2ra-1064/17 — Determinarea dreptului de proprietate

2ra-1064/17 — Determinarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-1064/17

Prima instanță: Jud. Botanica mun. Chișinău (jud. S. Garștea-Bria)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

D E C I Z I E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală

Luiza Gafton, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Costin Serghei, prin intermediul

avocatului Chirica Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Baltaga Stanislav și

Baltaga Nicolae împotriva lui Costin Serghei cu privire la determinarea după

coproprietarii defuncți Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae a dreptului de

proprietate la cota-parte ideală a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău,

în mărime de ½ pentru fiecare, obligarea pârâtului să nu creeze reclamanților

obstacole pentru acces și posesiune a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun.

Chișinău și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care a

fost menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 august 2016,

c o n s t a t ă:

La 31 iulie 2015, Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae s-au adresat cu o cerere

de chemare în judecată către Costina Dina privind determinarea după coproprietarii

defuncți Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae a dreptului de proprietate la cota-

parte ideală a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău, în mărime de ½

pentru fiecare, obligarea pârâtului să nu creeze reclamanților obstacole pentru acces

și posesiune a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae sunt

fii lui Lutețchii Veaceslav (decedat în 2007), respectiv sunt și nepoții lui Lutețchii

Nicolae (decedat în 2010).

1

Explică, că raportul de rudenie sus-menționat a fost stabilit prin hotărârea

definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău nr. 2-957/2011 din 10

octombrie 2011, prin care reclamanții Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae au fost

recunoscuți ca copii din afara căsătoriei lui Lutețchii Veaceslav.

Întrucât la momentul decesului tatălui lor (decedat în 2007) și bunelului lor

(decedat în 2010) reclamanții nu au fost recunoscuți oficial în calitate de copii lui

Lutețchii Veaceslav și nu au fost chemați la moștenire, averea tatălui lor constând în

½ din apartamentul nr. 76, situat pe adresa bd. Traian 9, mun. Chișinău, a fost

moștenită integral în anul 2008 de bunelul lor- Lutețchii Nicolae, ultimul devenind

proprietarul unic al apartamentului.

Afirmă că, după decesul bunelului reclamanților toată averea succesorală a fost

moștenită în anul 2011 de către soția lui Lutețchii Nicolae- Dina Costina, care peste o

lună după ce a devenit proprietar a înstrăinat apartamentul sus-indicat fiului său

Serghei Costin, oformând contractul de donație nr. 1004 din 12 martie 2012.

În perioada anilor 2012-2014 reclamanții au inițiat și au fost implicați în

proceduri judiciare privind revindicarea dreptului său de moștenitori legali ai averii

tatălui și bunelului lor Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae, anularea tuturor

actelor notariale și tranzacțiilor de înstrăinare a averii succesorale, cu revenirea la

situația inițială de la momentul decesului tatălui lor.

Prin hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Botanica din 28 februarie

2013 (menținută prin decizia Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău din 19

noiembrie 2013 și decizia Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 au fost

anulate toate actele translative de proprietate de la momentul decesului tatălui

reclamanților privitor la apartamentul nr. 76, situat pe bd. Traian 9, mun. Chișinău, ce

constituie obiectul moștenirii lăsate de către tatăl și bunelul lor cu repunerea

reclamanților în dreptul de a moșteni averea tatălui și bunelului lor.

Relevă reclamanții că, la 11 februarie 2014 au depus pe numele notarului public

Viorica Baldalova cerere privind acceptarea moștenirii lăsate de către tatăl și bunelul

lor Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae, solicitând totodată deschiderea dosarului

succesoral și eliberarea certificatului de moștenitor.

În continuare susține că, la 04 februarie 2015 de către notarul public Viorica

Baldalova li s-au eliberat certificate de calitate de moștenitor al averii tatălui și

bunelului lor Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae.

În luna februarie 2015, de către Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău au fost

operate modificările de rigoare în Registrul bunurilor imobile, în urma cărora au fost

anulate toate actele translative dreptului de proprietate cu privire la apartamentul nr.

76, situat pe adresa bd. Traian 9, mun. Chișinău, apartamentul fiind înregistrat după

tatăl și bunelul lor Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae, cu titlu de proprietate

comună în devălmășie.

Susține reclamanții că, după reînregistrarea averii succesorale după proprietarii

defuncți, în prealabil eliberării certificatelor de moștenitor pe numele reclamanților și

pîrîtei a fost și este necesar de a determina cotele-părți deținute de către proprietarii

2

defuncți Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae în apartamentul nr. 76 situat pe

adresa bd. Traian, 9 mun. Chișinău (nr. cadastral: 0100112.129.01.076), ceea ce e

posibil doar cu acordul tuturor moștenitorilor și/sau coproprietarilor, conform

prevederilor art. art. 344-345, 346-347, 366, 369, 370 al Codului Civil, dispozițiilor

art. 66 al Legii RM nr. 1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat.

Prin urmare, reclamanții de comun acord cu pîrîta Costina Dina urmează să

determine cotele-părți ce revin proprietarilor defuncți ai masei succesorale.

Precizează reclamanții că, ambii proprietari defuncți au participat la privatizare,

fapt confirmat prin certificatul Consiliului Municipal Chișinău seria/nr. TS 0010866

din 08.04.2008 înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

Astfel, potrivit prevederilor legale - art. 346 alin. (1), art. 366-370 al Codului

Civil, cotele-părți ale proprietarilor defuncți se prezumă a fi egale, respectiv - lui

Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae revenind câte ½ din apartament.

Însă pe parcursul perioadei de jumătate de an (februarie - iulie 2015) pârâta se

eschivează sub diferite pretexte de a se prezenta la notarul public Viorica Badalova

pentru ca de comun acord cu reclamanții să determine cotele-părți ale proprietarilor

defuncți în apartamentul vizat, ceea ce la rândul său face imposibilă eliberarea pe

numele reclamanților de către notar a certificatelor de moștenitori și înregistrarea

dreptului de proprietate asupra averii moștenite, reclamanții fiind ținuți abuziv în

suspans și în imposibilitatea valorificării efective a dreptului său la moștenire a averii

lăsate de tatăl și bunelul lor.

În perioada sus-indicată reclamanții de nenumărate ori au contactat pârâta în

problema dată (inclusiv în scris), însă fără vreun rezultat concret. Începând cu luna

februarie 2015 și până la momentul actual, pârâta Dina Costina continuă să ocupe și

să posede unipersonal apartamentul - obiectul moștenirii, chiar în pofida faptului că,

dreptul său sau a feciorului său de proprietate asupra acestui apartament a fost anulat.

Invocă că, pârâta categoric refuză accesul reclamanților în apartamentul dat,

chiar în pofida faptului că aceștia au aceleași drepturi asupra acestui apartament ca și

dânsa, fiecăruia din ei eventual revenind câte o 1/3 din apartament, iar ambii

reclamanți dețin cota de 4/6, contra cotei de 2/6 a pârâtei din apartament, adică cota-

parte comună deținută de reclamanți depășește considerabil cota-parte deținută de

reclamantă.

La 10 iunie 2015 reclamanții au înaintat în adresa intervenientului accesoriu

notarul public Viorica Baldalova o cerere, prin care au solicitat clarificarea situației

de stagnare a eliberării certificatelor de moștenitori legali.

Prin răspunsul nr. 64 din 21 iulie 2015 intervenientul accesoriu notarul public

Viorica Baldalova a reiterat imposibilitatea legală eliberării certificatelor de

moștenitori pe numele reclamanților în lipsa acordului prealabil al moștenitorilor

privind determinarea cotelor-părți ale coproprietarilor defuncți în apartamentul -

obiectul averii succesoarele.

Tot la data de 10 iunie 2015 reclamanții au înaintat în adresa pârâtei Dina

Costina notificare, prin care au solicitat de la ultima ca în termen de până la 30 iunie

3

2015 să întreprindă măsuri de rigoare pentru deblocarea situației, inclusiv, prin

modalitatea prezentării la notarul public Viorica Baldalova în vederea eliberării

acordului la determinarea cotelor-părți ale proprietarilor defuncți în apartamentul în

litigiu.

