3ra-829/17 — anularea actului de inspecție, obligarea revizuirii modului de calculare a plăților vamale, încasarea diferenței și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: Judecătoria Briceni dosarul nr. 3ra-829/17

judecător: Tverdohleb Elena

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

judecători: Stela Procopciuc, Adriana Garbuz și Elena Grumeza

Î N C H E I E R E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului SC

”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SC ”Linavan” SRL

către Biroul Vamal Briceni privind anularea actului de inspecție, obligarea Biroului

Vamal Briceni de a revizui modul de calculare a plăților vamale, încasarea diferenței

sumei achitate, recuperarea prejudiciului nepatrimonial, precum și încasarea

cheltuielilor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04.04.2017, prin care a fost respins

apelul declarat de către SC ”Linavan” SRL și menținută integral hotărârea

Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 08.11.2016 reclamantul SC „Linavan” SRL, or. Edineț, a înaintat în

instanța de judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal

Briceni privind anularea actului de inspecție din 17.09.2016, anularea declarației

vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizată DVV - 2)

cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației privind valoarea în vamă a

mărfurilor în varianta inițială (tipizată DVV-1), revizuirea modului de calculare a

plăților vamale după metoda 1, restituirea sumei încasate excedentar și încasarea

prejudiciului nepatrimonial și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 17.09.2016, SC

”Linavan” SRL a depus la organul vamal declarația vamală electronică de import

definitiv nr. 2050 I 9677, prin care au fost vămuite mărfuri lemnoase, importate de la

OOO ”Лесцентр” din regiunea Cernigovscaia, or. Borzna, str. Nezavisimosti, 124,

Ucraina.

La efectuarea controlului documentar, SC „Linavan” SRL a anexat: contract de

vânzare - cumpărare nr. 01-1 din 04.01.2016, scrisoare de trăsură internațională

prevăzută de Convenția Tir din 1975 și de către Hotărârea nr. 1086 din 1997 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a convenției vamale relativ

la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR 0181711 din

1

16.09.2016, factura comercială (invoice) nr. 72 din 15.09.2016, declarația privind

valoarea în vamă a mărfii din 17.09.2016, declarația vamală a țării de export din

16.09.2016, declarația electronică din 16.09.2016 contract de vânzare - cumpărare,

specificație nr. 72 din 15.09.2016, permis fitosanitar de import (tranzit) din

22.08.2016, certificat fitosanitar din 14.09.2016, certificatul cheltuielilor de transport

din 17.09.2016, scrisori ale agenților economici oferta comercială din 01.08.2016,

price-list din 19.04.2016, contract de vânzare - cumpărare specificație din

15.09.2016, scrisorile agenților economici fără număr, fișa 1 din 19.09.2016,

scrisorile agenților economici fără număr, fișa 2 din 19.09.2016, calculul procedurilor

vamale și declarația valorii mărfii însoțite.

Menționează că, verificând corectitudinea declarației DVV-1, colaboratorul

vamal a indicat, că documentele prezentate nu sunt suficiente pentru calcularea

valorii în vamă a mărfii, solicitând acte suplimentare, pe care, conform art. 7 din

Legea cu privire la tariful vamal, urma să le indice într-un document separat, acest

fapt nu a fost făcut, ceea ce constituie o încălcare a legislației. Colaboratorul vamal a

refuzat calcularea valorii în vamă a mărfii după metoda 1 pe motiv, că de către

declarant nu au fost prezentate toate actele necesare și a întocmit act de inspecție din

17.09.2016, în care a indicat existența unor suspiciuni de subevaluare, majorând

valoarea mărfii în vamă cu 23131,99 lei, cu utilizarea metodei de rezervă 6.

Nefiind deacord cu mărimea plăților vamale calculate de Biroul Vamal, SC

”Linavan” SRL la data de 21.09.2016 a depus cerere prealabilă împotriva actului de

inspecție din 17.09.2016.

Consideră că, Biroul Vamal Briceni neîntemeiat a majorat valoarea mărfii în

vamă, fără a fi verificate actele prezentate, astfel, nu este de acord cu mărimea

plăților vamale calculate după metoda 6, iar calculul plăților vamale încasate

excedentar în sumă de 4737,42 lei din marfa importată în valoare de 1699,50 dolari

SUA contravine Codului Vamal al RM și Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380

din 20 noiembrie 1997. În astfel de condiții consideră că Biroul Vamal Briceni

urmează să recalculeze valoarea mărfurilor importate de SC „Linavan” SRL la data

de 17.09.2016, în conformitate cu art. 11 Legea cu privire la tariful vamal, reieșind

din suma de 1699,50 dolari USD, cu restituirea sumei încasate excedentar în valoare

de 4737,42 lei MD, ceea ce constituie diferența dintre sumele încasate conform

DVV-1 din 17.09.2016 și DVV-2 din 19.09.2016.

Susține că, prin acțiunile ilegale ale inspectorului Biroului Vamal Briceni au fost

lezate drepturile și interesele întreprinderii, cauzându-i un prejudiciu nepatrimonial,

care urmează a fi reparat din contul Biroului Vamal Briceni prin încasarea sumei de

5000,00 lei MD în beneficiul SC „Linavan” SRL.

