2ra-2210/16 — contestarea incalcarea dreptului la executarea in termen rezonabil

Prima instanță: V. Hadârcă 2ra–2210/16

Instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Galina Stratulat, Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Alexeev Anatol,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexeev Anatol către

Ministerul Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești Boțan George,

Mocan Svetlana și Arseni Vera, privind constatarea încălcării dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Alexeev Anatol, admis apelul declarat de către

Ministerul Justiției, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20

noiembrie 2015 de admitere parțială a acțiunii, și pronunțată o hotărâre nouă de

respingere a acțiunii.

c o n s t a t ă:

La 13.07.2015, Alexeev Anatol, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești

Boțan George, Mocan Svetlana și Arseni Vera, privind constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului moral, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea de la

Ministerul Justiției a sumei de 7973, 31 euro, a sumei de 4133, 28 lei, cu titlu de

prejudiciu material ce constituie dobânda de întârziere pentru neexecutarea

hotărârii judecătorești, și a sumei de 100000 de lei pentru suferințe psihice și fizice

ca urmare a neexecutării hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii a indicat că documentul executoriu nr. 2-1322 din

18.12.2009, în vigoare din 08.01.2010, emis de Judecătoria Cahul, privind

încasarea sumei de 13500 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la cursul

BNM la momentul executării hotărârii, a taxei de stat în sumă de 6498, 09 lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 500 de lei de la Chiriacov Eugen în

folosul lui Alexeev Anatol, a parvenit în procedura executorului judecătoresc

Mocan Svetlana, la 21.07.2011.

Prin încheierea din 19.06.2012, executorul judecătoresc Mocanu Svetlana, a

restituit titlul executoriu fără executare. La 24.12.2012, Judecătoria Ialoveni a casat

încheierea dată cu obligarea executorului judecătoresc de a relua procedura de

executare.

În legătură cu faptul că debitorul, Chiriacov Eugen, și-a schimbat domiciliul,

titlul executoriu a fost transmis spre executare, la 11.03.1013, executorului

judecătoresc Arseni Vera, care a înaintat un demers către Judecătoria Cantemir

privind anunțarea în căutare a debitorului.

Ulterior, având ca scop tergiversarea executării, tatăl debitorului, a prezentat

executorului judecătoresc dovada precum că debitorul, Chiriacov Eugen, și-a

schimbat domiciliul în or. Codru, fapt care a servit temei pentru a expedia

procedura de executare, la 31.03.2014, executorului judecătoresc Boțan George.

Acesta, după primirea procedurii de executare, a solicitat instanței de judecată

aplicarea interdicției de a părăsi țara în privința debitorului, Chiriacov Eugen.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27.11.2014 a fost casată încheierea

Judecătoriei Centru din 27.08.2014, prin care a fost respins demersul executorului

judecătoresc privind aplicarea interdicției de a părăsi țara în privința debitorului, cu

admiterea recursului executorului judecătoresc și emiterea unei încheieri noi cu

privire la aplicarea față de debitor a interdicției de a părăsi țara până la achitarea

datoriei, dar nu mai mult de 6 luni din momentul emiterii încheierii.

Cu toate acestea, executorul judecătoresc nu a întreprins oricare măsuri în

vederea executării titlului executoriu, astfel, hotărârea Judecătoriei Cahul

rămânând neexecutată o perioadă de circa 3 ani.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 20.11.2015 acțiunea a fost admisă

parțial. S-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești din 18.12.2009, emisă de Judecătoria Cahul, și s-a încasat de

la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Alexeev

Anatol cu titlu de prejudiciu moral suma de 1000 de lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.04.2016 a fost respins apelul

declarat de Alexeev Anatol și admis apelul Ministerului Justiției, casată hotărârea

Judecătoriei Buiucani din 20.11.2015, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care

acțiunea a fost respinsă.

La 26.07.2016, Alexeev Anatol, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 21.04.2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani din 20.11.2015,

prin care a solicitat casarea acestora cu remiterea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat că soluțiile atât a instanței de apel, cât și a

primei instanțe sunt pasibile de casare, deoarece nu au fost constatate și elucidate

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, circumstanțele

pe care se bazează instanțele nu au fost dovedite prin probe veridice, concluziile

instanțelor vin în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar normele de drept

material au fost încălcate și aplicate eronat.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Alexeev Anatol nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexeev Anatol nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece

recursul indică la dezacordul recurentului cu soluția instanței de fond și a instanței

de apel, formulând în acest sens doar critici axate asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor recurate.

Recursul exercitat, conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), pe când

motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Alexeev Anatol, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexeev Anatol.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas