2ra-1843/16 — stabilirea modului de folosinta a terenului aferent caselor de locuit
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea modului de folosinta a terenului aferent caselor de locuit
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1843/16 — stabilirea modului de folosinta a terenului aferent caselor de locuit (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Botanica mun. Chișinău: Gh. Balan dosarul nr. 2ra-1843/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
Î N C H E I E R E
14 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea
recursului declarat de către Frunza Ion și Ceapa Elena,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Parfionov Serghei împotriva lui
Frunza Ion și Ceapa Elena, intervenient accesoriu Consiliul Municipal Chișinău, cu privire
la stabilirea modului de folosință a terenului aferent caselor de locuit,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, prin care a fost respins
apelul declarat de către Frunza Ion și Ceapa Elena și menținută hotărârea Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău din 30 octombrie 2015,
c o n s t a t ă
La 08 aprilie 2013, Parfionov Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Frunza Ion și Ceapa Elena, intervenient accesoriu Consiliul Municipal Chișinău, cu
privire la stabilirea modului de folosință a terenului aferent caselor de locuit.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Botanica
mun. Chișinău din 25 noiembrie 2011, a fost recunoscut dreptul de proprietate al lui
Parfionov Serghei asupra imobilului situat în mun. Chișinău, str. D. Lipati 15, lit. B cu
numărul cadastral 0100116.227.02, cu suprafața totală de 27,6 m.p. și locativă de 20.1 m.p,
dobîndit prin uzucapiune.
Invocă Parfionov Serghei că conform datelor din registrul bunurilor imobile, terenul cu
nr. cadastral 0100116.227, pe care este amplasat imobilul sus-indicat, aparține cu drept de
proprietate administrației publice locale. Pe terenul dat sunt amplasate trei imobile: casa de
locuit la care este anexată verandă cu nr. cadastral 0100116.227.01 și suprafața de 94.2
m.p., casa de locuit la care este anexată verandă cu nr. cadastral 0100116.227.02 și
suprafața de 33.6 m.p. și șura cu nr. cadastral 0100116.227.03 și suprafața de 20.3 m.p.
Menționează că bunurile imobile cu nr. cadastrale 0100116.227.01 și 0100116.227.03
aparțin cu drept de proprietate a cîte ½ cotă-parte pîrîților Frunza Ion și Ceapa Elena, bunuri
dobîndite prin certificatul de moștenitor legal nr. 4872 din 23 iulie 2010, iar imobilul cu nr.
cadastral 0100116.227.02 aparține lui Parfionov Serghei.
1
Declară reclamantul Parfionov Serghei că între dînsul, Frunza Ion și Ceapa Elena au
apărut neînțelegeri cu privire la modul de folosință a terenului aferent caselor de locuit, din
care considerent solicită determinarea modului de folosință asupra terenului cu nr. cadastral
0100116.227, proporțional suprafețelor caselor de locuit deținute de către părți.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 30 octombrie 2015, acțiunea
a fost admisă. S-a stabilit modul de folosință a terenului din str. Dinu Lipati 15, mun.
Chișinău, cu suprafața de 910 m.p., nr. cadastral 0100116.227, după cum urmează: s-a
stabilit în folosință lui Frunza Ion și Ceapa Elena sectorul de teren cu S =594,2 m.p. marcat
1
de punctele 1-2-3-4-5-6-6a-16-15-14-13-12-11a-10a-11-1 și 6b-7-8-8a-17-6b; lui Parfionov
Serghei s-a stabilit în folosință sectorul de teren S =214,4 m.p. marcat de punctele 8a-9-10-
2
10a-11a-12-13-14-17-8a. Totodată, s-a lăsat în folosință comună a lui Parfionov Serghei,
Frunza Ion și Ceapa Elena, în mod egal cîte 33,8 m.p. fiecăruia, sectorul de teren cu
S =101,4 m.p. marcat de punctele 6a-6b-17-14-15-16-16a și s-a pus în seama lui Parfionov
3
Serghei, Frunza Ion și Ceapa Elena, executarea în egală măsură, cîte 23,31 m.l., a unui gard
despărțitor în punctele 6b-17, 6a-16, 15-14-13-12-11a-10a și 14-17-8a, cu lungimea totală
de 69,94 m.l.
