2ra-1233/17 — repararea prejudiciului material și moral.

2ra-1233/17 — repararea prejudiciului material și moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.2ra-1233/17

prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău

Judecător: Gh. Mîțu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim

ÎNCHEIERE

14 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu, Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nicolai Topal prin

intermediul avocatului său Colțov Angela,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Topal

împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Societății cu Răspundere

Limitată „Nelimot-Com”, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată

„Neovali”, Societatea pe Acțiuni „Matcon-Motricala” și Societatea cu Răspundere

Limitată „Nanu” cu privire la obligarea restabilirii apeductului deteriorat,

reconectarea la sistemul de alimentare cu apă, înlăturarea obstacolelor, repararea

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov

Angela, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 3 februarie

2015,

c o n s t a t ă:

La 2 iunie 2014 Nicolai Topal a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, Societății cu Răspundere Limitată

„Nelimot-Com”, Societății pe Acțiuni „Matcon-Motricala” și Societății cu

Răspundere Limitată „Nanu” cu privire la obligarea reconectării imobilului la

sistemul de alimentare cu apă, înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului

material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că peste 40 de ani locuiește în casa

din str-la Doina15 mun. Chișinău.

Cu acordul vecinilor a conectat imobilul la conducta de apă din sursele

financiare proprii în baza deciziei Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” din

anul 1974. În anul 2003 a încheiat cu Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

contract pentru livrarea apei.

Pînă în anul 2013 Societatea pe Acțiuni „Matcon-Motricala” și Societatea cu

Răspundere Limitată „Nanu” au cumpărat toate terenurile din apropierea casei sale.

Susține reclamantul că i-au propus suma de 30 000 euro pentru casa și terenul

aferent cu suprafața de 0,05 ha ce îi aparține, însă nu a fost de acord.

Reclamantul menționează că în noiembrie 2013 în timpul lucrărilor de demolare

a caselor de locuit din apropierea casei sale, Societatea pe Acțiuni „Matcon-

Motricala” și Societatea cu Răspundere Limitată „Nanu” i-au tăiat conducta de apă

și canalizare instalată cu acordul vecinilor și a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” în anul 1974.

Din răspunsul Inspecției de Stat în Construcții rezultă că lucrările de demolare

sunt efectuate în baza autorizației de desființare nr.07id/14 din 14 ianuarie 2014

eliberată de Primăria municipiul Chișinău.

Relatează reclamantul că casa în care locuiește este conectată la sistemul

autonom de încălzire, iar în sezonul de iarnă presiunea apei din sistemul de încălzire

a scăzut, deoarece nu a avut posibilitatea dă a adăuga apă și a suportat frig.

Din cauza deconectării conductei de apă are cheltuieli materiale și îi sunt create

incomodități, fiind astfel privat de dreptul constituțional la un trai decent.

Aceste incomodități sunt create intenționat de către pîrîți pentru a fi forțat să

vîndă casa și terenul aferent.

Indică reclamantul că are încheiat contract cu Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău”, însă aceasta nu îi livrează apă din vina Societății pe Acțiuni „Matcon-

Motricala” și Societății cu Răspundere Limitată „Nanu”.

Solicită Nicolai Topal obligarea Societății pe Acțiuni „Matcon-Motricala”,

Societății cu Răspundere Limitată „Nanu”, Societății cu Răspundere Limitată

„Nelimot-Com” și Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” să reconecteze

imobilul din str-la Doina 15 mun. Chișinău la sistemul de alimentare cu apă,

înlăturarea obstacolelor în folosirea apei, încetarea lezării drepturilor în calitate de

consumator, încasarea din contul Societății pe Acțiuni „Matcon-Motricala”,

Societății cu Răspundere Limitată „Nanu”, Societății cu Răspundere Limitată

„Nelimot-Com” și Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul său a

prejudiciului material și moral în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 noiembrie 2014 a

fost dispusă atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „Neovali” (f.d.137 Vol.I).

