2ra-339/22 — determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere

2ra-339/22 — determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ra-339/22

2-20058149-01-2ra-04042022

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: S. Dimitriu )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci,)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sadoveanu Alecu și XXX,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sadoveanu Alecu și

XXX împotriva pârâtei Nistoran (Sadoveanu) Inga, intervenient accesoriu Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, prin care s-a

respins apelul declarat de Sadoveanu Alecu și XXX și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 aprilie 2021,

c o n s t a t ă :

La 28 mai 2020, Sadoveanu Alecu și XXX au depus cerere de chemare în judecată

împotriva pârâtei Nistoran (Sadoveanu) Inga, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că prin hotărârea Judecătoriei sect. Botanica, mun.

Chișinău din 11 aprilie 2016, s-a desfăcut căsătoria încheiată între Sadoveanu Alecu și

Sadoveanu Inga.

S-a stabilit locul de trai al copilului minor XXX, născut la XXX, la domiciliul

tatălui - Sadoveanu Alecu.

S-a stabilit locul de trai al copilului minor XXX, născut la XXX, la domiciliul

mamei – Nistoran (Sadoveanu) Inga.

S-a încasat de la Sadoveanu Alecu în beneficiul lui Sadoveanu Inga pensia pentru

întreținerea copilului minor XXX, născut la XXX, în mărime fixă de 811 lei, începând cu

11 septembrie 2015 și până la pierderea dreptului de întreținere.

În rest s-au respins ca neîntemeiate cerințele înaintate de Nistoran (Sadoveanu) Inga

și Sadoveanu Alecu.

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, s-a respins apelul

1

declarat de Sadoveanu Alecu.

S-a admis apelul declarat de Nistoran (Sadoveanu) Inga și s-a casat hotărârea

Judecătoriei sect. Botanica, mun. Chișinău din 11 aprilie 2016, cu pronunțarea în a unei

noi hotărâri, prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de

Nistoran (Sadoveanu) Inga către Sadoveanu Alecu, cu privire la stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei alimentare.

S-a stabilit domiciliul copiilor XXX, născut la XXX și XXX, născut la XXX, cu

mama - Nistoran (Sadoveanu) Inga.

S-a încasat de la Sadoveanu Alecu în beneficiul lui Nistoran (Sadoveanu) Inga,

pensia alimentară pentru întreținerea copiilor minori - XXX, născut la XXX și XXX,

născut la XXX, în mărime de 2000 lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu 25 mai

2017.

S-a respins cererea reconvențională înaintată de Sadoveanu Alecu către Nistoran

(Sadoveanu) Inga privind stabilirea locului de trai a copiilor minori.

În rest, hotărârea Judecătoriei s. Botanica, mun. Chișinău din 11 aprilie 2016 în

partea desfacerii căsătoriei s-a menținut.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 februarie 2018, s-a respins recursul

declarat de Sadoveanu Alecu, prin intermediul avocatului Popescu Dorin și s-a menținut

decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017.

Reclamanții au indicat că Nistoran (Sadoveanu) Inga după divorț nu participă la

întreținerea copilului minor XXX și nu îi acordă nici un sprijin material sau financiar.

Începând cu 11 septembrie 2015 copilului minor XXX locuiește cu Sadoveanu

Alecu, fapt care poate fi confirmat prin numeroasele acte de constatare dar și prin

audierea minorului, însă Nistoran (Sadoveanu) Inga încasează lunar pensia de

întreținerea a copilului minor XXX, iar banii îi utilizează în scopuri personale, deoarece

de creșterea și educarea minorului se ocupă doar Sadoveanu Alecu.

Astfel, în temeiul art. 48 alin. (2) din Constituție și art. 58 din Codul familiei,

părinții sunt obligați în egală măsură să asigure creșterea, educarea și instruirea copiilor

săi, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc

împreună cu ei sau separat.

Stabilirea domiciliului copilului minor XXX, cu tatăl corespunde intereselor

copilului minor care a împlinit deja vârsta de 14 ani și potrivit prevederilor art. 53 alin.

(5) Codul familiei, este în drept să decidă de unul singur unde și cu cine dintre părinți

dorește să locuiască, precum și atașamentului lui fată de tatăl său.

Copilul minor XXX, născut la XXX, la momentul depunerii prezentei acțiuni a atins

vârsta de 14 ani, astfel, în cazul încălcării drepturilor și intereselor legitime ale copilului,

inclusiv prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinți a

obligațiilor de întreținere, educație și instruire, sau în cazul abuzului de drepturile

părintești, copilul poate să se adreseze de sine stătător autorității tutelare pentru apărarea

drepturilor și intereselor sale legitime, iar de la vârsta de 14 ani - instanței judecătorești.

Reclamanții au solicitat stabilirea domiciliul copilului minor XXX, cu tatăl său -

Sadoveanu Alecu, încasarea de la pârâta Nistoran (Sadoveanu) Inga, în folosul

reclamantului Sadoveanu Alecu a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXX, în

mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri, de la momentul depunerii acțiunii și

până la atingerea majoratului de către copil, pensia de întreținere să fie încasată din

perioada anterioară adresării în judecată, și anume din data de 29 mai 2017, precum și

încasarea cheltuielilor judecătorești.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 aprilie 2021, cererea de

chemare în judecată depusă de Sadoveanu Alecu și XXX împotriva pârâtei Nistoran

(Sadoveanu) Inga, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor,

încasarea pensiei de întreținere a copilului și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a

admis parțial.

