3ra-803/17 — contestarea actelor administrative

dosarul nr. 3ra-803/17 Prima instanță: Judecătoria Grigoriopol (jud: N. Costin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Guzun, I. Secrieru) DECIZIE 26 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Svetlana Filincova Nicolae Craiu Luiza Gafton Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Adunării Generale a Judecătorilor, intervenienții accesorii Iulia Sîrcu și Stelian Teleucă cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 15 septembrie 2015, Balan Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Adunării Generale a Judecătorilor, intervenienți accesorii Iulia Sîrcu și Stelian Teleucă, solicitând constatarea ilegalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la convocarea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 447/18 din 09.06.2015, în partea ce ține de alegerea unui membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; constatarea ilegalității acțiunilor Consiliului Superior al Magistraturii privind organizarea alegerii unui membru permanent în Colegiul disciplinar,

reprezentant al judecătorilor curților de apel; recunoașterea nulă a hotărârilor adoptate în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015 privind: aprobarea agendei ședinței adunării generale în partea ce ține de: refuzul excluderii din ordinea de zi a chestiunii privind alegerea în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; refuzul excluderii din ordinea de zi a chestiunii privind alegerea în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel; refuzul includerii în ordinea de zi a chestiunii privind punerea în discuție a proiectului Codului de etică al judecătorilor din Moldova, prezentat de către subsemnat, în calitate de 1 proiect de alternativă, în cadrul Adunării Generale extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015; aprobarea Codului de etică și conduită profesională al judecătorului, elaborat de către Grupul de lucru creat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/7 din 03.03.2015; alegerea judecătorului Iulia Sîrcu în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; alegerea judecătorului Curții de Apel Chișinău, Stelian Teleucă în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar,

reprezentant al judecătorilor curților de apel; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a convoca, în conformitate cu prevederile legale, Adunarea Generală extraordinară a Judecătorilor pentru soluționarea chestiunilor privind alegerea unui membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție și privind alegerea unui membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să includă în proiectul agendei ședinței Adunării Generale extraordinare a Judecătorilor sus indicate și chestiunile privind punerea în discuție a „proiectului Codului de etică al judecătorilor din Moldova”, prezentat de către subsemnat, în calitate de proiect de alternativă, în cadrul Adunării Generale extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015, în conformitate cu prevederile legale, ridicarea mandatului de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție a judecătorului Svetlana Novac, alegerea, în conformitate cu prevederile legale, în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție, alegerea, în conformitate cu prevederile legale,

în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a prezenta listele judecătorilor care au participat la ședința Adunării Generale extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015, însoțite de semnăturile acestora, toate procesele-verbale întocmite în legătură cu convocarea și petrecerea Adunării Generale extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015. precum și alegerea judecătorului Iulia Sîrcu în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție, iar a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Stelian Teleucă în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015, printre altele, s-a hotărât: 1) Aprobarea agendei ședinței Adunării Generale; 2) Aprobarea Codului de etică și conduită profesională al judecătorului, elaborat de către Grupul de lucru creat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/7 din 03.03.2015; 3) Alegerea judecătorului Iulia Sîrcu în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanței or judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; 4) Alegerea judecătorului Curții de Apel Chișinău, Stelian Teleucă în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel.

Pentru a dispune aceasta, s-a convocat în ședință extraordinară Adunarea Generală a Judecătorilor din Republica Moldova, la care, după cum a fost anunțat de către Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, au participat 248 de judecători din numărul total de 434 judecători. 2 Indică că, de către Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată Hotărârea cu privire la convocarea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 447/18 din 09.06.2015 (greșit indicat anul 2014), pentru data de 11.09.2015, ora 10:00, fără indicarea locului petrecerii acesteia, fiind incluse în agenda ședinței două chestiuni: 1) Aprobarea Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, proiectul căruia a fost elaborat de către Grupul de lucru, creat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/7 din 03.03.2015; 2) Alegerea unui membru permanent în Colegiul de evaluare performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Menționează că, prin anunțul plasat la 17.08.2015 pe pagina web a Consiliul Superior al Magistraturii s-a adus la cunoștință că, s-a inclus în proiectul agendei Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015 chestiunea cu privire la alegerea unui membru al Colegiului disciplinar, care va reprezenta curțile de apel, iar prin anunțul din 07.09.2015 de către Consiliul Superior al Magistraturii s-a adus la cunoștință locul petrecerii acesteia, precum și agenda ședinței, în care, în afară de cele două chestiuni indicate supra, era inclusă și a treia chestiune cu privire la alegerea unui membru în Colegiul disciplinar.

Afirmă că, anterior la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor din 23.11.2012, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție, în calitate de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, iar ulterior și de Președinte, a fost aleasă judecătorul Svetlana Novac, care din 01.05.2015 activează și în funcția de director executiv adjunct al Institutului Național al Justiției. Proiectul ordinei de zi a ședinței menționate și a Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor nominalizat a fost repartizat fiecărui judecător, prezent la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor din 11.09.2015.

Relevă că, în cadrul ședinței indicate supra, în conformitate cu prevederile pct. 11 a Regulamentului cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor, s-a propus, fiind întrerupt de mai multe ori de către președintele ședinței, modificări motivate la proiectul ordinii de zi (ședinței), pe care le-a formulat sub formă de întrebări și răspunsuri, pe care le-a dat citirii, după cum urmează: - Prezenta Adunare Generală a judecătorilor este ordinară sau extraordinară ? Prin Hotărârea CSM nr. 447/18 din 09 iunie 2015 s-a dispus convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor pentru 11.09.2015, ora 10:00, fără a fi stipulat în dispozitivul acesteia acest fapt, ori din conținutul art. 232 alin. (3) din Legea privind organizarea judecătorească, nr.524-XIII din 06.07.1995, rezultă că, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă anual în ședință ordinară în prima jumătate a lunii februarie.

Adunarea poate fi convocată și în cazuri excepționale, la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii sau a cel puțin 50 judecători, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării; Din conținutul Hotărârii nominalizate rezultă că, inițiatorul convocării acestei Adunări Generale Extraordinare (excepționale) a Judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, care însă a încălcat procedura de convocare a acesteia, ori conform pct. 6 alin. (l) a Regulamentului cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din 23.11.2012, cu modificările ulterioare aprobate prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din 15.02.2013, Adunarea Generală a Judecătorilor poate fi convocată și în ședințe extraordinare (excepționale), iar din sensul pct. 6 alin.(2) lit. с) aceluiași Regulament rezultă că, este considerată ședință extraordinară (excepțională) convocată în situația în care membrul Colegiului pentru 3 evaluarea performantelor judecătorilor ales de Adunarea Generală a Judecătorilor nu este în posibilitatea de a-si exercita atribuțiile (deși corect ar fi „este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile”).

Însă, în privința membrului Colegiului disciplinar Regulamentul actual nu prevede absolut nimic. - Era sau nu membrul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor doamna Svetlana Novac în imposibilitate de a-și exercita funcțiile? Conform art. 16 alin.(5) din Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, nr. 154 din 05.07.2012, în cazul imposibilității unui membru al colegiului de evaluare de a-și exercita funcțiile, organul care l-a desemnat va asigura, în termen de 30 zile, alegerea/desemnarea unui nou membru al colegiului pentru restul perioadei mandatului.

Însă, Novac Svetlana nu a fost și nu este în imposibilitatea de a-și exercita funcțiile din următoarele considerente: 1) a fost aleasă în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor la Adunarea Generală extraordinară a judecătorilor din 23.11.2012; 2) art. 15 alin.(4) din Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor nr.154 din 05.07.2012 stipulează că, mandatul membrului colegiului de evaluare este de 4 ani; 3) ea este nu doar membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, dar și Președinte al acestuia; 4) prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 280/13 din 14.04.2015 a fost detașată pentru exercitarea funcției de director executiv adjunct al Institutului Național de Justiție, începând cu 01 mai 2015, pe o perioadă nedeterminată (nu este indicat termenul, deși art. 241 alin.(l) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544- XIII din 20.07.1995, pe care CSM și-a întemeiat hotărârea, prevede „pe un termen de până la 18 luni, care poate fi prelungit cu cel mult 18 luni”); 5) a participat la ședința Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din 14.08.2015, semnând în calitate de Președinte hotărârile în privința a 7 judecători ( care la moment au fost publicate), inclusiv, al actualului Președinte al CSM-lui, Victor Micu, deși art. 18 alin.(3) din Legea privind selecția,

evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, nr.154 din 05.07.2012 prevede că, chiar și „în cazul vacantei funcției de președinte sau absenței temporare a președintelui, atribuțiile acestuia sânt exercitate de către membrul cel mai în vârstă al colegiului de evaluare”; 6) nu a fost eliberată din funcția de judecător în temeiul art. 25 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20.07.1995, nu a demisionat din aceiași funcție în temeiul 26 al aceleași Legi și nici nu i-а fost ridicat acest mandat de către organul care a ales-o, ori, în conformitate cu prevederile art.233 alin.(l) lit. d) din Legea privind organizarea judecătorească nr.514-XIII din 06.07.1995, una din competențele Adunării Generale a Judecătorilor este de a alege, din rândul judecătorilor, ... membrii permanenți în colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și ridică mandatul acestora”.

- Era sau nu îndreptățit Consiliul Superior al Magistraturii să anunțe concurs pentru alegerea unui membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție? Hotărârea CSM nr. 447/18 din 09 iunie 2015 este ilegală în această parte, întrucât, după cum a fost menționat, a fost adoptată fără careva temei legal, ori, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru ocuparea unei funcții, care nu era vacantă la momentul anunțării acestuia, încălcând atât Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 05.07.2012, cât și propria hotărâre nr. 59/3 din 22.01.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea 4 activității Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, or, Svetlana Novac până la moment este în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

- Este sau nu îndreptățită prezenta Adunare Generală a Judecătorilor să soluționeze chestiunea alegerii unui membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție? În opinia s-a concluzia este următoarea: evident că nu, ori o eventuală soluționare în ședința de astăzi a acestei chestiuni ar încălca flagrant și procedura de alegere a acestui membru (după cum a fost încălcată procedura de convocare a acesteia conform celor menționate mai sus). - Este sau nu îndreptățită prezenta Adunare Generală a Judecătorilor să soluționeze chestiunea alegerii unui membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al curților de apel?

Precizează că concluzia este următoarea: categoric nu ori o eventuală soluționare în ședința de astăzi a acestei chestiuni ar încălca flagrant prevederile pct. pct. 13, 14, 15 și 21 a Regulamentului cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor din 23.11.2012; în afară de aceasta pct. 6 alin. (2) al actualului Regulament nici nu prevede convocarea ședinței extraordinare (excepționale) pentru asemenea situație, după cum nici nu a fost făcut acest lucru Consiliul Superior al Magistraturii; Mai mult, până la adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nr.107 din 28.05.2015, art. 1, prin care au fost introduse modificări în art. 23 alin. (8) și art. 233 alin. (l) lit. d) și alin.(2) Legea privind organizarea judecătorească nr.514-XIII din 06.07.1995, nici nu era prevăzută ca competență a Adunării Generale a Judecătorilor de a „alege”, din rândul judecătorilor membrii permanenți în colegiul disciplinar și de a ridica mandatul acestora.

Precizează că, colectivul de judecători de la Curtea de Apel Chișinău, fără careva temei legal, a petrecut Adunarea din 03 septembrie 2015 și i-a înaintat în calitate de candidați la funcțiile de membru permanent al Colegiului disciplinar și membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, respectiv, pe judecătorii Ion Muruianu și Nelea Budăi în lipsa acceptului acestora, care n-au fost prezenți la adunarea respectivă, iar colectivul de judecători ai Curții de Apel Bălți, de asemenea, fără careva temei legal, a petrecut Adunarea colectivului la 21.07.2015 înaintându-l în calitate de candidat la funcția de membru permanent al Colegiului disciplinar pe judecătorul Ion Talpă, anticipând chiar și Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.608/24 din 11.08.2015 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Eugenia Conoval”, care urma să completeze această funcție în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (l) și art. 4 alin.(2) din Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.950- XlII din 19.07.1996, în vigoare în această parte, precum și art.41 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25.07.2014, până la expirarea mandatului membrilor în exercițiu ai colegiului disciplinar.

