3ra-829/17 — anularea actului de inspecție, obligarea revizuirii modului de calculare a plăților vamale, încasarea diferenței și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului de inspecţie, obligarea revizuirii modului de calculare a plăţilor vamale, încasarea diferenţei şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-829/17 — anularea actului de inspecție, obligarea revizuirii modului de calculare a plăților vamale, încasarea diferenței și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: Judecătoria Briceni dosarul nr. 3ra-829/17 judecător: Tverdohleb Elena instanța de apel: Curtea de Apel Bălți judecători: Stela Procopciuc, Adriana Garbuz și Elena Grumeza Î N C H E I E R E 19 iulie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Luiza Gafton examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului SC ”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SC ”Linavan” SRL către Biroul Vamal Briceni privind anularea actului de inspecție, obligarea Biroului Vamal Briceni de a revizui modul de calculare a plăților vamale, încasarea diferenței sumei achitate, recuperarea prejudiciului nepatrimonial, precum și încasarea cheltuielilor, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04.04.2017, prin care a fost respins apelul declarat de către SC ”Linavan” SRL și menținută integral hotărârea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 08.11.2016 reclamantul SC „Linavan” SRL, or.
Edineț, a înaintat în instanța de judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Briceni privind anularea actului de inspecție din 17.09.2016, anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizată DVV - 2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor în varianta inițială (tipizată DVV-1), revizuirea modului de calculare a plăților vamale după metoda 1, restituirea sumei încasate excedentar și încasarea prejudiciului nepatrimonial și cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 17.09.2016, SC ”Linavan” SRL a depus la organul vamal declarația vamală electronică de import definitiv nr. 2050 I 9677, prin care au fost vămuite mărfuri lemnoase, importate de la OOO ”Лесцентр” din regiunea Cernigovscaia, or.
Borzna, str. Nezavisimosti, 124, Ucraina.
La efectuarea controlului documentar, SC „Linavan” SRL a anexat: contract de vânzare - cumpărare nr. 01-1 din 04.01.2016, scrisoare de trăsură internațională prevăzută de Convenția Tir din 1975 și de către Hotărârea nr. 1086 din 1997 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a convenției vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR 0181711 din 1 16.09.2016, factura comercială (invoice) nr. 72 din 15.09.2016, declarația privind valoarea în vamă a mărfii din 17.09.2016, declarația vamală a țării de export din 16.09.2016, declarația electronică din 16.09.2016 contract de vânzare - cumpărare, specificație nr. 72 din 15.09.2016, permis fitosanitar de import (tranzit) din 22.08.2016, certificat fitosanitar din 14.09.2016, certificatul cheltuielilor de transport din 17.09.2016, scrisori ale agenților economici oferta comercială din 01.08.2016, price-list din 19.04.2016, contract de vânzare - cumpărare specificație din 15.09.2016, scrisorile agenților economici fără număr, fișa 1 din 19.09.2016, scrisorile agenților economici fără număr, fișa 2 din 19.09.2016, calculul procedurilor vamale și declarația valorii mărfii însoțite.
Menționează că, verificând corectitudinea declarației DVV-1, colaboratorul vamal a indicat, că documentele prezentate nu sunt suficiente pentru calcularea valorii în vamă a mărfii, solicitând acte suplimentare, pe care, conform art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal, urma să le indice într-un document separat, acest fapt nu a fost făcut, ceea ce constituie o încălcare a legislației. Colaboratorul vamal a refuzat calcularea valorii în vamă a mărfii după metoda 1 pe motiv, că de către declarant nu au fost prezentate toate actele necesare și a întocmit act de inspecție din 17.09.2016, în care a indicat existența unor suspiciuni de subevaluare, majorând valoarea mărfii în vamă cu 23131,99 lei, cu utilizarea metodei de rezervă 6. Nefiind deacord cu mărimea plăților vamale calculate de Biroul Vamal, SC ”Linavan” SRL la data de 21.09.2016 a depus cerere prealabilă împotriva actului de inspecție din 17.09.2016.
Consideră că, Biroul Vamal Briceni neîntemeiat a majorat valoarea mărfii în vamă, fără a fi verificate actele prezentate, astfel, nu este de acord cu mărimea plăților vamale calculate după metoda 6, iar calculul plăților vamale încasate excedentar în sumă de 4737,42 lei din marfa importată în valoare de 1699,50 dolari SUA contravine Codului Vamal al RM și Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997. În astfel de condiții consideră că Biroul Vamal Briceni urmează să recalculeze valoarea mărfurilor importate de SC „Linavan” SRL la data de 17.09.2016, în conformitate cu art. 11 Legea cu privire la tariful vamal, reieșind din suma de 1699,50 dolari USD, cu restituirea sumei încasate excedentar în valoare de 4737,42 lei MD, ceea ce constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1 din 17.09.2016 și DVV-2 din 19.09.2016.
Susține că, prin acțiunile ilegale ale inspectorului Biroului Vamal Briceni au fost lezate drepturile și interesele întreprinderii, cauzându-i un prejudiciu nepatrimonial, care urmează a fi reparat din contul Biroului Vamal Briceni prin încasarea sumei de 5000,00 lei MD în beneficiul SC „Linavan” SRL.