Specifică că, la această notificare reclamanții au primit răspunsul pârâtei din 25

iunie 2015, prin care ultima formal și în termeni generali a manifestat pretinsa sa

disponibilitate la un dialog constructiv, dar în realitate nu a întreprins nici o acțiune,

continuând să se eschiveze de la participarea la efectuarea actelor notariale necesare

pentru deblocarea situației.

Consideră că, pârâta în mod intenționat și cu bună-știință obstrucționează

efectuarea formalităților notariale pentru a amâna un termen cât mai îndelungat

posibil obținerea de către reclamanți a dreptului de proprietate asupra apartamentului

- obiect al masei succesorale, în special, când pentru toată perioada tergiversării

soluționării acestei probleme, pârâta va continua să posede și să se folosească

unipersonal de acest apartament.

Această constatare, condiționează necesitatea soluționării problemei abordate pe

cale judiciară.

Opinează reclamanții că, soluționarea și admiterea acestei cerințe va garanta

realizarea efectivă pentru viitor de către ei a dreptului său de moștenitori legali ai

averii moștenite și ar exclude situația necesității adresării eventuale separate în

judecată cu o cerere similară, în cazul când pârâta va refuza accesul lor în apartament

chiar în pofida dobândirii eventuale de către reclamanți a statutului de proprietari ai

apartamentului în cauză.

Prin încheierea protocolară din 03 decembrie 2015, s-a admis cererea de

înlocuire a părții în proces, fiind înlocuită Costina Dina (decedată la 19 octombrie

2015) cu succesorul său în drepturi Costin Serghei (f.d.87).

Pe parcursul examinării cauzei Costin Serghei a depus cerere reconvențională,

solicitând stabilirea cotei din averea succesorală compusă din ap. 76, bd. Traian 9,

mun. Chișinău, nr. cadastral 0100112.129.01.076 între moștenitorii legal Dina

Costina, Stanislav Baltaga și Nicolae Baltaga în urma decesului lui Veaceslav

Lutețchii și Nicolae Lutețchii. Împărțirea bunului- proprietatea comună ap. 76 din bd.

Traian 9, mun. Chișinău prin vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către

coproprietari proporțional cotei părți a fiecăruia dintre ei.

Prin încheierea protocolară din 10 februarie 2016 a fost restituită cererea

reconvențională înaintată de Costin Serghei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 august 2016, a fost

admisă parțial acțiunea, s-a determinat după coproprietarii defuncți Lutețchii

Veaceslav și Lutețchii Nicolae câte ½ cotă-parte ideală în proprietate comună în

devălmășie-apartamentul nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău. În rest cerințele

reclamanților s-au respins ca neîntemeiate .

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, au fost respinse

apelurile declarate de Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae, prin intermediul

4

avocatului Bondarenco Oleg și Costin Serghei, prin intermediul avocatului Chirica

Iurie și menținută fără modificări hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

03 august 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 10 martie 2017, Costin Serghei, prin

intermediul avocatului Chirica Iurie a declarat recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât decizia

instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate, prin care

s-au încălcat normele procedurale.

Consideră că instanța de apel nu a argumentat concluzia privind respingerea

apelului și nu s-a expus asupra argumentelor invocate de apelant.

Afirmă că, pe parcursul examinării cauzei a formulat cerere reconvențională, pe

care instanța a restituit-o, însă nu și-a argumentat soluția.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa părților la 21 decembrie 2016 (f.d.156), cât și faptul că la materialele cauzei

lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia.

Or, prin copia plicului (f.d.171) prezentată de recurent se confirmă că ultimul a

primit copia deciziei instanței de apel la 10 ianuarie 2017.

Astfel, recursul declarat la data de 10 martie 2017, se consideră depus în termen

(f.d.160-163).

