2ra-1253/17 — incalcarea dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judiciare

Judecătoria Strășeni Dosarul nr.2ra-1253/17

Judecător: N. Pasecinic

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

16 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul

Justiției, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă

Teodor împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc

Liliana Vacarov, Primăria satului Romanești raionul Strășeni și Consiliul satului

Romanești raionul Strășeni cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Ministerul Justiției, s-a admis cererea de apel

declarată de Bîtcă Teodor și s-a modificat parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 02 septembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 04 aprilie 2016, Teodor Bîtcă s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii - executorul judecătoresc Liliana

Vacarov, Primăria sat. Romanești, r-ul Strășeni și Consiliul sat. Romanești, r-ul Strășeni

cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni

din 23 octombrie 2008, a fost admisă acțiunea înaintată de Bîtcă Teodor împotriva

Primăriei sat. Romanești și Consiliul sat. Romanești, s-a dispus obligarea Primăriei și

Consiliului satului Romanești raionul Strășeni, să demoleze construcțiile neautorizate și

să salubrizeze teritoriul adiacent blocului de locuit pe strada Școlii nr. 14 din satul

Romanești. Prin urmare.

Notează că la 13 februarie 2009, a sesizat Oficiul de Executare a Deciziilor

Judiciare Strășeni cu cererea nr. 1371 în cancelaria DEDJ Strășeni, prin care a solicitat

intentarea procedurii de executare a documentului executoriu emis de Judecătoria

Strășeni la 23 octombrie 2008 în baza hotărârii din 23 octombrie 2008. Conform datelor

obținute, actul executoriu a fost remis pentru executare executorului judiciar Oprea

Elena, fiindu-i atribuit procedurii de executare nr.746-3/09. În perioada gestionării

procedurii de executare de către Executorul judecătoresc Oprea Elena, documentul

executoriu nominalizat nu a fost executat.

Ulterior, la cererea creditorului urmăritor Bîtcă Teodor, executorul judecătoresc

Bogdan Liliana, la 31 ianuarie 2014, a intentat procedura de executare nr. 171/8/14, în

baza documentului executoriu nr.2- 979/08 emis de Judecătoria Strășeni.

1

Având în procedură dosarul de executare, la 23 martie 2014, executorul

Judecătoresc Bogdan Liliana a întocmit procesul-verbal de constatare, prin care a stabilit

că, hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 octombrie 2008, nu este executată, construcțiile

autorizate adiacente casei de locuit situată în sat. Românești, str. Școlii, 14 nu sunt

demolate, teritoriul nu este salubrizat.

Menționează că Primăriei sat. Romanești și Consiliului sat. Romanești i s-a acordat

termen de 15 zile, de executare benevolă, iar la 28 mai 2014, executorul judecătoresc

Bogdan Liliana deplasându-se la fața locului de executare, în sat. Romanești, str. Școlii,

14 a întocmit un alt proces - verbal prin care a constatat că debitorul - Primăria și

Consiliul sat. Romanești nu și-au onorat obligațiunile debitoriale conform titlului

executoriu.

Astfel, la 15 ianuarie 2016, prin încheierea executorului judecătoresc Vacarov

Liliana, a fost dispusă încetarea procedurii de executare nr. 171-8/2014 intentată în baza

documentului executoriu nr. 2-979/2008 din 23 octombrie 2008 , emis de Judecătoria

Strășeni, deoarece titlul a fost executat. Încheierea în cauză a fost recepționată de

reclamant Bîtcă Teodor la 12 februarie 2016. Reclamantul, Teodor Bîtcă, consideră că

perioada de timp respectivă care constituie 7 ani de la 13 februarie 2008 până la 15

ianuarie 2016, depășește semnificativ termenul rezonabil pentru executarea unei hotărârii

judecătorești, durată apreciată de către reclamant ca fiind una excesivă, ceea ce exprimă o

încălcare a dreptului reclamantului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, care în rezultat a produs violarea în mod direct a dreptului de proprietate și

dreptul la un proces echitabil prevăzute atât de norma internă, cât și de Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului, situație pentru care prin prisma Legii nr. 87 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, statului Republicii Moldova îi revine obligația la repararea prejudiciului

cauzat.

Solicită reclamantul Teodor Bîtcă, constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Strășeni nr.2-979/08 din 23 octombrie 2008,

obligarea statului Republica Moldova prin intermediul Ministerului Finanțelor să repare

prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii Judecătoriei Strășeni nr.2-979/08 din 23 octombrie 2008, în mărime de 50 000

(cinci zeci mii) lei, a pune pe seama pârâtului cheltuielile de judecată suportate de către

reclamant în legătură cu examinarea prezentului litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 septembrie 2016 cererea

de chemare în judecată a fost admis parțial, s-a constatat încălcarea dreptului lui Teodor

Bîtcă la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Strășeni nr. 2-979/08 din

23 octombrie 2008 cu încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Teodor Bîtcă prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei, precum și

a cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 1 000 lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 23 septembrie 2016, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 02 septembrie 2016, Bîtcă Teodor și reprezentantul acestuia, avocatul

Agachi Tatiana au depus cerere de apel solicitând casarea parțială a hotărârii Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 02 septembrie 2016 în partea ce ține de încasarea

prejudiciului moral în mărime de 5000 lei de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea înaintată să fie

admisă integral.

2

Ulterior, la 02 decembrie 2016, Ministerul Justiției a depus cerere de apel, prin care

a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Bîtcă Teodor să fie respinsă integral.

În motivarea cererilor de apel, apelanții au indicat că, prima instanță la adoptarea

hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 s-a respins cererea de

apel declarată de către Ministerul și s-a admis cererea de apel declarată de către

reprezentantul apelantului Bîtcă Teodor, avocatul Agachi Tatiana.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 septembrie

2016, în partea în care s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Bîtcă Teodor prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei și s-a

majorat suma prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Bîtcă Teodor până la suma de

25 000 lei.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02 septembrie

2016, în partea în care s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Bîtcă Teodor a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de

1000 lei și s-a majorat suma cheltuielilor pentru asistență juridică încasată de la bugetul

de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Bîtcă Teodor până la suma

de 2000 lei. În rest s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 02

septembrie 2016.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 18 aprilie 2017 Ministerul Justiției

a înaintat cerere de recurs prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin

care acțiunea înaintată de Bîtcă Teodor să fie respinsă integral.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 18 ianuarie 2017

a fost expediată recurentului la 14 februarie 2017, însă deoarece la materialele

dosarului nu este dovada recepționării acesteia, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC,

consideră recursul depus la data de 18 aprilie 2017 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră că

soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice a

obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a situației

de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către Ministerul Justiției și materialul probator

anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Prin referința depusă la 16 iunie 2017, Bîtcă Teodor solicită respingerea

recursului înaintat de către Ministerul Justiției, invocând în acest sens netemeinicia

cererii de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că, recursul declarat de, Ministerul Justiției urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

3

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a

interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în

absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC,

care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să

ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie

2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

4

de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiției, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ministerul Justiției se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Iuliana Oprea

5