2ra-881/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor la intrevederea copiilor

Dosarul nr. 2ra-881/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – V. Holban

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maxim Cucoș, reprezentat

de către avocatul Dorian Pîcălău, Oleg Cucoș și Lilia Cucoș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Oleg Cucoș,

Lilia Cucoș împotriva Iuliei Mirovscaia, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția drepturilor Copilului sectorului Botanica, municipiul Chișinău cu privire la

înlăturarea obstacolelor la întrevederea cu copiii minori,

împotriva deciziei din data de 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis apelul declarat de către Iulia Mirovscaia, s-a casat hotărârea din data de

05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri,

constată:

La 25 iulie 2017 Oleg Cucoș și Lilia Cucoș, reprezentați de avocatul Dorian

Pîcălău, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Mirovscaia,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția drepturilor Copilului sect. Botanica,

mun. Chișinău, prin care au solicitat înlăturarea obstacolelor în ceea ce privește

respectarea graficului de întrevederi cu copiii minori xxxxx, născută la data de xxxxx

și xxxxx, născută la data de xxxxx, stabilit prin decizia Direcției pentru Protecția

drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău nr. 30/8 din data de 21 iunie 2017.

În motivarea acțiunii reclamanții au menționat că prin decizia Direcției pentru

Protecția drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău nr. 30/8 din data de 21

iunie 2017 s-a recomandat și s-a propus graficul de întrevederi a copiilor minori

xxxxx, născută la data de xxxxx și xxxxx, născută la data de xxxxx, cu tata Maxim

Cucoș și familia paternă extinsă buneii Oleg Cucoș și Lilia Cucoș.

Recurenții au indicat că la 09 iulie 2017 și respectiv la 12 iulie 2017, respectând

graficul stabilit prin decizia nr. 30/8 din data de 21 iunie 2017 s-au deplasat pentru a

1

se vedea cu nepoatele xxxxx și xxxxx, însă mama acestora Iulia Mirovscaia a refuzat

categoric și în mod repetat a permite copiilor să se întâlnească cu aceștia.

În opinia reclamanților aceștia se consideră îndreptățiți de a se adresa cu prezenta

acțiune, ori Iulia Mirovscaia refuză de a respecta graficul stabilit prin decizia nr. 30/8

din data de 21 iunie 2017 și de a permite tatălui și bunicilor pe linie paternă de a se

întâlni cu copiii minori xxxxx și xxxxx.

Prin hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Oleg Cucoș și Lilia Cucoș,

s-a obligat Iulia Mirovscaia să nu creeze obstacole lui Oleg Cucoș și Liliei Cucoș

pentru întrevederea cu copiii minori xxxxx și xxxxxx, în rest cererea de chemare în

judecată a fost respinsă. ( f.d. 158, 218-219, vol.I)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că graficul de

întrevedere a copiilor xxxxx și xxxxx cu familia extinsă pe linie paternă a fost stabilit

printr-un act administrativ, care produce efecte și anume decizia Direcției pentru

Protecția drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău nr. 30/8 din data de 21

iunie 2017, care nu a fost contestată, deci acesta urmează a fi respectat de persoanele

interesate.

Mai mult, în cadrul examinării cauzei instanța de fond nu a constatat careva

circumstanțe, care ar demonstra faptul că comunicarea copiilor minori cu tatăl și

buneii pe linie paternă ar prejudicia interesele acestora, atât din punct de vedere al

stării fizice cât și a celei psihice.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 13 noiembrie 2018 a admis

apelul declarat de către Iulia Mirovscaia, a casat hotărârea din data de 05 aprilie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Oleg

Cucoș și Lilia Cucoș. (f.d. 38, 39-52, vol.II)

Instanța de apel a reținut că prin raportul de expertiză psihologică a copiilor

minori xxxxx și xxxxx din data de 14 februarie 2018 s-a recomandat în scopul

respectării drepturilor minorelor de a nu fi supuse situațiilor psihotraumatizante, prin

obligarea la întrevederi cu persoane dezagreabile lor, iar întrevederile copiilor minori

cu tata, buneii, unchiul pe linie paternă sunt absolut imposibile fără afectarea lor

emoțională.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că suportul probator administrat la

materialele dosarului demonstrează existența pericolului pentru dezvoltarea spirituală

a copiilor minori xxxxx și xxxxx în timpul aflării acestora la buneii pe linie paternă

Oleg Cucoș și Lilia Cucoș, iar mama Iulia Mirovscaia pe parcursul anului 2017 a

întreprins nenumărate măsuri de protecție a copiilor minori din partea tatălui și a

buneilor pe linie paternă.