La data de 02 mai 2017, în adresa intimaților au fost expediate pentru cunoștință

copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe în termenul stabilit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 iunie 2017, recursul declarat de

Costin Serghei, prin intermediul avocatului Chirica Iurie a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de către Costin Serghei, prin intermediul avocatului Chirica Iurie, de

a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de

apel din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să

trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

5

Materialele cauzei denotă faptul că, de către Lutețchii Veaceslav (fiul) și

Lutețchii Nicolae (tata) a fost privatizat apartamentul nr. 76 situat pe bd. Traian 9

mun. Chișinău, conform contractului de vînzare/cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată nr. 4-3 din 03 ianuarie 1996, înregistrat la 07

octombrie 2003, număr cadastral 0100112.129.01.076 (f.d.31-32).

La privatizare au participat două persoane Lutețchii Veaceslav și Lutețchii

Nicolae, fiecare deținând cu drept de proprietate câte ½ cotă parte ideală din

apartamentul nr. 76situat în mun. Chișinău, bd. Traian 9, ap. 76: .

După decesul proprietarilor apartamentului nr. 76 situat pe bd. Traian 9 mun.

Chișinău, unicul proprietar al acestuia, în baza certificatului de moștenitor legal nr.

503 din 02 februarie 2011 a devenit soția lui Lutețchii Nicolae- Costina Dina. Dreptul

de proprietate a acesteia a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 03

februarie 2011.

În baza contractului de donație din 12 martie 2011, înregistrat la Întreprinderea

de Stat „Cadastru” la 16 martie 2011 fiul Dinei Costina- Costin Serghei a devenit

proprietarul apartamentului nr. 76 situat pe bd. Traian 9 mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 octombrie 2011 s-a

constatat faptul că, Baltaga Stanislav născut la 02 ianuarie 1989 și și Baltaga Nicolae

născut la 25 iunie 1985 sunt copii din afara căsătoriei lui Veaceslav Lutețchii, născut

la 19 iunie 1965, decedat la 03 septembrie 2007 (f.d.11-13).

Astfel, Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae sunt și nepoții lui Lutețchii Nicolae,

născut la 04 octombrie 1938 și decedat la 01 august 2010.

Prin hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 28 februarie 2013 a fost recunoscut nul: certificatul cu privire la dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din proprietate comună- ½ cotă parte din ap. 76, bd.

Traian 9, mun. Chișinău- din 25 iulie 2008, la nr. 1073(0100.08.56477), eliberat de

către notarul Badalov Viorica pe numele lui Lutețchii Nicolae, cu radierea acestui

înscris din Registrul bunurilor imobile; certificatul de moștenitor legal pe ½ cotă-

parte din ap. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău, eliberat la 25 iulie 2008, cu nr.

1075(0100/08/56478), de către notarul Badalov Viorica pe numele lui Lutețchii

Nicolae, cu radierea acestui înscris din Registrul bunurilor imobile; certificatul de

moștenitor legal, nr. 503 din 02 februarie 2011 (0100.11.8930) eliberat de către

notarul Badalov Viorica pe numele Dinei Costina pe ap. 76, bd. Traian 9, mun.

Chișinău, cu radierea acestui înscris din Registrul bunurilor imobile; contractul de

donație a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău, încheiat între Dina

Costina și Serghei Costin, autentificat de către notarul Viorica Badalov la 12 martie

2012, cu nr. 1004, cu radierea acestui înscris din Registrul bunurilor imobile(f.d.14-

15, 16-18, 19-21).

La 11 februarie 2014, Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae s-a adresat către

notarul public Badalov Viorica cu o cerere privind acceptarea moștenirii lăsate de

către tatăl Lutețchii Veaceslav și bunelul Lutețchii Nicolae, solicitând totodată

deschiderea dosarului succesoral și eliberarea certificatului de moștenitor(f.d.22-25).

6

La 04 februarie 2015 de către notarul public Badalov Viorica lui Baltaga

Stanislav și Baltaga Nicolae le-au fost eliberate certificate de calitate de moștenitor al

averii tatălui Lutețchii Veaceslav și bunelului Lutețchii Nicolae(f.d.26-29).

În urma solicitării lui Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae, precum și în temeiul

hotărârilor judecătorești de către Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău filiala

Întreprinderea de Stat „Cadastru” au fost operate modificările de rigoare în Registrul

bunurilor imobile, fiind anulate toate actele translative de proprietate cu privire la

apartamentul nr. 76, situat pe bd. Traian 9, mun. Chișinău, apartamentul fiind

reînregistrat după Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae cu titlu de proprietate

comună în devălmășie (f.d.31).

