2rh-44/18 — Anularea radierii dreptului de proprietate

Dosar nr. 2rh-44/18 Prima instanță:Judecătoria Centru, mun. Chișinău Judecător:Ion Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: Nelea Budăi, Ion Muruianu, Valeri Efros Curtea Supremă de Justiție Judecători: Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Nicolae Craiu Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire declarată de Covalschi Nicolai, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Covalschi Nicolai împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Eremia Larisa, Eremia Serafim, Medvedev Galina, Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia, privind anularea radierii dreptului de proprietate, anularea certificatelor de moștenitor legal și a certificatului de proprietate, anularea contractelor și încasarea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 august 2017, prin care s- a considerat ca fiind inadmisibil recursul declarat de Covalschi Nicolai, c o n s t a t ă: La 13 octombrie 2014, Covalschi Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Eremia Larisa, Eremia Serafim, Medvedev Galina, Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia, privind anularea radierii dreptului de proprietate, anularea certificatelor de moștenitor legal și a certificatului de proprietate, anularea contractelor și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 28 august 2014 a depus cerere prealabilă în adresa Întreprinderii de Stat „Cadastru”, privind faptul nesemnării de către judecător a încheierii din 24 aprilie 2000, fapt care i-a devenit cunoscut în anul 2013, perioadă în care a aflat și despre acțiunile ilegale de ridicare a sechestrului. La 25 septembrie 2014 a primit răspuns la cererea prealabilă cu care nu este de acord deoarece potrivit acestuia, înscrierile făcute în registru se prezumă autentice și 1 complete până la proba contrară, cu mențiunea că sub același număr cadastral nu pot fi înscrise adrese diferite sau care nu există. În încheierea din 24 aprilie 2000 a fost indicată adresa str. Xxxxx care de fapt nici nu există în Xxxxxxx, iar în actele notariale și actele Oficiului Cadastral Teritorial din 08 iulie 2003 fiind indicată str. Xxxxxxxx, adresă care se află în alt sector al Xxxxxxx.

Consideră reclamantul că, registratorul urmează să solicite înlăturarea neajunsurilor conform Legii nr. 1543 din 25 februarie 1998, fapt despre care a menționat și a solicitat în cererea prealabilă. Menționează reclamantul că, despre înstrăinarea ilegală a bunului imobil a aflat în a doua jumătate a anului 2012, când a recepționat încheierea judecătorului Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună în care a observat că semnătura din încheierea expediată diferă de semnătura din încheierea emisă la 24 aprilie 2000, motiv din care a adresat o plângere Procuraturii sectorului Rîșcani. Indică că, Întreprinderea de Stat „Cadastru” nu a fost în drept să elibereze careva acte.

Au fost încălcate prevederile Codului civil iar ședința de judecată cu privire la ridicarea sechestrului a fost făcută pe ascuns deoarece nu a fost înștiințat pentru a se prezenta la ședința de judecată, acțiuni care au fost efectuate în comun cu Eremia Larisa care a acționat cu rea credință la dobândirea bunului imobil prin șmecherii și fals în acte. La acel moment între părți deja exista un litigiu nesoluționat, fapt ascuns de către Eremia Larisa. Solicită reclamantul, admiterea acțiunii, anularea înregistrărilor efectuate în baza încheierilor din 24 aprilie 2000 și din 5 mai 2000, și anularea certificatului nr. 42105/13 din 08 iulie 2003 ca fiind ilegale. La 18 noiembrie 2014, Covalschi Nicolai, prin intermediul avocatului Fediuc Valentin a depus cerere suplimentară în care a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 29 iulie 1999, de la Covalschi Nicolai a fost dispusă încasarea sumei de 7 085 dolari SUA în beneficiul lui Eremia Serafim. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2000, s-a dispus transmiterea în natură a datoriei, casa de locuit nefinisată amplasată în Xxxxxxxxx, str. Xxxxxx, xx, ce aparținea lui Covalschi ( Magari ) Nicolae. La 15 mai 2000, Eremia Serafim a depus cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului dat, care a fost acceptată. Eremia Serafim a decedat în anul 2003 iar succesor în drepturi fiind pârâta Eremia Larisa.

În anul 2012, în urma multiplelor sesizări a organelor de stat, Covalschi Nicolai a aflat despre încălcările admise atât în cadrul procedurii de executare din anul 2000 de deposedare a sa de proprietatea privată, cât și încălcările admise de organul cadastral la acceptarea radierii dreptului său de proprietate asupra bunului imobil situat pe adresa, Xxxxxxxx, str. Xxxxxxxxx x. 2 Mai indică că, înscrierile din Registrul bunurilor imobile se efectuează la decizia registratorului cadastral, care constituie un act juridic, iar la caz, actele juridice de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a radierii dreptului de proprietate a reclamantului asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx sunt lovite de nulitate absolută, ca fiind ilegale în temeiul art. 217 și 220 Cod civil.

Afirmă reclamantul că, prin ordonanța Procuraturii sectorului Rîșcani, mun. Chișinău din 11 ianuarie 2013, s-a refuzat în începerea urmăririi penale pe faptul falsificării încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2000, pe motiv că însuși judecătorul din a cărui nume a fost falsificată hotărârea nu a depus plângerea respectivă, constatându-se falsul semnăturii. La 28 noiembrie 2013, din partea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în adresa petiționarului Covalschi Nicolae a parvenit informație oficială privind lipsa originalului hotărârii judecătorești - încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014, din materialele cauzei în cadrul căreia se pretinde că a fost emisă.