Declară că, legislatorul a stabilit, în art. 233 alin.(l) lit. с) din Legea privind organizarea judecătorească nr.514-XIII din 06.07.1995, că una din competențele actuale ale Adunării Generale a Judecătorilor este de a aproba Codul de etică al judecătorului și modificările operate în acesta și nu că acest organ al autoadministrării judecătorești urmează a selecta judecători în Grupul de lucru pentru elaborarea unui nou Cod de etică a judecătorului în baza hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii 5 nr. 145/7 din 03 martie 2015, care a inclus în componența acestui Grup patru judecători din 10 membri.

Mai menționează că, la chestiunea privind proiectul Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, elaborat de către Grupul de lucru, creat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/7 din 03.03.2015, a fost prezentat președintelui de ședință „proiectul Codului de etică al judecătorilor din Moldova”, în calitate de proiect de alternativă, care, fără а-i asculta argumentele, prin ce i-а încălcat drepturile garantate de art. 34 din Constituția RM (libertatea opiniei și a exprimării), precum și art. 10 CtEDO (libertatea de exprimare), a sugerat propunerea să nu fie inclus spre discuții, motivând că nu a fost prezentat fiecărui judecător câte o copie de pe acest proiect, după ce, a supus votului propriile sugestii, care au fost preluate de cei prezenți, deși a declarat că, în caz de admitere a propunerii sale, până la prezentarea primului proiect și supunerea lui dezbaterilor, poate prezenta aceste copii, ori în caz de neadmitere a acestuia, nu-și aveau rostul cheltuielile de multiplicare, ceea ce de fapt și s-a întâmplat.

Relevă că, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor din 11.09.2015 în parte a fost convocată, precum și petrecută cu grave încălcări de procedură, din care considerente și hotărârile adoptate în cadrul acesteia urmează a fi recunoscute nule. În speță fiind aplicabile următoarele principii de drept fundamental: Quod nullum est nullum producit effectum - actul nu poate produce nici un efect, astfel încât, nulitatea unui act atrage și nulitatea actelor subsecvente, Quod nullum est confirmări neguit - actul nul nu poate fi confirmat, acoperit sau validat, Nento plus juris aci alium transferre potest quam ipse habet - nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are, Quod ab initio nullum est, nullum producit effectus - ceea ce este nul, se consideră nul de la început și nu poate produce efecte.

Declară că, hotărârile adunării generale a judecătorilor sunt acte juridice complexe sui generis, ce nu se încadrează în clasificările tradiționale ale formelor actului juridic, că în cazul acestora funcționează principiul majorității, unde nu este necesară o exprimare a voinței tuturor judecătorilor, ci numai a majorității, necătând la faptul că produc efecte chiar și față de cei care s-au opus, că: judecătorul nu poate împiedica singur, contrar voinței majoritare formată prin votul altor judecători, adoptarea hotărârilor adunării generale, acesta are dreptul de a-și exprima punctul de vedere în formele prescrise de lege prin contestarea acestor hotărâri, dacă le consideră contrare legii, ori nu se poate accepta ca la adunările generale judecătorii să hotărască cu neaplicarea unor dispoziții legale, întrucât în aceste cazuri nu este vorba despre încălcarea formală a unor dispoziții legale, ci despre eludarea unor norme imperative, care ocrotesc un interes general, acestea fiind folosite în alt scop decât acela pentru care au fost create.

