2ra-1281/17 — obligarea de a nu crea impedimente in comunicare cu copilul

prima instanță: C. Roșca dosarul nr. 2ra-1281/17

instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

Î N C H E I E R E

16 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecător Svetlana Filincova,

judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea,

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Ion Dodon în

interesele lui David Bittoun,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de David Bittoun

împotriva Elenei Arapova intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului a sectorului Centru privind obligarea de a nu crea

impedimente în comunicarea cu copilul minor, cu stabilirea modului de

întrevedere, precum și anularea deciziilor Direcției pentru protecția drepturilor

copilului a sectorului Centru nr. 6/4 din 17 februarie 2015 și nr. 26/1 din 01 iulie

2015,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de David Bittoun, reprezentat de avocatul Ion Dodon și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 iulie 2016,

C O N S T A T Ă:

La 28 aprilie 2015 David Bittoun s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, ulterior concretizată împotriva Elenei Arapova intervenient accesoriu

Direcția pentru protecția drepturilor copilului a sectorului centru, solicitând

obligarea Elenei Arapova de a nu crea impedimente în comunicare cu copilul

minor, cu stabilirea modului de întrevedere, precum și anularea deciziilor Direcției

pentru protecția drepturilor copilului a sectorului Centru nr. 6/4 din 17 februarie

2015 și nr. 26/1 din 01 iulie 2015.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este cetățean francez, care a

activat în ambasada Franței din Republica Moldova și respectiv, a locuit până în

luna octombrie 2015 în Chișinău, Republica Moldova. Urmare, a unei relații dintre

reclamant și Elena Arapova s-a născut fiica lor Sophie Arapova la 14.08.2013.

1

Începând cu 05 aprilie 2014 Elena Arapova i-a creat lui David Bittoun

impedimente să-și vadă fiica Sophie Arapova. De cele mai multe ori, pârâta nu

răspunde la apelurile telefonice ale reclamantului și nu răspundea la mesajele

scrise. De asemenea, nu cunoaște, cu certitudine, unde se află fiica sa.

Astfel, s-a adresat în repetate rânduri: la 27.05.2014, 11.07.2014 și la

20.01.2015 cu cereri către Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Centru, solicitând intervenirea acesteia în vederea stabilirii unui grafic de

întrevedere cu copilul său, având în vedere lipsa comunicării sale cu aceasta din

urmă.

Abia la 17.02.2015 Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate de

pe lângă Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Centru a emis

decizia nr. 6/4 din 17.02.2015, prin care a aprobat un grafic de întrevederi a lui

David Bittoun cu copilul său, potrivit căruia, el putea vizita copilul în prezența

mamei în fiecare zi de marți și joi între ora 19:00-20:00, precum și în fiecare zi de

duminică între orele 10:00-12:00.

Însă, Elena Arapova a ignorat decizia sus-menționată și nu-i permite să

întrețină legătură cu propria sa fiică, despre care fapt, a depus plângere la

20.02.2015 la autoritatea tutelară. Ulterior, la 05.03.2015, autoritatea tutelară i-a

prezentat un răspuns formal, prin care i se recomandă să se adreseze organelor de

ordine publică, în caz dacă una din părți nu respectă decizia.

De asemenea, la 20.02.2015 s-a adresat cu o plângere la Procuratura

sectorului Centru mun. Chișinău, prin care a informat despre faptul că Elena

Arapova nu-i permite să-și viziteze copilul și nu respectă graficul aprobat de

autoritatea tutelară, solicitând totodată, atragerea pârâtei la răspundere

contravențională. La 04.04.2015 Inspectoratul de Poliție Centru a răspuns formal

reclamantului, indicând că, litigiile dintre părinți privind educarea și instruirea

copiilor se soluționează de către autoritatea tutelară, iar decizia acesteia poate fi

atacată pe cale judecătorească.

