2ra-1515/17 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1515/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-1515/2017
judecător: L. Pruteanu
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: A. Panov, M. Anton, L. Popova
Î N C H E I E R E
06 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Valentina Clevadî
judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Serghei Mocanu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei
Mocanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu executorul judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în
termen rezonabil a hotărârii,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a admis
apelul declarat de Serghei Mocanu cu casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 25 mai 2016 în partea considerării drept satisfacție echitabilă a
prejudiciului moral, și cu pronunțarea unei noi hotărâri de încasare în parte a
prejudiciului moral,
c o n s t a t ă :
La 11 februarie 2016, Serghei Mocanu s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerul Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul
judecătoresc Maxim Romaliischi, solicitând constatarea încălcării dreptului său la
executarea în termen rezonabil a titlului executoriu nr. 3a-493/2014 privind
obligarea Ministerul Afacerilor Interne al RM de a-i furniza informația solicitată
prin cererea din 16 februarie 2013 și recepționată la 19 februarie 2013 cu
încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în beneficiu său a
prejudiciului moral în sumă de 500 lei; încasarea din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Finanțelor al RM în beneficiu său cu titlu de prejudiciu
moral suma de 700 euro.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 11 iunie 2014 a depus la
biroului executorului judecătoresc Maxim Romaliischi spre executare silită titlul
executoriu nr. 3a-493/2014 privind obligarea Ministerul Afacerilor Interne al RM
de a-i furniza informația solicitată prin cererea din 16 februarie 2013, recepționată
la 19 februarie 2013 și încasarea de la debitorul Ministerul Afacerilor Interne al
RM în beneficiu său a prejudiciului moral în sumă de 500 lei.
1
Totodată, afirmă reclamantul, că deși a trecut mai mult de 20 de luni, titlu
executoriu nu este executat integral, iar neexecutarea hotărârii se datorează
exclusiv comportamentului ilegal al debitorului, care nu îl execută intenționat.
În această ordine de idei, consideră că instanța de judecată urmează să-i
constate încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a titlului executoriu
nr. 3a-493/2014 privind obligarea Ministerului Afacerilor Interne al RM de a-i
furniza informația solicitată prin cererea din 16 februarie 2013, recepționată la 19
februarie 2013 și încasarea de la debitorul Ministerul Afacerilor Interne al RM în
beneficiu său a prejudiciului moral în sumă de 500 lei.
În motivarea pretenției cu privire la încasarea din contul bugetului de stat
a sumei de 700 euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral, a remarcat că,
aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru sine,
comportamentul părților, bună/ reaua-credință; durata neexecutării și urmează a fi
luat în considerație și principiul general al echității, care sugerează că suma nu
trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în
spețele similare, iar sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama
sa, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se
pretenții excesive și vădit exagerate.
Astfel, având în vedere jurisprudența CEDO în cazurile de neexecutare,
conform căreia mărimea despăgubirii este de aproximativ de 600 euro pentru 12
luni de întârziere și câte 300 euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de
întârziere, consideră rezonabilă suma de 700 euro cu titlu de reparare a
prejudiciului moral cauzat prin neexecutare în termen rezonabil a documentului
executoriu.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2016 s-a
admis parțial acțiunea, s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Serghei
Mocanu la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pronunțate de
Curtea de Apel Chișinău la 08 mai 2014, dosar nr. 3a-493/14, procedura de
executare nr. 175-1790/2014.
S-a considerat drept satisfacție echitabilă pentru repararea prejudiciului
moral cauzat constatarea încălcării dreptului reclamantului Serghei Mocanu la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pronunțate de Curtea de
Apel Chișinău la 08 mai 2014, dosar nr. 3a-493/14, procedura de executare nr.
175-1790/2014. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Serghei
Mocanu împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul
judecătoresc Maxim Romaliischi a fost respinsă, ca neîntemeiată.
La 06 iunie 2016, Serghei Mocanu a contestat cu apel hotărârea primei
instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii, în partea respingerii
cerințelor, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral
acțiunea.
La 10 iunie 2016, Ministerul Justiției al RM a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu
emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2017 s-a respins apelul
declarat de Ministerul Justiției al RM.
2
S-a admis apelul declarat de Serghei Mocanu cu casarea hotărârii
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2016, în partea considerării
drept satisfacție echitabilă pentru repararea prejudiciului moral și s-a pronunțat o
nouă hotărâre prin care s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Justiție al RM în beneficiul lui Serghei Mocanu a sumei de 6 000 lei
cu titlu de prejudiciu moral.
La 02 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei (f.d. 85).
La 15 iunie 2017, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a
acțiunii.
Iar, la 27 iunie 2016 Serghei Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei
instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de modificare a cuantumului
prejudiciului moral de la suma de 6 000 lei până la 700 euro.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile
declarate în termen.
Recurentul Ministerul Justiției al RM în motivarea recursului a indicat că,
consideră neîntemeiată decizia instanței de apel, deoarece la pronunțarea acesteia
instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, prin interpretare
eronată a legii.
Susține că, în speță autoritatea responsabilă de executarea hotărârii
judecătorești a depus diligența necesară la executarea documentului executoriu,
neexistând nici o hotărâre de sancționare a executorului judecătoresc.
A mai indicat că rolul creditorului, în cadrul procedurii de executare nu se
rezumă numai de a solicita urgentarea executării, dar și în a acorda executorului
judecătoresc sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire a executării silite,
punând la dispoziție și mijloacele necesare în acest scop.
Pe când, Serghei Mocanu în mod direct a aprobat și acceptat tacit toate
măsurile întreprinse de executorul judecătoresc implicat în procedura de
executare.
Consideră recurentul Ministerul Justiției al RM că, creditorul urma potrivit
prevederilor Codului de executare să sesizeze cu o contestație în recurs instanța de
judecată pentru a se plânge pe acțiunile sau inacțiunile executorului judecătoresc
la fel și încheierile emise de acesta și să inițieze procedură disciplinară împotriva
acestuia pentru a constat vinovăția acestuia.
Mai mult, în partea încasării prejudiciului moral a indicat că legătura de
cauzalitate între încălcare și prejudiciu urmează a fi probată de către Serghei
Mocanu.
3
Recurentul Serghei Mocanu în susținerea recursului înaintat a indicat că,
instanțele de judecată la examinarea cauzei au interpretat și aplicat greșit normele
de drept material prin faptul că la aprecierea prejudiciului moral nu au ținut cont
art. 2, alin. 6 a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 10 iulie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Ministerului Justiției al RM și lui Serghei Mocanu cererea de recurs cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Până la momentul examinării recursurilor, intimații nu au depus referință
la cererea de recurs declarată, prin care să-și exprime opinia referitor la
recursurile declarate.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Ministerul Justiției al RM și
Serghei Mocanu în cererile de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de
declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
4
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și
nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursurilor, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de
Ministerul Justiției al RM și Serghei Mocanu, ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și
Serghei Mocanu, se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Valentina Clevadî
judecători Dumitru Mardari
Galina Stratulat
5