Nici o instanță judecătorească din Republicii Moldova nu poate confirma existența unei astfel de hotărâri judecătorești. Prin urmare, temeiul de radiere a dreptului de proprietate a lui Covalschi Nicolai în privința bunului imobil situat pe adresa: Xxxxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxxx xx, cu nr. cadastral xxxxxxxxx nu poate fi confirmat cu acte legale. Indică Covalschi Nicolae că, nu invocă faptul neexecutării în fond hotărârea judecătorească de încasare a datoriei, dar însăși faptul transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului imobil în contul stingerii datoriei care a fost efectuată cu încălcări grave de ordinul falsurilor documentelor de importanță deosebită, motiv din care duce la nulitatea absolută a actelor juridice respective.

În anii 1999 - 2000 când s-a pus problema întoarcerii datoriei pe cale silită, de către Covalschi Nicolae au fost întreprinse mai multe acțiuni de vânzare a bunului imobil în scopul restituirii diferenței de preț. Însă, creditorul Eremia Serafim prin mijloace ilegale a obținut transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil, fără ca diferența de preț să fie restituită reclamantului. Astfel, în perspectiva transmiterii în natură a bunului imobil, Covalschi Nicolae urma să rămână coproprietar al bunului imobil înregistrat la organul cadastral, în cota-parte ce formează diferența de preț a bunului față de datorie. La 24 mai 2016, Covalschi Nicolai a depus cerere de extindere a temeiurilor și pretențiilor în care a indicat că, bunul imobil a fost subevaluat motiv din care au fost încălcate drepturile la cota-parte a celorlalți membrii a familiei sale, care nu dispun și nici nu dispuneau de un alt spațiu locativ.

În anul 2000, valoarea bunului imobil era de 45 000 dolari SUA, iar datoria față de Eremia Serafim era de 6 000 dolari SUA. Familia Eremia a vândut bunul imobil lui Medvedev G. Astfel, din diferența de preț la acel moment putea să-și procure un alt spațiu locativ. 3 Pe parcursul examinării cauzei, Covalschi Nicolae a mai depus o cerere de concretizare a pretențiilor în care a indicat că, bunul imobil cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxxxxxx a fost înstrăinat de Eremia Larisa. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 3341 din 01 august 2003, Medvedev Galina a devenit proprietarul bunului imobil.

Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia au devenit proprietari ai imobilului în litigiu în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2906 din 10 iunie 2015. Solicită reclamantul Covalschi Nicolai prin cererea inițială și prin cererile de concretizare a pretențiilor admiterea acțiunii, anularea înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile a radierii dreptului de proprietate a lui Covalschi Nicolai asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx și anularea înregistrării dreptului de proprietate după Eremia Serafim și Eremia Larisa. Anularea certificatului de moștenitor legal și a certificatului de proprietate eliberat de notarul Balaban Galina pe numele Larisei Eremia asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx.

Încasarea în mod solidar de la familia Eremia și de la Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău a prejudiciului material cauzat în mărime de 96 800 euro cu restabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil din Xxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxxx, xx și încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 euro. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, a fost respins apelul declarat de Covalschi Nicolai cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 octombrie 2016. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 august 2017, s-a considerat ca fiind inadmisibil recursul declarat de Covalschi Nicolai.

La data de 2 ianuarie 2018, Covalschi Nicolai a depus cerere de revizuire prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, anularea erorilor (înscrisurilor) din hotărârea din 4 octombrie 2016 și decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 referitor la anularea contractelor de vânzare-cumpărare, cu pronunțarea unei noi hotărâri. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, în hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel nu s-a indicat în privința căror contracte s-a respins acțiunea. Afirmă că, această eroare ar produce efecte juridice pe viitor, deoarece aceste hotărâri nu pot servi temei de respingere a acțiunii civile din Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

În susținerea cererii de revizuire, Covalschi Nicolai a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și a anexat copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 23 octombrie 2017, copia plângerii din 14 septembrie 2017 și copia deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 20 septembrie 2017. 4 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 452 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Potrivit alin. (11) al aceluiași articol, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă statuează că, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, la cererea de revizuire s-a anexat copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 23 octombrie 2017, copia plângerii din 14 septembrie 2017 și copia deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 20 septembrie 2017 (vol.III, f.d.50- 57). Potrivit art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că acestea nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 din Codul de procedură civilă. În cazul în care se invocă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, descoperirea înscrisurilor probatoare care au fost reținute de un participant la proces, se are în vedere situația în care la data pronunțării hotărârii atacate, instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri, deoarece nu au putut fi înfățișate de părți din motive independente de voința lor, înscrisuri care în mod vădit erau de natură să schimbe soluția dată.

Este necesar ca înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, soluția ar fi putut fi alta de cât cea pronunțată. Copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 23 octombrie 2017, copia plângerii din 14 septembrie 2017 și copia deciziei Consiliului Superior al 5 Magistraturii din 20 septembrie 2017, care au fost invocate de către revizuentul Covalschi Nicolai și anexate la cererea de revizuire, nu prezintă circumstanțe noi pentru anularea încheierii supusă revizuirii. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, prin cererea de revizuire în sensul declarat, Covalschi Nicolai nu pretinde de a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca v. Moldova). 6 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile revizuirii nu au fost prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de revizuire înaintată de Covalschi Nicolai este inadmisibilă și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Covalschi Nicolai împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 august 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Covalschi Nicolai împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Eremia Larisa, Eremia Serafim, Medvedev Galina, Cerga Gheorghe și Cerga Eugenia, privind anularea radierii dreptului de proprietate, anularea certificatelor de moștenitor legal și a certificatului de proprietate, anularea contractelor și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală Nicolae Craiu 7