Astfel, Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae s-au adresat cu prezenta cerere de

chemare în judecată, prin care au solicitat determinarea după coproprietarii defuncți

Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae a dreptului de proprietate la cota-parte ideală

a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău, în mărime de ½ pentru fiecare;

obligarea pârâtului să nu creeze reclamanților obstacole pentru acces și posesiune a

apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel eronată.

Conform art. 344 alin.(1) din Codul Civil, proprietatea este comună în cazul în

care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulți titulari.

Conform art. 345 alin. (1) din Codul Civil, proprietatea poate fi caracterizată

prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părți) sau prin

nedelimitarea cotelor-părți (proprietate în devălmășie).

Conform art. 346 alin. (1) din Codul Civil, fiecare coproprietar este proprietarul

exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun. Cotele-părți sunt prezumate a fi

egale până la probă contrară. Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic, nu se va

putea face probă contrară decât prin înscrisuri.

La caz instanța de recurs reține că, instanța de apel urma să stabilească cert

cerințele reclamanților Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae în speță, or aceștia nu

dispun de nici un temei legal de a solicita recunoașterea unui drept pentru o persoană

decedată, care fiind în viață nu a pretins la determinarea cotelor părți în drept de

proprietate din apartamentul litigios.

Scopul reclamanților fiind în final stabilirea cotelor-părți în averea succesorală

rămasă după defuncți și partajarea ei între moștenitorii care sunt, reclamanții și

pârâtul.

Practic hotărârea judecătorească adoptată și menținută de instanța de apel este

imposibil de executat.

Despre acest fapt ne vorbește și prevederile art. 66 alin. (2) din Legea cu privire

la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, care indică că în cazul decesului unuia

din coproprietari, certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietate comună în devălmășie se eliberează la locul deschiderii succesiunii în

7

baza cererii scrise a tuturor coproprietarilor și a moștenitorilor care au dreptul la

succesiune.

Potrivit art. 166 CPC, este îndreptățită să depună cerere de chemare în judecată

persoana care pretinde un drept împotriva alte persoane ori are un interes pentru

constatarea existenței sau inexistenței unui drept.

Astfel, examinând pricina, instanța de apel nu a verificat și elucidat aceste

circumstanțe care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, aplicând eronat

normele de drept material.

Or, în privința argumentului recurentului referitor la imposibilitatea

recunoașterii dreptului de proprietate la cererea moștenitorilor după defuncți, instanța

inferioară nu s-a expus și nu a dat nici un răspuns.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europe a Drepturilor Omului,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra

tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru,

respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs Spania, 21

ianuarie 1999).

Totodată, Colegiul menționează că, prin încheierea protocolară din 03

decembrie 2015 s-a admis cererea de înlocuire a părții în proces, fiind înlocuită

Costina Dina (decedată la 15 octombrie 2015) cu succesorul său în drepturi Costin

Serghei (f.d.60).

Pe parcursul examinării cauzei Costin Serghei a depus cerere reconvențională

împotriva lui Baltaga Stanislav și Baltaga Nicolae, intervenient accesoriu notarul

public Badalov Viorica solicitând stabilirea cotei din averea succesorală compusă din

ap. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău între moștenitorii legali Costina Dina, Baltaga

Stanislav și Baltaga Nicolae în urma decesului lui Lutețchii Veaceslav și Lutețchii

Nicolae. Împărțirea bunului- proprietatea comună ap. 76 din bd. Traian, mun.

Chișinău prin vânzarea acestuia la licitație și distribuirea prețului către proprietari

proporțional cotei părți a fiecăruia dintre ei (f.d.56-59).

Cererea reconvențională înaintată de Costin Serghei a fost restituită prin

încheierea protocolară din 10 februarie 2016 (f.d.87).

În conformitate cu art. 172 alin.(2) Cod de Procedură Civilă, intentarea acțiunii

reconvenționale se face conform regulilor generale de intentare a acțiunii.