Solicită anularea actului de inspecție nr. 2050 I 9677 din 17.09.2016, emis de către Biroul Vamal Briceni în cazul importării mărfii lemnoase de către SC „Linavan” SRL, anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizata DVV-2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației vamale în varianta inițială (tipizata DVV-1); obligarea Biroului Vamal Briceni de a revizui modul de calculare a plăților vamale pentru marfa lemnoasă importată de către SC „Linavan” SRL potrivit metodei 1; încasarea de la Biroul Vamal Briceni în folosul SC „Linavan” SRL sumei de 4737,42 lei MD, ceea ce 2 constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1din 17.09.2016 și DVV-2 din 19.09.2016, precum și încasarea sumei de 5000,00 lei MD, ca echivalent bănesc pentru reparația prejudiciului nepatrimonial cauzat prin acțiunile ilegale ale colaboratorului vamal și suma de 5000,00 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și cheltuieli aferente examinării cauzei civile.
Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, cererea de chemare în judecată depusă de SC ”Linavan” SRL împotriva Biroului vamal Briceni privind anularea actului de inspecție, obligarea Biroului Vamal Briceni de a revizui modul de calculare a plăților vamale, încasarea diferenței sumei achitate, recuperarea prejudiciului nepatrimonial, precum și încasarea cheltuielilor a fost respinsă ca neîntemeiată. Ca urmare a reorganizării Birourilor Vamale Bălți și Briceni, în temeiul ordinului nr. 429-O din data de 18.11.2016, emis de către directorul general al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, privind fuzionarea prin contopire și formarea Biroului Vamal Nord, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, Biroul Vamal Briceni a fost înlocuit cu Biroul Vamal Nord.
La data de 30 decembrie 2017, reprezentantul SC ”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, apelul declarat de către SC ”Linavan” SRL a fost respins și a fost menținută integral hotărârea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016. În motivarea soluțiilor, instanțele de judecată au indicat că, nu există temei de declarare a actului de inspecție nul, având în vedere că declarantul, în cadrul controlului vamal, nu a prezentat actele care ar permite calcularea valorii mărfii în vamă după metoda 1, iar organul vamal justificat a aplicat consecutiv metoda 6 de rezervă.
În susținerea poziției sale, instanțele de judecată au relevat prevederile art. 178, art. 179 Cod Vamal al R. M., art.8 alin. (1-3) din Legea cu privire la tariful vamal, nr. 1380 din 20.11.1997, pct. 13 și 14 al Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul R. Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002. La data de 19.05.2017, reprezentantul recurentului SC ”Linavan” SRL, avocatul Odobescu Ghenadie a depus recurs împotriva deciziei de apel, solicitând casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017 ca ilegală, cu emiterea unei noi decizii, potrivit căreia cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material și anume nu a aplicat corect legislația vamală în ceia ce privește prezentarea actelor pentru determinarea valorii în vamă a mărfii. Consideră că instanțele au lăsat fără apreciere argumentul reclamantului, potrivit căruia organul vamal neîntemeiat a solicitat de la declarant acte suplimentare pentru calcularea valorii în vamă, iar solicitarea documentelor suplimentare nu a fost rezultată dintr-o analiza a riscurilor de subevaluare, cu întocmirea unui raport, ceia ce a dus la utilizarea nejustificată a metodei 6 de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor și respectiv la majorarea valorii în vamă a mărfii importate.
3 În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. La caz, se constată că decizia și încheierea instanței de apel din 04 aprilie 2017, au fost expediate în adresa recurentului și reprezentantului acestuia la data de 02 mai 2017 și recepționată de aceștia la data de 05 mai 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire nr. 3a-52/17 (f.d.111, vol. II) și avizele de recepție (f.d.112,113, vol.II). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 19 mai 2017 în termen.
La data de 14 iunie 2017, în adresa intimatului Biroul Vamal Nord a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Prin referința depusă la 11 iulie 2017, reprezentantul intimatului, șeful Biroului Vamal Nord Igor Tropoțel a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și inadmisibil, cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017 și hotărârii Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, indicând faptul că, motivele invocate în cererea de recurs nu conțin argumente care ar justifica afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel, ci constituie o reproducere a celor invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel (f.d.
154-169, vol.II). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul SC ”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie Odobescu este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul SC ”Linavan” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC, or acesta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor invocate în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de 4 apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Stanev împotriva Bulgariei, 36760/06, 2012), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel.
Având în vedere specificitatea instanței de recurs, se poate admite că un formalism mai mare poate însoți procedura prezentată în fața sa, în special atunci când procedura recursului urmează examinării cauzei de către o instanță de prim grad, apoi de către o instanță de apel, ambele beneficiind de deplină jurisdicție (Levages Prestations Services împotriva Franței, 21920/93, 23 octombrie 1996, pct. 45). Curtea Constituțională în pct. 27 din decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a constatat că ținând cont de natura juridică a recursului, în cadrul căruia instanța se pronunță doar asupra aspectelor de drept, examinarea acestuia în procedura civilă fără participarea părților, în esență nu poate să afecteze accesul liber la justiție.
Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de reprezentantul SC ”Linavan” SRL avocatul Ghenadie Odobescu în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă al R. Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către reprezentantul SC ”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie Odobescu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Luiza Gafton 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.