Consideră că, un judecător ar trebui să fie conștient cu privire la ce anume, cum anume și în ce condiții își exprimă votul, respectiv, care este semnificația și care sunt consecințele exprimării într-un anumit fel a votului său, inclusiv din perspectiva condițiilor procedurale în care votează în cadrul adunării generale. Relevă că, în afară de aceasta, din natura deliberativă a adunării generale, rezultă că voința socială se formează în urma dezbaterilor ce au loc cu respectarea condițiilor de convocare și desfășurare stabilite de lege, că adunarea generală anterioară la o ședință ulterioară să revină asupra celor hotărâte într-o adunare generală anterioară, aceste circumstanțe îndreptățind înaintarea prezentei acțiuni.

6 Prin încheierea din 20 mai 2016 a Judecătoria Grigoriopol s-a respins demersul reclamantului Balan Gheorghe și a reprezentantului acestuia privind strămutarea cauzei din instanța contenciosului administrativ în instanța de drept comun. Prin hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Grigoriopol, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Balan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Adunării Generale a Judecătorilor, intervenienții accesorii Iulia Sîrcu și Stelian Teleucă cu privire la contestarea actelor administrative, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, a fost respins și menținută hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Grigoriopol.

La 02 iunie 2017 Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului s-a indicat că, cauza a fost reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competentă jurisdicțională și a normelor de drept procesual, fapt însă ignorat de către instanțele de judecată. Accentuează că, atât în cererea de apel, cât și în ședințele de judecată în instanța de apel a solicitat casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Grigoriopol din 20 mai 2016, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță, iar în decizia Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău din 02.02.2017 la pct. 4 este indicat că ar fi solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Grigoriopol din 20 mai 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Astfel, apare întrebarea ce solicitări a examinat instanța de apel și dacă aceste cerințe au fost efective și reale. De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că recurentul era în imposibilitate de a continua ședința de judecată, ori acesta a fost antrenat în alte ședințe de judecată, inclusiv cu arestați, prezentând probe în acest sens. Consideră că, atât hotărârea primei instanțe, cât și decizia instanței de apel sunt nemotivate, ori toate solicitările indicate în cererea de chemare în judecată nu au fost motivate și argumentate. Opinează că, Curtea a reiterat că articolul 6 § 1 al Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile lor (cauza Ruiz Torija v. Spain; Grădinar vs. Moldova, Salov vs. Ucraina, Melnic vs. Moldova), ceea ce în speța dată lipsește cu desăvârșire.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată 02 februarie 2017, iar Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, a declarat recurs la 02 iunie 2017. Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data de 27 februarie 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d. 21, vol. II). Din textul recursului rezultă că recurentul Balan Gheorghe a făcut cunoștință cu decizia contestată la 04 aprilie 2014. Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, împotriva deciziei din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, la 02 iunie 2017 este în termen.

7 În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 12 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecind recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare conform competenței la Judecătoria mun. Chișinău (sediul Centru), din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit. d) și f). La solicitarea participanților la proces, instanța de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanță în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit. b). În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. f) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Colegiul reține că la soluționarea litigiului în speță, au fost încălcate normele de drept procedural și anume s-a admis încălcarea competenței instanțelor de judecată, prin ce se impune rejudecarea cauzei. În conformitate cu art. 32 alin.(1) Cod de procedură civilă, nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență pricina respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. În conformitate cu art. 331 Cod de procedură civilă, judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 371 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care cererea de chemare în judecată conține mai multe pretenții conexe, unele dintre ele fiind de competența instanței judecătorești de drept comun, iar altele de competența unei instanțe specializate, toate pretențiile se vor examina de către instanța de drept comun. Conform art. 25 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947- XIII din 19 iulie 1996, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiție, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. La acest capitol, Colegiul relevă că pentru anumite cauze civile, în vederea facilitării și soluționării acestora, legiuitorul a stabilit reguli speciale ce derogă de la 8 aplicarea criteriilor generale și exclud imperativ alte criterii, decât cele stabilite expres de lege.

