2ra-1263/17 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

Dosar nr. 2ra–1263/17

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, judecător – V. Hadîrca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, L. Popova

Î N C H E I E R E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și avocatul Eugeniu Glușcenco, în interesele recurentului Rotari

Dmitrii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rotari Dmitrii către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Bezede Vladimir, cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Rotari Dmitrii și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06

octombrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 07 iulie 2016, reclamantul Rotari Dmitrii a depus cerere de chemare

în judecată către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Bezede Vladimir, cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, încasarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 04 martie 2014,

Judecătoria Căușeni a pronunțat o hotărâre prin care a dispus încasarea din contul lui

Poleacov Serghei în beneficiul lui Rotari Dmitrii a sumei de 4 000 euro și 4 650 lei.

Hotărârea a devenit definitivă la data de 07 aprilie 2014, iar titlul executoriu a fost

depus spre executare silită, conform competenței teritoriale, la domiciliul și locul de

muncă al debitorului, în r. Căușeni, executorului judecătoresc Bezede Vladimir, la

data de 09 aprilie 2014.

1

Până la înaintarea prezentei acțiuni, actul de dispoziție al instanței de judecată

așa și nu a fost executat, rămânând fără executare mai mult de doi ani, deși, Poleacov

Serghei dispunea de bunuri proprietate comună în devălmășie, cota cărora putea fi

vândută, iar suma obținută ar acoperi integral creanța creditorului. Mai mult ca atât,

debitorul Poleacov Serghei dispunea și de mijloace bănești, avea deschise conturi

bancare, avea contractate credite. Cu toate acestea, executorul judecătoresc Bezede

Vladimir nu a întreprins măsurile necesare și rezonabile în scopul executării titlului

executoriu.

Reclamantul de mai multe ori s-a deplasat personal la sediul executorului, dorind

să facă cunoștință cu materialele procedurii de executare, însă executorul

judecătoresc refuza de fiecare dată să-i ofere copiile solicitate.

Astfel, reclamantul consideră comportamentul executorului judecătoresc ca fiind

unul iresponsabil și contrar intereselor creditorului, iar pentru acțiunile/inacțiunile în

procedura executorie în cauză, executorul judecătoresc Bezede Vladimir a fost

sancționat de către Colegiul disciplinar al executorilor judecătorești cu amendă de

6000 lei.

Printre alte omisiuni ale executorului judecătoresc, reclamantul indică că nu au

fost urmărite creanțele debitorului, prin stabilirea la nivel național a litigiilor în care

este implicat debitorul, întru identificarea drepturilor reale sau personale ale acestuia

întru urmărirea silită, deși, prin scrisoarea înregistrată la executorul judecătoresc la

data de 04 martie 2015, s-a solicitat constatarea comiterii de către debitor a

contravenției prevăzute de art. 318 Cod Contravențional, debitorul, însă, nu a fost

sancționat.

Prin scrisoarea înregistrată la executorul judecătoresc la data de 04 martie 2015,

s-a solicitat constatarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a debitorului cu

soția sa, dar executorul judecătoresc nu a întreprins nici o tentativă de identificare a

bunurilor proprietate comună în devălmășie, nu a fost aplicată interdicția la Oficiul

stării civile la eliberarea actelor și efectuarea modificărilor în registrul actelor de stare

civilă, nu a fost solicitată prelungirea interdicției de a părăsi țara, nu a existat nici un

demers de pătrundere forțată în locuința debitorului, însăși executorul judecătoresc

recunoscând că el personal nu poate face nimic în scopul încasării banilor, dar o

oarecare firmă de colectare va putea obține rezultatul scontat.

Reclamantul, Rotari Dmitrii, a solicitat încasarea din contul bugetului de stat în

beneficiul său a sumei de 3742 euro drept prejudiciu material, suma de 1500 euro

drept prejudiciu moral cauzat și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000

lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea dreptului garantat de art. 6 par.

1 CEDO a lui Rotari Dmitrii prin neexecutarea hotărârii emise la 04 martie 2014 de

Judecătoria Căușeni, în pricina nr. 2-4196/13. S-a încasat din contul bugetului de stat

2

în beneficiul lui Rotari Dmitrii cu titlu de prejudiciu moral suma de 100 euro,

convertiți în valută națională la data executării hotărârii și 5000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, în rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Rotari Dmitrii și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, și

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016.

La data de 12 mai 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanțe

din 06 octombrie 2016, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinsă integral

acțiunea lui Rotari Dmitrii.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

La data de 30 mai 2017, avocatul Eugeniu Glușcenco, în interesele recurentului

Rotari Dmitrii, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

aprilie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate și a

hotărârii primei instanțe în partea în care pretențiile lui Rotari Dmitrii au fost

respinse, cu emiterea în această parte a unei decizii de admitere integrală a acțiunii,

precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material și procedural, fapt care a dus la aprecierea arbitrară a probelor, și, în

rezultat, la soluționarea greșită a litigiului.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și avocatul Eugeniu Glușcenco, în

interesele recurentului Rotari Dmitrii, neîntemeiate și care urmează a fi declarate

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurenților este impusă obligația

3

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a

acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs a recurenților Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Rotari

Dmitrii.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și avocatul Eugeniu Glușcenco, în interesele recurentului Rotari

Dmitrii.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Tamara Chișca-Doneva

4