2rh-31/22 — stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere

2rh-31/22 — stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rh-31/2022

2-17076186-01-2rh-03032022

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Nina Vascan

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Alecu Sadoveanu în nume propriu

și în numele copilului minor XXXXX,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Inga Sadoveanu

(Nistoran) împotriva lui Alecu Sadoveanu cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori, și

la cererea reconvențională înaintată de Alecu Sadoveanu împotriva Ingăi

Sadoveanu (Nistoran) cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție prin care

s-a respins recursul declarat de Alecu Sadoveanu, prin intermediul avocatului

Dorin Popescu, și s-a menținut decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 septembrie 2015, Inga Sadoveanu (Nistoran) a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Alecu Sadoveanu cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea locului de trai al copiilor minori la domiciliul său și încasarea pensiei

pentru întreținerea copiilor minori.

În motivarea acțiunii a indicat că căsătoria cu Alecu Sadoveanu a fost

încheiată la 24 iulie 2004, în căsătorie s-au născut doi copii, XXXXX, născut la

XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.

Reclamanta a mai indicat că căsătoria s-a dovedit a fi una neviabilă și

nefericită, deoarece în ultimii ani de căsnicie relațiile s-au înrăutățit atât de mult,

încât conviețuirea este imposibilă.

A indicat că este împotriva termenului de împăcare, care nu va avea nici un

efect, întrucât căsătoria s-a destrămat complet.

În partea cerinței de încasare a pensiei de întreținere a relatat că pârâtul

desfășoară activitate de antreprenoriat, salariul oficial al căruia este foarte mic,

1900 de lei și încasarea pensiei sub forma unei cote v-a leza substanțial drepturile

copiilor, invocând prevederile art. 76 Codul familiei, Convenția Internațională din

20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului.

1

Cu referire la cerința de stabilirea locului de trai al copiilor a menționat că

copiii sunt la vârsta de 9 și 5 ani, și au nevoie de îngrijire zilnică, de o alimentație

calitativă, de igienă corespunzătoare, de ajutor la pregătirea temelor.

A afirmat că fiul mai mare, XXXXX, a decis să rămână cu tatăl său, însă

consideră că are doar de suferit din această cauză, deoarece deseori merge cu tatăl

său în compania bărbaților, până târziu la saună, volei, drept consecință au fost

situații când acesta a adormit la lecții, deseori se ducea la școală cu temele

nepregătite, au scăzut reușitele la învățătură, dovada fiind caracteristica copilului

de la școală, fiind atenționată verbal de profesoară, astfel, pârâtul nu ține cont de

faptul că copiii sunt mici și necesită un tratament corespunzător.

Reclamanta a mai indicat că activează la SRL „Dita East Farm” în funcția de

director financiar cu un salariu de 10 000 de lei și este co-fondator al întreprinderii

create de soț, unde deține 30 % din afacerea familială.

Totodată, a menționat că pârâtul contribuie la întreținerea copiilor care

frecventează diferite cercuri, fiind implicați în mai multe activități extrașcolare

achitate din contul pârâtului, care asigură frecventarea cercurilor de către copii.

A menționat că nu îngrădește întrevederile copiilor cu tatăl, însă urmează să

fie la curent cu locul aflării acestora.

La solicitarea sa de a conveni în scris locul de trai al copiilor, a fost refuzată

de către pârât, care a inițiat un mare scandal și a declarat că copiii urmează să

rămână în casa în care s-au născut, iar ea poate să plece.

Ulterior, Alecu Sadoveanu a depus împotriva Ingăi Sadoveanu cerere

reconvențională, prin care a solicitat stabilirea locului de trai a copiilor minori

împreună cu tatăl, și respingerea acțiunii depuse de Inga Sadoveanu.

În motivarea cererii reconvenționale a menționat că reclamanta locuiește cu o

altă persoană, a plecat cu fiul cel mai mic, iar XXXXX a refuzat categoric să plece

cu mama sa. Copiii sunt lipsiți de atenția mamei, suferă foarte mult din cauza

situației create în familie.

A solicitat stabilirea locului de trai al copiilor cu el, deoarece reclamanta dă

dovadă de un comportament amoral prin faptul că, nefiind divorțată deja locuiește

cu un alt bărbat, ceea ce influențează negativ asupra copiilor atât psihologic, cât și

moral.

Alecu Sadoveanu a mai relatat că din spusele fiului XXXXX, mama se încuie

în altă odaie cu bărbatul cu care locuiește împreună și nu-i acordă atenția necesară.

De asemenea, reclamanta are un regim de muncă încărcat și care se suprapune cu

activitățile extrașcolare ale copiilor, deseori nu reușește să ia copilul de la

grădiniță, acest lucru fiind făcut de persoane străine.

Alecu Sadoveanu a explicat că din informațiile prezentate de la școală,

grădiniță, de la medicul de familie, rezultă că de copii se ocupă anume el, inclusiv

are grijă și de activitățile extrașcolare, or, toate cheltuielile le suportă doar el, iar

programul său de muncă îi permite să aibă grijă de copii, mai mult ca atât Inga

Sadoveanu locuiește într-un apartament pe care-l închiriază.

