2ra-349/19 — obligarea de a nu crea impedimente la intrevederea cu copilul

Dosarul nr.2ra-349/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (A. Braga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

06 martie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inga Nistoran,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alecu Sadoveanu

împotriva Ingăi Nistoran (Sadoveanu), intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului Botanica și Direcția pentru protecția dreptului

copilului Buiucani privind obligarea de a nu crea impedimente la întrevederea cu

copilul, obligarea de a respecta decizia Direcției pentru protecția drepturilor

copilului Botanica, obligarea de a nu crea impedimente în frecventarea activităților

cu copilul,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 mai 2017 Alecu Sadoveanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ingăi Nistoran (Sadoveanu), privind obligarea de a nu crea impedimente

la întrevederea cu copilul, obligarea de a respecta decizia Direcției pentru protecția

drepturilor copilului Botanica și obligarea de a nu crea impedimente în frecventarea

activităților cu copilul.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei

Botanica, mun.Chișinău din 11 aprilie 2016 a fost desfăcută căsătoria încheiată cu

Inga Nistoran (Sadoveanu), s-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxxx, cu tatăl

acestuia, iar domiciliul copilului minor xxxxxxxxx s-a stabilit cu mama Inga

Nistoran (Sadoveanu).

La 05 aprilie 2017 Direcția pentru protecția drepturilor copilului a aprobat

graficul de întrevedere a părinților cu copiii, fiind atenționați ambii să nu încalce

dreptul copiilor de a comunica și a se întrevedea cu ambii părinți.

Inga Nistoran (Sadoveanu) încalcă prevederile graficului și nu permite să vadă și

să comunice cu fiul xxxxx, nici feciorul xxxxxx nu se poate vedea și comunica cu

fratele său xxxxxx.

1

Totodată Inga Nistoran (Sadoveanu) din luna mai 2016 interzice fiului xxxxxxx

să frecventeze împreună cu el activitățile de înot, dans și muzică.

Astfel, din cauza mamei Inga Nistoran (Sadoveanu) frații xxxxxxxx nu pot

comunica între ei și sunt îndepărtați unul de altul în mod artificial, îl îndepărtează și

pe tată de copil.

S-a adresat cu plîngeri la poliție, însă nu a avut posibilitate să se vadă cu copilul

său, din care motiv s-a adresat cu prezenta cerere în judecată.

Reclamantul a solicitat obligarea Ingăi Nistoran (Sadoveanu) să nu-i creeze

impedimente de a se întrevedea cu fiul xxxxx în conformitate cu graficul stabilit de

către Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect.Botanica prin decizia

nr.17/2 din 05 aprilie 2017; obligarea Ingăi Nistoran (Sadoveanu) să respecte

condițiile stabilite de către Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sect.Botanica prin decizia nr.17/2 din 05 aprilie 2017; obligarea Ingăi Nistoran

(Sadoveanu) să nu-i creeze impedimente tatălui Alecu Sadoveanu să frecventeze

împreună cu xxxxxx activitățile de înot, dans și muzică.

Prin încheierea protocolară din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, s-a dispus atragerea în calitate de intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului Botanica și Direcția pentru protecția drepturilor

copilului Buiucani (f.d. 61).

Prin hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a obligat Inga Nistoran (Sadoveanu) să respecte graficul de întrevederi a

copiilor xxxxxx cu ambii părinți, stabilit prin decizia Direcției pentru protecția

drepturilor copilului sector Botanica mun.Chișinău nr.17/2 din 05 aprilie 2017. În

rest pretențiile reclamantului s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a constatat că decizia nr.17/2 din 05

aprilie 2017 a Direcției pentru protecția drepturilor copilului sector Botanica este

valabilă, nu a fost contestată sau anulată și prin urmare fiind un act administrativ

produce efecte și urmează a fi respectată de persoanele interesate, din care motiv

pîrîta urmează a fi obligată să respecte graficul de întrevederi a copiilor cu ambii

părinți.

Cerința reclamantului cu referire la obligarea pîrîtei să nu-i creeze impedimente

tatălui să frecventeze împreună cu copilul xxxxxxxx activitățile de înot, dans și

muzică, a fost respinsă pe motiv că nu au fost prezentate probe ce ar confirma că

copilul dorește să practice aceste activități, dorește să meargă la aceste activități

exclusiv fiind însoțit de tatăl său și că acesta nu ar avea posibilitate să le practice

fiind însoțit de mamă.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Inga Nistoran, cu menținerea hotărîrii din 06 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Alecu Sadoveanu împotriva lui Inga Nistoran, intervenient accesoriu

Direcția pentru protecția drepturilor copilului Botanica și Direcția pentru protecția

drepturilor copilului Buiucani, mun.Chișinău cu privire la obligarea de a nu crea

impedimente la întrevederea cu copilul, obligarea de a respecta decizia Direcției

pentru protecția drepturilor copilului sect.Botanica, obligarea de a nu crea

impedimente în frecventarea activităților cu copilul.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a

stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțele importante pentru

2

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele prezentate au fost

apreciate complet, obiectiv, sub toate aspectele, iar hotărîrea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților

la proces.

Instanța de apel a concluzionat că ambii părinți sunt obligați să respecte graficul

de întrevederi cu ambii copii stabilit prin decizia Direcției pentru protecția

drepturilor copilului sect.Botanica nr.17/2 din 05 aprilie 2017, or acesta nu a fost

stabilit în baza hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 11 aprilie 2016,

care ulterior a fost revizuită în partea ce se referă la stabilirea domiciliului copiilor.

La 02 ianuarie 2019 Inga Nistoran (Sadoveanu) a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei din 07 noiembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrii din 06 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, în partea admiterii pretenției intimatului, cu pronunțarea în

această parte a unei hotărîri noi prin care să fie respinsă integral cererea de chemare

în judecată.

Ca temei de declarare a recursului a menționat prevederile art. 432 alin. (2)

lit.a), c) Cod de procedură civilă, și anume instanțele nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată și a fost interpretată eronat legea.

În motivarea recursului a indicat că graficul întocmit de Direcția pentru

protecția drepturilor copilului Botanica nu mai are suport legal, or hotărîrea în baza

căruia a fost emis a fost casată în acea parte. Dînsa a contestat cu cerere prealabilă

decizia Direcției, iar la 26 mai 2017 s-a refuzat admiterea contestației, însă deoarece

la 25 mai 2017 a fost emisă decizia Curții de Apel prin care s-a stabilit domiciliul

ambilor copii minori cu ea, a dispărut motivul și temeiul de a contesta decizia

Direcției ca survenire de drept a nulității ei.

A indicat că instanța urma să aplice în cazul dat prevederile art.62, art.64 alin.

(1), (3) Codul familiei, în acest sens urmând a fi dată apreciere sentinței din 15 mai

2018 emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Central, prin care Alecu Sadoveanu a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.xxxxxxx. La fel,

urmează a fi luat în considerație faptul că copilul minor xxxxxxx potrivit informației

obținute din răspunsurile poliției la plîngerea intimatului, refuză să se vadă cu tatăl.

Totodată instanța s-a expus asupra unei pretenții neinvocate de reclamant.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 18

decembrie 2018 (f.d.214).

Prin urmare recursul declarat la 02 ianuarie 2019 de către Inga Nistorean, se

consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

3

conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inga Nistoran, este inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inga Nistoran, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

4

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda

(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Inga Nistoran.

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inga Nistoran (Sadoveanu).

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

5