Astfel, Colegiul menționează că prin acțiunea înaintată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Adunării Generale a Judecătorilor, intervenienților accesorii Iulia Sîrcu și Stelian Teleucă, Balan Gheorghe a solicitat constatarea ilegalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la convocarea Adunării Generale a Judecătorilor nr.447/18 din 09.06.2015, în partea ce ține de alegerea unui membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; constatarea ilegalității acțiunilor Consiliului Superior al Magistraturii privind organizarea alegerii unui membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel; recunoașterea nulă a hotărârilor adoptate în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015 privind: aprobarea agendei ședinței adunării generale în partea ce ține de refuzul: excluderii din ordinea de zi a chestiunii privind alegerea în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; refuzul excluderii din ordinea de zi a chestiunii privind alegerea în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel;

refuzul includerii în ordinea de zi a chestiunii privind punerea în discuție a proiectului Codului de etică al judecătorilor din Moldova, prezentat de către subsemnat, în calitate de proiect de alternativă, în cadrul Adunării Generale extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015; aprobarea Codului de etică și conduită profesională al judecătorului, elaborat de către Grupul de lucru creat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/7 din 03.03.2015; alegerea judecătorului Iulia Sîrcu în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție; alegerea judecătorului Curții de Apel Chișinău, Stelian Teleucă în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a convoca, în conformitate cu prevederile legale, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru soluționarea chestiunilor privind alegerea unui membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție și privind alegerea unui membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel;

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să includă în proiectul agendei ședinței Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor sus indicate și chestiunile privind punerea în discuție a „proiectului Codului de etică al judecătorilor din Moldova”, prezentat de către subsemnat, în calitate de proiect de alternativă, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015, ridicarea, în conformitate cu prevederile legale, a mandatului de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție a judecătorului Svetlana Novac, alegerea, în conformitate cu prevederile legale, în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție, alegerea, în conformitate cu prevederile legale, în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a prezenta listele judecătorilor care au participat la ședința Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015, însoțite de semnăturile 9 acestora,

toate procesele-verbale întocmite în legătură cu convocarea și petrecerea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015 precum și alegerea judecătorului Iulia Sîrcu în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curții Supreme de Justiție, iar a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Stelian Teleucă în calitate de membru permanent în Colegiul disciplinar, reprezentant al judecătorilor curților de apel. Judecând cauza, atât prin instanță, prin hotărârea din 20 mai 2016, cât și instanța de apel, prin decizia din 02 februarie 2017, au ajuns la concluzia de a respinge acțiunea înaintată de Balan Gherghe. Colegiul consideră că soluțiile adoptate de către instanțele ierarhic inferioare sunt pripite, deoarece instanțele au ignorat normele procedurale ce stabilesc competența instanțelor de judecată la soluționarea litigiului dat.

Așadar, Colegiul reține că obiectul acțiunii îl constituie constatarea ilegalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.447/18 din 09.06.2015 și a acțiunilor lui, precum și constatarea nulității hotărârilor adoptate în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 11.09.2015. Astfel, în contextul normei enunțate se distinge expres că solicitările înaintate spre examinare țin de competența diferitor instanțe. Respectiv, la primirea cauzei în procedură, instanță urmează a determina de competența cărei instanțe este examinarea cerințelor înaintate. În conformitate art. 188 alin. (1) Cod de procedură civilă, după ce primește cererea, judecătorul este în drept să separe într-un proces aparte una sau mai multe din pretențiile conexe ale unui reclamant sau ale mai multor reclamanți dacă consideră rațională judecarea lor separată.

Cu referire la cerința reclamantului privind contestarea ilegalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 447/18 din 09.06.2015, Colegiul reține următoarele. Conform art. 25 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947- XIII din 19 iulie 1996, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiție, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. Or, conform art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ, Curtea Supremă de Justiție, în primă instanță, verifică legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în cazurile prevăzute de lege.

Astfel, rezultând din normele prenotate supra rezultă cert că doar Curtea Supremă de Justiție este competentă să judece cauzele de contestare a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, doar în partea ce se referă la procedura de emitere / adoptate. Pe când, atât instanța de fond, cât și cea de apel, examinând cerința dată, au respins-o ca neîntemeiată, cu toate că au constatat că nu sunt competente de a se expune în privința unei astfel de cerințe. În aceste ordine de idei, Colegiul menționează că instanțele de judecată fără a lua în considerare competența instituțiilor jurisdicționale au respins cerința privind constatarea ilegalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 447/18 din 09.06.2015, în condițiile când controlul judiciar al legalității procedurilor actelor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii îi revine doar Curții Supreme de Justiție, ca instanță competentă în soluționarea unor astfel de litigii.