Prin hotărârea din 11 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată a Ingăi Sadoveanu (Nistoran), precum

și cererea reconvențională depusă de Alecu Sadoveanu. S-a desfăcut căsătoria

încheiată între Alecu Sadoveanu și Inga Sadoveanu. Pentru înregistrarea desfacerii

căsătoriei s-a încasat taxa de stat de la Alecu Sadoveanu și Inga Sadoveanu în

beneficiul statului în mărime de a câte 500 % din unitatea convențională de la

2

fiecare. S-a stabilit locul de trai al copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, la

domiciliul tatălui – Alecu Sadoveanu, iar al copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX, la domiciliul mamei – Inga Sadoveanu. S-a încasat de la Alecu

Sadoveanu în beneficiul Ingăi Sadoveanu, pensia pentru întreținerea copilului

minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime fixă de 811 lei, începând cu data de

11 septembrie 2015 și până la pierderea dreptului de întreținere. În rest, cerințele

înaintate de Inga Sadoveanu și Alecu Sadoveanu s-au respins ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de prima instanță, la 12 aprilie 2016,

Inga Sadoveanu (Nistoran) a declarat apel împotriva hotărârii din 11 aprilie 2016 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, solicitând admiterea apelului, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii sale, cu respingere acțiunii reconvenționale.

Totodată, nefiind de acord cu hotărârea din 11 aprilie 2016 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, Alecu Sadoveanu la 06 mai 2016 a contestat-o cu apel,

solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să se respingă parțial cererea de chemare în

judecată a Ingăi Sadoveanu (Nistoran), în partea stabilirii domiciliului copiilor

minori și în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX și

a admite integral cererea reconvențională cu stabilirea locului de trai al copilului

minor XXXXX, născut la XXXXX, la domiciliul tatălui Alecu Sadoveanu, în rest,

a menține hotărârea, fără modificări.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Alecu Sadoveanu. S-a admis apelul declarat de Inga Sadoveanu

(Nistoran) cu casarea hotărârii din 11 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori și admiterea în parte a acțiunii reconvenționale, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care: S-a admis integral

cererea de chemare în judecată depusă de Inga Sadoveanu (Nistoran) împotriva lui

Alecu Sadoveanu. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX, născut la

XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu mama – Inga Sadoveanu (Nistoran). S-

a încasat de la Alecu Sadoveanu în beneficiul Ingăi Sadoveanu (Nistoran) pensia

de întreținere a copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la

XXXXX în mărime de 2 000 de lei/ lunar, pentru fiecare copil, începând cu 25 mai

în partea desfacerii căsătoriei s-a menținut. S-a respins cererea reconvențională

înaintată de Alecu Sadoveanu împotriva Ingăi Sadoveanu (Nistoran) cu privire la

stabilirea locului de trai a copiilor minori.

La 14 septembrie 2017, Alecu Sadoveanu, prin intermediul avocatului Dorin

Popescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii Ingăi

Sadoveanu, în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere, cu admiterea integrală a acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarate de Alecu Sadoveanu, prin intermediul avocatului Dorin Popescu.

S-a menținut decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Inga Sadoveanu împotriva lui Alecu

Sadoveanu cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

3

minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, și cererea

reconvențională înaintată de Alecu Sadoveanu împotriva Ingăi Sadoveanu cu

privire la stabilirea domiciliului copiilor minori.

La 03 martie 2022, Alecu Sadoveanu în nume propriu și în numele copilului

minor XXXXX, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 februarie

2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat casarea deciziei pentru

rejudecare, în ordine de recurs, în alt complet de judecată, conexând cererea de

recurs nr. 02-552 din data de 21 februarie 2022.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că neîntemeiată decizia, fără a

indica un temei de revizuire.

Totodată, din conținutul cererii de revizuire se atestă că revizuentul își

exprimă dezacordul cu actele judecătorești emise în cauza civilă, la cererea din 28

mai 2020 a lui Alecu Sadoveanu și XXXXX împotriva Ingăi Nistoran

(Sadoveanu), intervenient accesoriu Direcția Protecție a Drepturilor Copilului

Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și cheltuielilor de judecată,

considerând-o conexă cu prezenta cauză civilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de

Alecu Sadoveanu în nume propriu și în numele copilului minor XXXXX,

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În temeiul art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei;

4

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea

Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale

în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Alecu Sadoveanu în nume propriu și în numele

copilului minor XXXXX, în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din

temeiurile prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă, în baza căruia se poate

solicita revizuirea hotărârii.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.

6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

5

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că în cererea

de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alecu

Sadoveanu în nume propriu și în numele copilului minor XXXXX, împotriva

deciziei din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Inga Sadoveanu (Nistoran) împotriva

lui Alecu Sadoveanu cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, și la cererea

reconvențională înaintată de Alecu Sadoveanu împotriva Ingăi Sadoveanu

(Nistoran) cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Nina Vascan

Galina Stratulat

6