La 01.07.2015 autoritatea tutelară, prin decizia nr. 26/1 a modificat graficul

de întrevederi între reclamant și copilul său, recomandând de această dată ca o dată

în săptămână, David Bittoun să se întâlnească cu copilul în lipsa mamei Elena

Arapova, însă, acest grafic, din nou, a fost ignorat integral de către ultima.

Totodată, din motivul refuzului Elenei Arapova de a-i permite vizitarea

copilului după data de 09.04.2015, la 22.04.2015 David Bittoun din nou a adresat

Procuraturii o plângere, solicitând intervenția în vederea protecției drepturilor sale,

precum și tragerea la răspundere contravențională a Elenei Arapova pentru faptul

împiedicării comunicării sale cu copilul.

La 01.09.2015 s-a adresat către autoritatea tutelară în vederea stabilirii

regimului de vizite după plecarea sa din țară, indicând totodată că Elena Arapova

ignoră graficul adoptat anterior. Reclamantul a cerut să i se permită să-și viziteze

copilul său în următoarele perioade ale anului: de la 15 la 30 martie inclusiv, de la

15 la 30 iulie inclusiv, de la 15 la 30 noiembrie inclusiv. Iar la 08.10.2015

reclamantul, prin intermediul avocatului său, a primit refuz din partea autorității

tutelare.

2

La 01.10.2015 a făcut o ultimă încercare, care să-i fi dat posibilitatea să-și

vadă fiica și anume: s-a adresat repetat către organele poliției cu o plângere, care a

rămas fără satisfacere pozitivă.

La 09.10.2015, prin intermediul avocatului său, a depus o cerere prealabilă

către Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Centru, prin care a

solicitat anularea deciziei autorității tutelare nr. 6/1 din 17.02.2015, precum și

decizia autorității tutelare nr. 26/1 din 01.07.2015, pe motiv că acestea nu sunt

actuale și datorită faptului că ele nu s-au respectat de către Elena Arapova, însă, în

termenul legal, răspuns la cererea prealabilă nu a primit.

Reclamantul, în concretizările ulterioare, a solicitat obligarea Elenei

Arapova de a nu crea impedimente în comunicarea cu copilul său Sophie Arapova,

stabilirea modului de întrevedere dintre tatăl David Bittoun cu copilul său Sophie

Arapova, în următoarele perioade ale anului: de la 15 la 30 martie inclusiv, de la 15

la 30 iulie inclusiv, de la 15 la 30 noiembrie inclusiv, precum și anularea deciziilor

Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate nr. 6/4 din 17.02.2015 și nr.

26/1 din 01.07.2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 iulie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de David Bittoun.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, avocatul Ion Dodon, în

interesele lui David Bittoun a constat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Davit Bittoun, repreztnat de avocatul Ion Dodon și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 iulie 2016.

La 03 aprilie 2017 avocatul Ion Dodon în interesele lui David Bittoun, cu

respectarea termenului prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă, a declarat

recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

În susținerea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

De asemenea, instanța de apel și prima instanță au admis erori care au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În special, prin

decizia contestată s-a încălcat dreptul la viață privată și de familie, statuat în art. 8

din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

dreptul la un recurs efectiv, statuat în art. 13 din Convenție și dreptul la un proces

echitabil, statuat în art. 6 din Convenție.

La fel, consideră că instanța de apel și prima instanță au interpretat eronat

legea care urma a fi aplicată la caz și anume art. 64 din Codul familiei.

La 13 iunie 2017 Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul

Centru a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de avocatul Ion Dodon în

3

interesele lui David Bittoun, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și

în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Ion Dodon în

interesele lui David Bittoun, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate

a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs

nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supus controlului judiciar.

4

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reinterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât

în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot

fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea

Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII).

În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie

2016), însă în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Ion Dodon în interesele

lui David Bittoun, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de avocatul Ion Dodon în interesele lui David Bittoun, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Iuliana Oprea

5