Instanța de judecată a stabilit modul de folosință a terenului aferent caselor de locuit în
baza raportului de expertiză nr. 017 din 19 ianuarie 2015 efectuat de către expertul
„CEXIN”, Achimov Anatol, care în concluzia sa a propus o singură variantă de determinare
a modului de folosință a terenului dat.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, a fost respins apelul declarat
de către Frunza Serghei și Ceapa Elena și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 30 octombrie 2015. Instanța de apel a considerat întemeiată soluția instanței de
fond cu privire la determinarea modului de folosință a terenului aferent după cum este
propusă în raportul de expertiză.
La 14 iunie 2016, Frunza Serghei și Ceapa Elena au declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 16 martie 2016 și hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 30 octombrie 2015,
cu remiterea pricinii spre rejudecare.
În susținerea recursului, Frunza Serghei și Ceapa Elena au invocat că instanțele
ierarhic inferioare nu au examinat complet și obiectiv pricina, au interpretat în mod eronat
legea, precum și nu au dat o apreciere corespunzătoare argumentelor expuse de către
recurenții-pîrîți pe parcursul examinării cauzei.
Consideră eronată concluzia instanței de fond, susținută de instanța de apel, de a stabili
modul de folosință a terenului în baza raportului de expertiză nr. 017 din 19 ianuarie 2015,
deoarece expertiza a fost efectuată fără înștiințarea dînșilor și fără ieșirea expertului la fața
locului. Mai mult ca atît, la determinarea modului de folosință a terenului, expertul a ținut
cont doar de suprafața acestuia, lezînd astfel drepturile recurenților-pîrîți.
Menționează Frunza Serghei și Ceapa Elena că au solicitat dispunerea efectuării unei
expertize judiciare repetate, însă instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au considerat că
nu este necesară petrecerea acesteia.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 16
martie 2016 a fost expediată în adresa recurenților Frunza Serghei și Ceapa Elena la 23
martie 2016 (f.d. 152), însă lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.
2
În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Frunza Serghei și Ceapa Elena la
14 iunie 2016, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 06 iulie 2016, în adresa intimatului Parfionov Serghei a fost expediată copia
recursului declarat de către Frunza Serghei și Ceapa Elena cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței.
Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de către Frunza Serghei și Ceapa Elena este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3)
și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de
drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de către Frunza Serghei și Ceapa Elena nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția
pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut argumentul recurenților precum că la determinarea modului de
folosință a terenului propus în raportul de expertiză nr. 017 din 19 ianuarie 2015, expertul a
ținut cont doar de suprafața acestuia, deoarece contravine conținutului raportului de
expertiză nominalizat, expertul în concluzia sa indicînd că este posibilă numai o singură
3
variantă a modului de folosință a terenului, determinată cu luarea în considerație a
configurației terenului, particularităților constructive ale construcțiilor de casă, amplasării
lor pe plan, distanței minime pentru exploatarea construcțiilor de casă și căilor de acces spre
ele, separării părților una de alta și intrărilor existente.
Nu poate fi reținut nici argumentul recurenților Frunza Serghei și Ceapa Elena, precum
că expertiza tehnică a fost efectuată fără ieșirea la fața locului a expertului desemnat, or, în
raportul de expertiză este indicat contrariul, fiind menționată metoda de constatare –
cercetarea la fața locului a obiectului constatării.
Referitor la argumentul recurenților precum că instanțele ierarhic inferioare
neîntemeiat au respins demersul de numire a unei expertize tehnice repetate, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că de
asemenea nu poate fi reținut, deoarece demersul dat nu se încadra în temeiurile dispunerii
efectuării unei expertize repetate, prevăzute de art. 159 CPC.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi
respinse.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificîndu-se exclusiv
legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu
privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt
similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-a
pronunțat deja în modul corespunzător.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Frunza Serghei și
Ceapa Elena ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433
lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Frunza Serghei și Ceapa Elena se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4