10 De asemenea, Colegiul notează că instanța de fond prin încheierea din 20 mai 2016, a respins demersul reclamantului Balan Gheorghe și a reprezentantului acestuia privind strămutarea cauzei din instanța contenciosului administrativ în instanța de drept comun, din motiv că cerințele înaintate cad sub incidența Legii contenciosului administrativ. Colegiul precizează că, instanța de fond, prin încheierea din 20 mai 2016, constatând că cerințele cad sub incidența Legii contenciosului administrativ, a ignorat prevederile legale ce stabilesc obiectul acțiunii în procedura contenciosului administrativ și subiecții care pot avea calitatea de pârât într-un proces judiciar. În acest context, Colegiul reiterează că în art. 1, 2 ale Legii contenciosului administrativ se indică expres cine, când și împotriva cui se poate depune acțiune în judecată.

Din prevederile legale menționate supra rezultă cert care poate fi obiectul acțiunii și cine poate compărea în fața instanței. Instanța de fond urma să stabilească exact care sunt cerințele reclamantului; împotriva cui este îndreptată acțiunea; sunt sau nu pârâții subiecți ai procedurii contenciosului administrativ; este sau nu competentă instanța să judece acest litigiu și în ce procedură. Iar, în cazul depistării incompetenței la examinarea litigiului, instanța de judecată urma să își decline competența și să strămute cauza în instanța competentă conform art. 12 din Legea contenciosului administrativ, fapt însă, ignorat de către instanța de fond, care s-a limitat doar la indicarea că cerințele din acțiune cad sub incidența Legii contenciosului administrativ, fără a-și motiva soluția adoptată.

Din aceste considerente, Colegiul reliefă că instanțele de judecată examinând prezenta cauză au încălcat competența jurisdicțională, fapt ce impune concluzia de a casa încheierea și hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Grigoriopol și decizia din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Colegiul notează că dreptul la judecarea cauzei de către o instanță instituită prin lege este garantat de art. 6 CEDO, iar nerespectarea competenței jurisdicționale materiale sau teritoriale reprezintă o încălcare esențială a normelor de drept procedural. În vederea corectării acestei omisiuni, instanța de recurs va transmite cauza spre rejudecare în instanța de fond după competență - Judecătoria mun. Chișinău (sediul Centru).

La rejudecarea cauzei, instanța de fond urmează să țină cont de cele menționate supra și să stabilească de competența cărei instanțe ține examinarea cerințelor înaintate de Balan Gheorghe în prezentul litigiu, iar reexaminând cauza să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părților, delimitând cerințele din acțiune, în caz de necesitate - separându-le, acțiune ce nu poate fi îndeplinită de către instanța de recurs; stabilind instanța competentă și procedura corectă de judecare a litigiului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanțele judecătorești au soluționat cauza cu încălcarea competenței jurisdicționale, iar această eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin, și de a casa decizia din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău și încheierea și hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Grigoriopol cu trimiterea cauzei spre 11 rejudecare în prima instanță conform competenței jurisdicționale la Judecătoria mun. Chișinău (sediul Centru).

În baza celor expuse, în conformitate art. art. 445 alin. (1) lit. c1), 445 alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Balan Gheorghe, prin intermediul avocatului Bria Constantin. Se casează decizia din 02 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din 20 mai 2016 și hotărârea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Grigoriopol, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Adunării Generale a Judecătorilor, intervenienții accesorii Iulia Sîrcu și Stelian Teleucă cu privire la contestarea actelor administrative, cu trimiterea cauzei spre examinare conform competenței jurisdicționale în Judecătoria mun.

Chișinău (sediul Centru). Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Svetlana Filincova Nicolae Craiu Luiza Gafton Oleg Sternioală 12