Potrivit art. 170 alin. (2) din Codul de procedură Civilă, cererea de chemare în

judecată se restituie printr-o încheiere motivată, în care judecătorul indică instanța

unde trebuie să se adreseze reclamantul, dacă pricina nu este de competența instanței

respective, sau modalitatea de înlăturare a circumstanțelor care împiedică intentarea

procesului.

Contrar acestor prevederi imperative ale legii, prima instanță greșit a restituit

printr-o încheiere protocolară cererea reconvențională înaintată de Costin Serghei,

8

deoarece întrebarea dată urma a fi soluționată printr-o încheiere motivată în care să

fie expuse temeiurile restituirii.

Curtea de Apel Chișinău, judecând apelul declarat de către Costin Serghei, prin

intermediul avocatului Chirica Iurie, a omis aceste circumstanțe și nu s-a expus

asupra temeiniciei încheierii sus-menționate precum și a tuturor motivelor invocate în

cererea de apel. Despre încălcare în cauză apelantul a invocat în cererea de apel

(f.d.100). Același lucru este invocat și în cererea de recurs (f.d.162).

Prin urmare, Colegiul constată că, soluția instanței de apel nu conține o

verificare a legalității hotărârii instanței de fond și mai mult o argumentare clară din

care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța

de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea

soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii.

În această situație, instanța de recurs pune la îndoială faptul că instanțele ierarhic

inferioare au soluționat toate problemele prevăzute de lege în speță, au determinat

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, iar la întrebările de drept

ridicate de către pârât/apelant a fost obținut un răspuns afirmativ sau negativ.

Deci, instanțele de judecată urmau să constate cu certitudine care este obiectul

litigiului, drepturile cui au fost încălcate, de către cine, care este temeiul legal de a se

adresa cu astfel de cerințe și în final instanțele urmau să de-a apreciere tuturor

cerințelor înaintate de participanții la proces.

Suplimentar, având în vedere jurisprudența CEDO, se atestă că instanțele

judecătorești naționale au obligația de a-și motiva deciziile (Van de Hurk c. Olandei,

19 aprilie 1994, § 61, seria A nr. 288).

Întinderea obligației de a motiva hotărârea poate varia în dependență de

caracterul deciziei și trebuie determinată în lumina circumstanțelor cauzei (Ruiz

Torija c. Spaniei, 9 decembrie 1994, § 29, seria A nr. 303-A).

Deși articolul 6 § 1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată să ofere

răspunsuri detaliate la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre trebuie să reiasă

clar că elementele esențiale ale cauzei au fost examinate (Taxquet c. Belgiei [MC],

NR. 926/05, § 91, CEDO 2010).

Pe cale de consecință, se reține că neglijarea unor asemenea aspecte de către

instanța de apel, constituie o violare a articolului 6 § 1 al CEDO.

În ansamblu, faptele descrise mai sus, sugerează că erorile judiciare manifestate

prin încălcarea art. 170 alin. (2) al CPC și a garanțiilor consacrate în art. 6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului sunt esențiale și nu pot fi corectate de

către instanța de recurs.

La fel, având în vedere că normele de drept procedural au un caracter absolut,

fiind reglementate de norme imperative, iar încălcarea acestora atrage după sine

casarea deciziei, instanța de recurs nu va mai analiza celelalte motive invocate prin

cererea de recurs.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

9

Costin Serghei, prin intermediul avocatului Chirica Iurie, de a casa decizia instanței

de apel și de a restitui cauza spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de

judecători.

La judecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în dependență

de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la un proces

echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) din Codul de

Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat către Costin Serghei, prin intermediul avocatului

Chirica Iurie.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Baltaga Stanislav și

Baltaga Nicolae împotriva lui Costin Serghei cu privire la determinarea după

coproprietarii defuncți Lutețchii Veaceslav și Lutețchii Nicolae a dreptului de

proprietate la cota-parte ideală a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun. Chișinău,

în mărime de ½ pentru fiecare, obligarea pârâtului să nu creeze reclamanților

obstacole pentru acces și posesiune a apartamentului nr. 76, bd. Traian 9, mun.

Chișinău cu încasarea cheltuielilor de judecată și se remite cauza spre rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

10