezentei cauze până la soluționarea cauzei penale. Consideră recurentul
că, instanța de apel a încălcat în mod flagrant drepturile sale la un proces echitabil
consfințit de art. 6 CEDO.
La data de 02 iunie 2017 și 07 iunie 2017, Covalschi Nicolai a depus cereri de
recurs suplimentare în care a indicat că, în cadrul examinării cauzei din greșeală
mecanică a solicitat anularea contractelor de vânzare-cumpărare, însă o asemenea
cerință nu a înaintat deoarece la moment, în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani se află la examinare cererea s-a privind anularea acestor contracte.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Covalschi Nicolai, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
menționează următoarele.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
4
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se
decide în lipsa acesteia.
La 27 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 28 iulie 2017, Cerga Gheorghe a depus referință prin intermediul avocatului
Liliana Baghici, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Covalschi
Nicolai cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 și a
hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu
materialele cauzei, consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie
2017 a fost expediată în adresa părților la data de 11 aprilie 2017, iar cererea de recurs
a fost depusă la data de 23 mai 2017. Astfel, instanța de recurs constată că recurentul
s-a conformat prevederilor legale și a declarat cererea de recurs în interiorul
termenului de două luni.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
5
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs
inițială și cererile de recurs suplimentare nu se încadrează în limitele stabilite de
norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Mai mult decât atât, motivele invocate în cererea de recurs inițială și cererile
de recurs suplimentare declarate de Covalschi Nicolai sunt similare celor invocate în
cererile de apel, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător.
Plus la aceasta se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă
că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la
instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta
este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință
de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat
că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
6
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Covalschi Nicolai nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Covalschi Nicolai se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală
Nicolae Craiu
7