2ra-2192/18 — cu privire la declararea nulității certificatelor de moștenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 2ra-2192/18 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iulia Epifanov în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Epifanov împotriva lui Mihail Epifanov cu privire la declararea nulității certificatelor de moștenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Iulia Epifanov, reprezentată de avocatul Aliona Timoșenco și menținută hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție constată: La 13 mai 2016, Iulia Epifanov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Epifanov, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial mun.

Bălți, notarul public Aurica Caraiman cu privire la declararea nulității certificatului de moștenitor legal, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile. În motivarea acțiunii a invocat că la XXXXX a decedat tatăl său Valeriu Epifanov, moștenitori legali ai averii succesorale devenind ea și Mihail Epifanov. A menționat că la momentul decesului, lui Valeriu Epifanov îi aparținea ½ cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din str-la XXXXX mun. XXXXX, iar ½ cotă-parte din acest apartament îi aparținea mamei defunctului Valeriu Epifanov, adică bunicii ei Nataliei Epifanova, care la acel moment domicilia în XXXXX și cu care după decesul tatălui nu a comunicat.

1 A indicat că la momentul decesului tatălui Valeriu Epifanov, din motiv că dânsa era minoră, mama sa Aliona Mitchivscaia la data de 18 noiembrie 2002, până la expirarea termenului pentru acceptarea succesiunii s-a adresat la notarul Ana Edu cu cerere de acceptare a succesiunii. La depunerea cererii nu a fost tăinuit faptul că mai există un moștenitor și anume fratele ei vitreg după tată, Mihail Epifanov, care la acel moment avea 4 ani precum și mama defunctului, Natalia Epifanova despre care nu cunoșteau dacă este în viață și locul ei de trai. A relevat că nu a reușit să perfecteze drepturile sale de moștenitor, deoarece notarul a explicat verbal că ar trebui să aștepte până la împlinirea vârstei majore de către al doilea moștenitor fratele său vitreg după tată, Mihail Epifanov.

A explicat că la 12 octombrie 2011, dânsa fiind deja majoră s-a adresat personal la notar în privința moștenirii după decesului tatălui său, unde i s-a comunicat că este imposibil să primească moștenirea fără al doilea moștenitor, motiv din care i-a fost eliberat doar certificatul de calitate de moștenitor. La 5 februarie 2016, când Mihail Epifanov a atins vârsta majoratului, s-a adresat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, unde a aflat că apartamentul nr. XXXXX din str-la XXXXX mun. XXXXX, la 6 august 2009 a fost înregistrat cu drept de proprietate după Mihail Epifanov în baza certificatului de moștenitor nr. 3034 din 21 iulie 2009. A indicat că certificatul de moștenitor nr. 3034 din 21 iulie 2009 i-a fost eliberat lui Mihail Epifanov de către notarul Nina Frecăuțanu, urmare a decesului bunicii sale, Natalia Epifanova, la data de XXXXX.

Numai din conținutul acestui certificat de moștenitor, dânsa a aflat despre decesul bunicii sale, deoarece până la acel moment nici Mihail Epifanov, nici alte rude și nici notarul care a perfectat documentele de succesiune, nu au informat-o despre decesul bunicii sale Natalia Epifanova. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1500, 1504, 1519 Cod civil, art. 90, 94, 119, 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii prin intermediul instituției reprezentării, rămase după decesul bunicii sale Natalia Epifanova, decedată la XXXXX, recunoașterea nulă a certificatului de moștenitor legal nr. 3034 din 21 iulie 2009, eliberat pe numele lui Mihail Epifanov, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii din 6 august 2009 cu privire la dreptul de proprietate pe numele lui Mihail Epifanov în privința apartamentului nr. XXXXX din str-la XXXXX mun.

XXXXX, efectuată în baza certificatului de moștenitor nr. 3034 din 21 iulie 2009 și încasarea din contul lui Mihail Epifanov în beneficiul său a cheltuielilor de judecată și anume taxa de stat în mărime de 600 de lei și de acordare a asistenței juridice în mărime de 3000 de lei. La 23 martie 2017, Iulia Epifanov a depus o cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată, în care a invocat că în procesul studierii materialelor prezentate de către notar în instanța de judecată, a aflat despre existența certificatului de moștenitor legal nr. 3033 din 21 iulie 2009 eliberat lui Mihail Epifanov cu privire la moștenirea drepturilor bănești ce se păstrează la SA „Banca de Economii filiala nr. 10/3 mun.

Bălți pe contul nr. XXXXX cu toate procentele, compensațiile și indexațiile cuvenite. 2 A considerat că certificatul de moștenitor legal nr. 3033 din 21 iulie 2009 a fost eliberat lui Mihail Epifanov cu încălcarea drepturilor sale succesorale și a prevederilor legislației în vigoare. A solicitat suplimentar, recunoașterea nulă a certificatului de moștenitor nr. 3033 din 21 iulie 2009 eliberat pe numele lui Mihail Epifanov și încasarea din contul lui Mihail Epifanov în beneficiul său a cheltuielilor de judecată și anume taxa de stat în mărime de 700 de lei și de acordare a asistenței juridice în mărime de 3000 de lei. Prin încheierea din 1 august 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Irina Gancear (Cozma).

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea a fost respinsă, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Iulia Epifanov, reprezentată de avocatul Aliona Timoșenco și menținută hotărârea primei instanțe. La 24 august 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Iulia Epifanov a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

A menționat că instanța de apel eronat a concluzionat că nu a fost demonstrat faptul că dânsa împreuna cu mama sa Aliona Mitchivscaia au fost în imposibilitate să afle despre decesul bunicii sale pe parcursul anilor 2007-2016 și că temeiuri de prelungire a termenului de acceptare a moștenirii nu sunt. A remarcat că despre deschiderea dosarului succesoral pe faptul decesului Nataliei Epifanova, dânsa trebuia să afle de la notar, cu atât mai mult că notarul a asigurat-o că Mihail Epifanov, la atingerea majoratului fără înștiințarea și participarea ei, nu va putea perfecta actele privind moștenirea, deoarece ambii sunt rude de aceeași clasă succesorală cu drepturi egale, de altfel, că și ea nu va putea perfecta actele până la atingerea majoratului de către Mihail Epifanov.

Instanța de apel incorect a considerat că trebuia să cunoască despre certificatul de moștenitor încă din anul 2009 din datele din Registrul bunurilor imobile, or, în anul 2011 dânsa a primit informația precum că dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu nu este înregistrat. A mai obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerație faptul că dosarul succesoral nr. 325425/36/09 a fost deschis la data de 21 iulie 2009 și închis la aceeași dată 21 iulie 2009, notarul neavând posibilitate de a stabili cercul de persoane care au dreptul la succesiune și rezerva succesorală, conform art. 64 alin. (5) din Legea cu privire la notariat.

A mai notat că Irina Gancear, reprezentantul legal al fiului minor XXXXX XXXXX, cunoscând despre faptul că Natalia Epifanova, a decedat la XXXXX, s-a adresat la notarul Nina Frecăuțanu la data de 21 iulie 2009, la fel, cu omiterea termenului de prescripție, or, termenul de 6 luni de acceptare a succesiunii a expirat la 5 februarie 2008. 3 La 11 octombrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Mihail Epifanov, reprezentat de avocatul Diana Sanduleac a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Iulia Epifanov. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 26 iunie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 239 vol. I) și care a fost recepționată de către recurentă la data de 28 iunie 2018, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 244 vol. I). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 24 august 2018 împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Iulia Epifanov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în 4 cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Iulia Epifanov, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Iulia Epifanov ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Iulia Epifanov se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 5