La 2 februarie 2015 Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov

Angela a depus cerere de modificare a pretențiilor, solicitînd excluderea Societății

2

pe Acțiuni „Matcon-Motricala” și Societății cu Răspundere Limitată „Nanu” din

proces, obligarea în mod solidar a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și

Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” să restabilească apeductul

deteriorat, în scopul restabilirii aprovizionării cu apă potabilă de la conducta centrală

a casei de locuit nr.15 din str-la Doina mun. Chișinău ce aparține lui Nicolai Topal,

interzicerea creării obstacolelor în folosirea apeductului de aprovizionare cu apă

potabilă, încasarea în mod solidar din contul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” și Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” în beneficiul său a

prejudiciului material și moral în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 februarie 2015

acțiunea a fost respinsă ca nefondată (f.d. 174-177, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 1 iulie 2015, a fost respins apelul

depus de Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela, fiind

menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 3 februarie 2015 (f.d.

214-221, Vol. I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015 a fost admis

recursul depus de Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela, fiind

casată decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2015, cu remiterea pricini la

rejudecare, deoarece instanța de apel nu a verificat ce acte a prezentat Societatea cu

Răspundere Limitată „Nelimot-Com” pentru obținerea autorizației de efectuare a

lucrărilor de demolare și dacă acestea au fost coordonate cu organele abilitate (f.d.

23-29, Vol. II).

La 14 decembrie 2016, Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov

Angela a depus cerere cu privire la renunțarea pretențiilor privind obligarea în mod

solidar a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Societății cu Răspundere

Limitată „Nelimot-Com” să restabilească apeductul deteriorat, în scopul restabilirii

aprovizionării cu apă potabilă de la conducta centrală a casei de locuit nr.15 din str-

la Doina mun. Chișinău ce aparține lui Nicolai Topal, interzicerea creării

obstacolelor în folosirea apeductului de aprovizionare cu apă potabilă (f.d. 103, Vol.

II).

În motivarea cererii, Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov

Angela a indicat că fiind lipsit de apă potabilă și menajeră pe o perioada de 2 ani din

cauza deteriorării a fost nevoit din surse materiale proprii să se conecteze de la

apeductul vecinilor, iar ca rezultat la 15 aprilie 2016 între el și Societatea pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” a fost încheiat contract de furnizare a serviciului public de

alimentare cu apă și de canalizare nr. 209665. Din aceste motive consideră Nicolai

Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela că nu sunt actuale pretențiile

cu privire la obligarea în mod solidar a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

și Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” să restabilească apeductul

deteriorat, în scopul restabilirii aprovizionării cu apă potabilă de la conducta centrală

a casei de locuit nr.15 din str-la Doina mun. Chișinău ce aparține lui Nicolai Topal,

3

interzicerea creării obstacolelor în folosirea apeductului de aprovizionare cu apă

potabilă.

În rest Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela a indicat

că susține pretențiile cu privire la încasarea în mod solidar din contul Societății pe

Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com”

în beneficiul său a prejudiciului material și moral în mărime de 10 000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 a fost respinsă

cererea lui Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela cu privire

la renunțarea la pretențiile privind obligarea în mod solidar a Societății pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” și Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” să

restabilească apeductul deteriorat, în scopul restabilirii aprovizionării cu apă potabilă

de la conducta centrală a casei de locuit nr.15 din str-la Doina mun. Chișinău ce

aparține lui Nicolai Topal și interzicerea creării obstacolelor în folosirea apeductului

de aprovizionare cu apă potabilă, avînd în vedere că conform art. 60 alin. (5) CPC,

renunțarea la o parte din pretenții contravine legii și încalcă drepturile, libertățile și

interesele legitime ale lui Nicolai Topal (f.d. 109-110, Vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, a fost respins

apelul depus de Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela, fiind

menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 februarie 2015 (f.d.

111-116, Vol. II).

La 18 aprilie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților

la proces copia deciziei adoptate (f.d. 122).