Solicită anularea actului de inspecție nr. 2050 I 9677 din 17.09.2016, emis de

către Biroul Vamal Briceni în cazul importării mărfii lemnoase de către SC

„Linavan” SRL, anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în

vamă a mărfurilor (tipizata DVV-2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a

declarației vamale în varianta inițială (tipizata DVV-1); obligarea Biroului Vamal

Briceni de a revizui modul de calculare a plăților vamale pentru marfa lemnoasă

importată de către SC „Linavan” SRL potrivit metodei 1; încasarea de la Biroul

Vamal Briceni în folosul SC „Linavan” SRL sumei de 4737,42 lei MD, ceea ce

2

constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1din 17.09.2016 și DVV-2

din 19.09.2016, precum și încasarea sumei de 5000,00 lei MD, ca echivalent bănesc

pentru reparația prejudiciului nepatrimonial cauzat prin acțiunile ilegale ale

colaboratorului vamal și suma de 5000,00 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică și cheltuieli aferente examinării cauzei civile.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, cererea de chemare

în judecată depusă de SC ”Linavan” SRL împotriva Biroului vamal Briceni privind

anularea actului de inspecție, obligarea Biroului Vamal Briceni de a revizui modul de

calculare a plăților vamale, încasarea diferenței sumei achitate, recuperarea

prejudiciului nepatrimonial, precum și încasarea cheltuielilor a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Ca urmare a reorganizării Birourilor Vamale Bălți și Briceni, în temeiul

ordinului nr. 429-O din data de 18.11.2016, emis de către directorul general al

Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, privind fuzionarea prin contopire și formarea

Biroului Vamal Nord, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, Biroul

Vamal Briceni a fost înlocuit cu Biroul Vamal Nord.

La data de 30 decembrie 2017, reprezentantul SC ”Linavan” SRL, avocatul

Ghenadie Odobescu a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Briceni

din 27 decembrie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, apelul declarat de către SC

”Linavan” SRL a fost respins și a fost menținută integral hotărârea Judecătoriei

Briceni din 27 decembrie 2016.

În motivarea soluțiilor, instanțele de judecată au indicat că, nu există temei de

declarare a actului de inspecție nul, având în vedere că declarantul, în cadrul

controlului vamal, nu a prezentat actele care ar permite calcularea valorii mărfii în

vamă după metoda 1, iar organul vamal justificat a aplicat consecutiv metoda 6 de

rezervă. În susținerea poziției sale, instanțele de judecată au relevat prevederile art.

178, art. 179 Cod Vamal al R. M., art.8 alin. (1-3) din Legea cu privire la tariful

vamal, nr. 1380 din 20.11.1997, pct. 13 și 14 al Regulamentului privind modul de

declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul R. Moldova, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002.

La data de 19.05.2017, reprezentantul recurentului SC ”Linavan” SRL, avocatul

Odobescu Ghenadie a depus recurs împotriva deciziei de apel, solicitând casarea

integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017 ca ilegală, cu emiterea

unei noi decizii, potrivit căreia cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel, menționând că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat eronat normele de drept material și anume nu a aplicat corect legislația vamală

în ceia ce privește prezentarea actelor pentru determinarea valorii în vamă a mărfii.

Consideră că instanțele au lăsat fără apreciere argumentul reclamantului, potrivit

căruia organul vamal neîntemeiat a solicitat de la declarant acte suplimentare pentru

calcularea valorii în vamă, iar solicitarea documentelor suplimentare nu a fost

rezultată dintr-o analiza a riscurilor de subevaluare, cu întocmirea unui raport, ceia ce

a dus la utilizarea nejustificată a metodei 6 de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor

și respectiv la majorarea valorii în vamă a mărfii importate.

3

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de

2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, se constată că decizia și încheierea instanței de apel din 04 aprilie 2017,

au fost expediate în adresa recurentului și reprezentantului acestuia la data de 02 mai

2017 și recepționată de aceștia la data de 05 mai 2017, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire nr. 3a-52/17 (f.d.111, vol. II) și avizele de recepție (f.d.112,113,

vol.II). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la data de 19 mai 2017 în termen.

La data de 14 iunie 2017, în adresa intimatului Biroul Vamal Nord a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței.

Prin referința depusă la 11 iulie 2017, reprezentantul intimatului, șeful Biroului

Vamal Nord Igor Tropoțel a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și

inadmisibil, cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017 și

hotărârii Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2016, indicând faptul că, motivele

invocate în cererea de recurs nu conțin argumente care ar justifica afirmația de

ilegalitate a deciziei instanței de apel, ci constituie o reproducere a celor invocate în

cererea de chemare în judecată și cererea de apel (f.d. 154-169, vol.II).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către reprezentantul SC ”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie Odobescu este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.

(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul SC

”Linavan” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)

CPC, or acesta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului

cauzei, constituind o reproducere a celor invocate în cererea de apel. Prin urmare,

argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

4

apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat

conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există

limitări implicit admise [cauza Stanev împotriva Bulgariei, 36760/06, 2012), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere. Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel. Având în vedere specificitatea instanței

de recurs, se poate admite că un formalism mai mare poate însoți procedura

prezentată în fața sa, în special atunci când procedura recursului urmează examinării

cauzei de către o instanță de prim grad, apoi de către o instanță de apel, ambele

beneficiind de deplină jurisdicție (Levages Prestations Services împotriva

Franței, 21920/93, 23 octombrie 1996, pct. 45).

Curtea Constituțională în pct. 27 din decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a

constatat că ținând cont de natura juridică a recursului, în cadrul căruia instanța se

pronunță doar asupra aspectelor de drept, examinarea acestuia în procedura civilă fără

participarea părților, în esență nu poate să afecteze accesul liber la justiție.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,

iar argumentele invocate de reprezentantul SC ”Linavan” SRL avocatul Ghenadie

Odobescu în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă al R. Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul SC ”Linavan” SRL, avocatul Ghenadie

Odobescu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Luiza Gafton

5