Împotriva deciziei instanței de apel, prin intermediul oficiului poștal, la data de

09 martie 2019 a declarat recurs Maxim Cucoș, reprezentat de către avocatul Dorian

Pîcălău, Oleg Cucoș și Lilia Cucoș, prin care au solicitat recunoașterea recursului ca

fiind depus în termen, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

2

menținerea hotărârii instanței de fond, iar în cazul imposibilității, în scopul înlăturării

încălcărilor de ordin procedural, remiterea cauzei la rejudecare. ( f.d. 57-62, vol.II)

În motivarea recursului recurenții au indicat că decizia instanței de apel urmează

a fi anulată, ori nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. La caz, s-a stabilit

că decizia Direcției pentru Protecția drepturilor Copilului sect. Botanica, mun.

Chișinău nr. 30/8 din data de 21 iunie 2017 este un act administrativ și care trebuie să

fie respectat de către persoanele interesate, inclusiv de Iulia Mirovscaia.

Au mai relatat că instanța de apel, acceptând ca probă raportul de expertiză

extrajudiciară, a produs o eroare judiciară și a îngrădit dreptul recurenților la apărare,

prin faptul îngrădirii dreptului de participare la efectuarea expertizei și la desemnarea

expertului.

La 03 mai 2019 Iulia Mirovscaia a depus referință, prin care a solicitat declararea

recursului inadmisibil pe motiv că este depus tardiv. ( f.d. 69-72, vol.II)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 13 noiembrie 2018, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 28 decembrie 2018, a

expediat-o participanților la proces la data de 19 ianuarie 2019. (f.d.53, vol.II)

Potrivit copiei plicului anexat la recurs, rezultă că avocatul recurenților a

recepționat decizia contestată la data de 12 februarie 2019. (f.d. 64, vol.II)

Prin urmare completul Colegiului nu poate reține argumentul intimatei Iulia

Mirovscaia precum că recursul a fost depus tardiv, ori termenul de 2 luni începe a

curge de la data comunicării deciziei integrale, la caz din data de 12 februarie 2019.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Maxim Cucoș, reprezentat de către

avocatul Dorian Pîcălău, Oleg Cucoș și Lilia Cucoș la data de 09 martie 2019, se

consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Maxim

Cucoș, reprezentat de către avocatul Dorian Pîcălău, Oleg Cucoș și Lilia Cucoș este

inadmisibil.

Cu referire la recursul declarat de către Maxim Cucoș, reprezentat de către

avocatul Dorian Pîcălău, completul Colegiului îl consideră inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 433, lit. c) al Codului de procedură civilă

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat

recursul nu este în drept să-l declare.

Conform art. 430, lit. a) al Codului de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs părțile și alți participanți la proces.

Prin prisma art. 59, alin. (1) al Codului de procedură civilă rezultă că parte în

proces reclamant sau pârât poate fi orice persoană fizică la momentul intentării

procesului, ca subiect al raportului material litigios.

3

La caz, în cererea de chemare în judecată sunt indicați cu calitate de reclamanți

doar Oleg Cucoș și Lilia Cucoș, reprezentați în baza mandatului de către avocatul

Dorian Pâcălău, Maxim Cucoș nefiind parte sau participant la proces. În materialele

dosarului lipsește vreo încheiere de atragere a acestuia în proces, dar și vreo cerere

din partea lui Maxim Cucoș de a interveni în proces fie cu pretenții proprii, fie în

calitate de intervenient accesoriu.

În circumstanțele descrise este cert că Maxim Cucoș reprezentat de avocatul

Dorian Pâcălău nu este în drept să declare recurs împotriva deciziei din data de 13

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată înaintată de către Oleg Cucoș și Lilia Cucoș împotriva Iuliei Mirovscaia.

Cu referire la recursul declarat de către Oleg Cucoș și Lilia Cucoș și în urma

verificării motivelor de casare, invocate în recurs completul Colegiului atestă că

recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

4

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Oleg Cucoș și Lilia Cucoș, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Oleg Cucoș și Lilia Cucoș inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a) și lit. c)

440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Maxim Cucoș, reprezentat de către avocatul Dorian

Pîcălău, Oleg Cucoș și Lilia Cucoș, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5