La 10 mai 2017, Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela

a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admis renunțul la acțiune în

parte obligării în mod solidar a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și

Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” să restabilească apeductul

deteriorat, în scopul restabilirii aprovizionării cu apă potabilă de la conducta centrală

a casei de locuit nr.15 din str-la Doina mun. Chișinău ce aparține lui Nicolai Topal,

interzicerea creării obstacolelor în folosirea apeductului de aprovizionare cu apă

potabilă și să fie admisă acțiunea cu privire la încasarea în mod solidar din contul

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Societății cu Răspundere Limitată

„Nelimot-Com” în beneficiul său a prejudiciului material și moral în mărime de 10

000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Recurentul, Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela, în

motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor

contestate, au aplicat și interpretat eronat normele dreptului material aplicabile

raportului juridic litigios. Recurentul menționează că cu acordul vecinilor a conectat

imobilul din str-la Doina15 mun. Chișinău la conducta de apă din sursele financiare

proprii în baza deciziei Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” din anul 1974,

4

iar în anul 2003 a încheiat cu Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” contract

pentru livrarea apei, Astfel recurentul indică că instanțele inferioare nu au reținut,

dar nici nu au verificat temeinicia referirii reclamantului la legislația în vigoare

relevantă cazului. De asemenea recurentul a menționat că instanța de apel la

examinarea pricinii a încălcat procedura examinării cererii privind renunțarea la o

parte din pretenții și conform art. 212 CPC nu a emis încheiere cu privire la

respingerea sau admiterea cererii privind renunțarea la pretenția cu privire la

obligării în mod solidar a Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Societății

cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” să restabilească apeductul deteriorat, în

scopul restabilirii aprovizionării cu apă potabilă de la conducta centrală a casei de

locuit nr. 15 din str-la Doina mun. Chișinău ce aparține lui Nicolai Topal,

interzicerea creării obstacolelor în folosirea apeductului de aprovizionare cu apă

potabilă.

Recurentul relatează că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate și nu a dat apreciere faptului că din vina Societății pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” și Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” a suportat suferințe

fizice și psihice.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 22 mai 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs Societății pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău” și Societății cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com”, informându-i

că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod

corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 9 iunie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Nelimot-Com” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Neovali” au depus referință la cererea de recurs,

prin care au solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

La 22 iunie 2017, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a depus referință

la cererea de recurs depusă de Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov

Angela, prin care au solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Nicolai Topal prin

intermediul avocatului său Colțov Angela este inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

5

Materialele cauzei dovedesc faptul că recursul nu a fost examinat anterior, fiind

respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov Angela în termen, deoarece

conform copiei plicului se confirmă faptul că recurentul a recepționat copia deciziei

instanței de apel la 9 martie 2017 (f.d. 131, vol. II).

Din considerentele prezentate mai sus, instanța observă că cererea de recurs nu

a întrunit temeiurile de inadmisibilitate prevăzute de art. 433 alin. b), c), d) din Codul

de procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului-raportor și verificând

încadrarea în dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă a

temeiurilor invocate în recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată existența temeiului prevăzut la

art. 433 lit. a) CPC, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Temeiurile declarării recursului sunt enumerate exhaustiv în

alineatele (2), (3) și (4) ale acestui articol.

Rațiunea acestor dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea

recursului exercitat conform Secțiunii II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, are un caracter devolutiv și privește doar problemele de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în

fapt. În aceste condiții, trebuie observat caracterul extraordinar al aceste căi de atac,

la care se poate recurge doar în cazurile excepționale enunțate de dispozițiile art. 432

alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă.

Din acest punct de vedere, completul Colegiului își propune să verifice esența și

temeiurile recursului, precum și argumentele privind caracterul nelegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).

Instanța subliniază că în materie civilă Convenția nu garantează un drept de

recurs, dar că o eventuală procedură de examinare a admisibilității acestuia face

incident articolul 6 (a se vedea, inter alia, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie

2009, para. 24; Akaki Tchaghiashvili v. Georgia, 2 septembrie 2014, para. 34).

În plus, un stat care dispune de astfel de instanțe de recurs are obligația să se

asigure că justițiabilii se bucură de principiile unui proces echitabil garantate de art.

6 alin. (1), în special de dreptul de acces la o instanță și de dreptul de a fi audiat. (a se

vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27 martie 2014, para. 39 – 40; Lebedinschi

v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, para. 32).