S-a constatat dreptul copilului minor XXX, care a atins vârsta de 14 ani, de a alege

cu care dintre părinți vrea să locuiască după atingerea acestei vârste (intervenită la 13

martie 2020).

În rest, în partea în care se referă la stabilirea domiciliului copilului minor care a

atins vârsta de 14 ani, după atingerea acestei vârste, de către instanța de judecată, precum

și în partea încasării pensiei de întreținere a copilului și încasarea cheltuielilor de

judecată, cererea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că legislația nu permite intervenția instanței

de a stabili domiciliul minorului care a atins vârsta de 15 ani conform voinței cererii

acestuia pe care o exprimă în cerere, deoarece la caz nu există însăși situație litigioasă.

Ca urmare, instanța a admis parțial cererea, în sensul constatării dreptului copilului

minor XXX, care a atins vârsta de 14 ani, de a alege cu care dintre părinți vrea să

locuiască după atingerea acestei vârstei (intervenită la 13 martie 2020), segment care se

încadrează în cerința generală de determinare a domiciliului minorului și este în interesul

superior al minorului.

Cu referire la cerința reclamantului de încasare a pensiei de întreținere a copilului

XXX, din perioada anterioară adresării în judecată, și din 29 mai 2017, până la adresarea

în instanță,– este în contradicție cu faptele stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 25 mai 2017, prin care s-a încasat de la Sadoveanu Alecu în beneficiul lui Nistoran

(Sadoveanu) Inga, pensia alimentară pentru întreținerea copiilor minori - XXX, născut la

XXX și XXX, născut la XXX, în mărime de 2000 lunar, pentru fiecare copil, începând

cu 25 mai 2017.

Astfel, în temeiul 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă faptele stabilite printr-

o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță

de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă

cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte

cauze civile la care participă aceleași persoane.

Respectiv, rediscutarea celor constatate într-o hotărâre irevocabilă, ar constitui o

încălcare a principiului securității raporturilor juridice, adică o încălcare a art. 6 CEDO.

Referitor la cerința încasării pensiei de întreținere a copilului XXX pentru perioada

de la adresarea în instanță, anume din 28 mai 2020, instanța a reținut că nu este contestat

de ambele părți, faptul că, la momentul de față, în mod faptic, cu părinții copiilor

Sadoveanu Alecu și Nistoran Inga se află câte un copil - XXX se află la locul unde

locuiește tatăl acestuia Sadoveanu Alecu, indiferent de motivele aflării acestuia la locul

respectiv; iar copilul XXX se află și locuiește împreună cu mama sa - Nistoran Inga,

situație de fapt care nu este obiectată de nici una din părți.

Instanța de fond a constatat că reclamantul în nici un mod nu a prezentat dovada

constatării locuirii minorului cu el, întru exercitarea dreptului minorului care a împlinit

14 ani, cu încetarea efectelor încasării în sens invers a pensiei alimentare, cu probarea

situației materiale a ambelor părți și eventuala schimbare a acesteia de la emiterea

hotărârii irevocabile, inclusiv în contextul hotărârii de plată a pensiei în folosul pârâtei de

3

la reclamant pentru copii comuni, eventuala compensare a obligațiilor de plată, elemente

faptice și de drept care nu permit de a se constata întrunirea condiției de admisibilitate a

încasării de la pârâtă în folosul reclamantului Sadoveanu Alecu a cuantumului de ¼ din

salariu și venituri ale pârâtei, sau alt cuantum mai mic în limitele art. 74 al. (3) Cod

familie, și anume faptul că părintele Nistoran Inga nu participă la întreținerea copilului

XXX.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 mai 2021, Sadoveanu Alecu și

XXX au declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 21 aprilie 2021, și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021, s-a respins apelul

declarat de Sadoveanu Alecu și XXX și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 21 aprilie 2021.

La 21 februarie 2022, Sadoveanu Alecu și XXX a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2021 solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivare au invocat că atât hotărârea primei instanțe cât și decizia instanței de

apel sunt emise cu încălcarea dreptului procedural, cauza fiind examinată în lipsa

reclamantului și a intervenientului accesoriu.

Instanțele inferioare au respins pretenția privind încasarea pensiei de întreținere fără

a motivare corespunzătoare, și nu este clar din care considerente urmează să achite în

continuare pensiei alimentară mamei, dacă copilul locuiește cu tatăl său.

Instanța de apel greșit a concluzionat că instanța de fond a stabilit corect situația de

fapt și corect a identificat și aplicat cadrul legal pertinent speței.

Recurentul a declarat cerere de recurs în temeiul art.432, alin.(4) din Codul de

procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 octombrie 2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit dovezii de al fila dosarului 231 Vol. I, instanța de apel a comunicat

participanților al proces decizia motivată la 11 ianuarie 2022, respectiv, cererea de recurs

declarată la 21 februarie, se încadrează termenul prevăzut de art.434 din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

La 04 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

4

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

scrisorii, fiind recepționat la 06 aprilie 2022, potrivit avizului de recepție de la fila

dosarului 22 Vol. II.

La 20 aprilie 2022, Nistoran Inga a depus referință menționând că recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, iar relatarea situației de fapt din recurs nu este reală recurentul, recurentul

încercând doar să inducă instanța în eroare.

Intimata a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-

se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

5

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat Sadoveanu Alecu și XXX,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Sadoveanu Alecu și XXX.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

6