6

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un

tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor

înaintate prin intermediul căilor de atac, întrucât însăși natura sa solicită o

reglementare specială din partea statului, care beneficiază de o anumită marjă de

apreciere. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale

de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, para.

34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, para. 64).

În același timp, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a precizat că

interpretarea normelor de procedură reprezintă o chestiune de drept intern și ține, în

principiu, de competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (a se vedea, de exemplu, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), ibidem,

para. 25; Vučković și alții v. Serbia (excepții preliminare), 25 martie 2014, para. 80;

Miessen v. Belgia, ibidem, para. 70).

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În același context, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă prevăd

exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut conduce

la soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau în cazul în

care erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de

articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă urmăresc protejarea

interesului părții, precum și competența asigurării interpretării unitare a legii de către

Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări urmăresc un scop legitim, îndeplinind

cerințele securității juridice și a bunei-administrări a justiției (a se vedea, mutatis

mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie 2010, para. 22; Erfar – Avef,

ibidem, para. 41, Marc Brauer, ibidem, para. 35; Miessen, ibidem, para. 67;

Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, para. 36 - 37).

În speță, instanța constată că cererea de recurs declarată de către Nicolai Topal

prin intermediul avocatului său Colțov Angela este formulată în baza art. 432 (1), (2)

lit. a), b), c), (3), lit. b) CPC așa cum prevede art. 437 alin. (1), lit. f) din Codul de

procedură civilă.

Completul judiciar notează că-i revine obligația de a verifica dacă argumentele

recurentului întrunesc condițiile necesare pentru a declara admisibil cererea acestuia,

inclusiv dacă normele de drept invocate în favoarea punctului său de vedere sunt

incidente la soluționarea fondului cauzei. Cu toate acestea, trebuie subliniat că din

7

succesiunea actelor dosarului reiese că recurentul a reluat criticile formulate în faza

procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat.

Prin urmare, Colegiul constată că încălcările invocate, exprimate sub forma unor

enunțuri generale, fără a fi aprofundate, nu permit încadrarea lor în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) din Codul de procedură civilă. Deci, în mod

evident, lipsește o formulare suficientă și adecvată în ceea ce privește chestiunea de

drept pusă în discuție pentru a identifica esența și temeiul cererii de recurs, impuse de

art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi audiat”, garantat de Convenție,

instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate varia în

funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle v. Finlanda, 19

decembrie 1997, para. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie 2002, para. 2; Hansen

v. Norvegia, 2 octombrie 2014, para. 71 – 74). De fapt, în concepția instanței

europene, art. 6 alin. (1) nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de

recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs, ca fiind

„lipsit de șanse de succes” (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen v. Finlanda (nr.

2), ibidem, para. 24; Beniamin Nersesyan, ibidem, para. 23 – 24; Akaki

Tchaghiashvili, ibidem, para. 34 sau Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016, para. 45).

Mai mult, instanța observă că recurentul Nicolai Topal prin intermediul

avocatului său Colțov Angela a formulat prezenta cerere după ce au avut posibilitatea

de a fi audiat de o instanță de fond și de o instanță de apel, care au fost competente de

a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea, mutatis

mutandis, Levages Prestations Services v. Franța, 23 octombrie 1996, para. 48; A.

Menarini Diagnostics S.R.L. v. Italia, 27 septembrie 2011, para. 59; Akaki

Tchaghiashvili, ibidem, para. 34).

În sfârșit, în limitele impuse de art. 439 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

instanța conchide că recursul dedus judecății nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

adică nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, care ar cuprinde încălcări esențiale

sau aplicări eronate din partea instanței judecătorești ierarhic inferioară a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural. Din aceste raționamente, completul

Colegiului constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) din Codul de

procedură civilă, fiind respectat, în viziunea instanței, raportul rezonabil de

proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit.

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod

unanim că recursul declarat de către Nicolai Topal prin intermediul avocatului său

8

Colțov Angela nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în

fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Nicolai Topal prin intermediul avocatului său Colțov

Angela se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Luiza Gafton

9