3ra-493/17 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–493/17

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător M. Avornic

Instanța de apel:Curtea de Apel Chișinău, judecători - N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Luiza Gafton, Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Afacerilor Interne al RM împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

24 noiembrie 2016, prin care a fost casată în parte hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 18 februarie 2014 de admitere parțială a acțiunii, pronunțată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Arsenii către Ministerul

Afacerilor Interne al RM, Departamentul Trupelor de Carabineri, Casa Națională

de Asigurări Socială privind contestarea actului administrativ și achitarea

îndemnizației pentru creșterea copiilor,

c o n s t a t ă:

La 13.08.2013, Arsenii Liliana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Trupelor de Carabineri,

Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat constatarea ilegalității

refuzurilor nr. l/2-A31/13 din 26.07.2013 și nr. VII-A-1184/13 din 02.08.2013;

încasarea indemnizației pentru îngrijirea copilului, Arsenii Darius-Ionuț, până la

vârsta de 3 ani în mărime de 30% din venitul mediu realizat în ultimele 6 luni în

mărime de 30406,15 de lei și pentru îngrijirea copilului, Arsenii Dorothea, până la

vârsta de 1,5 ani în mărime de 30% din venitul mediu realizat în ultimele 6 luni în

mărime de 21632,80 de lei; încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de

lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, activează în organele afacerilor

interne din 01.01.2003, iar în trupele de carabinieri, ca subdiviziune a Ministerului

Afacerilor Interne din 21.09.2007, menționând că are la întreținere 3 copii minori -

Gureu Loredana născută la 05.12.2004 (din prima căsătorie), Arsenii Darius-Ionuț

anul nașterii 10.09.2010 și Arsenii Dorothea anul nașterii 21.11.2012.

Înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului Arsenii Darius-Ionuț,

după 1 an și 9 luni, din motive familiare și lipsa surselor financiare necesare pentru

întreținerea a doi copii minori, la 11.06.2012, și-a reluat activitatea, iar ulterior prin

1

ord. DTC nr. 55 ef din 17.05.2013 i-a fost acordat concediul pentru îngrijirea

următorului copil, Arsenii Dorothea, până la vârsta de 1,5 ani.

Până în prezent, ei i-a fost achitată indemnizația de la CNAS, din contul

mijloacelor bugetului de stat, ca persoană neasigurată, și doar pană la 1,5 ani, fiind

în aceeași situație cu fiecare copil, în așa mod, lezându-i-se drepturile financiare

legate de întreținerea a celor 3 copii minori, deoarece la achitarea indemnizației nu

s-a ținut cont că situația ei cade sub incidența art. 37 alin. (4) din Legea nr. 320 din

27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, potrivit căruia,

baza de calcul al indemnizațiilor de maternitate, al indemnizației pentru creșterea

copilului și al indemnizației pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul

mediu lunar realizat de către polițist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare

lunii în care s-a produs evenimentul. Indemnizațiile se plătesc la locul de serviciu

al polițistului, din bugetul de stat.

Ca urmare a adresării la Ministerul Afacerilor Interne și Departamentul

Trupelor de Carabinieri, privind achitarea indemnizației de la locul de serviciu în

temeiul Legii nr. 320 din 27.12.12 cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, la 26.07.2013, prin scrisoarea nr. 1/2-A31/13, a fost informată că

militarii trupelor de carabinieri nu contribuie cu defalcări în bugetul asigurărilor

sociale și, respectiv, nu fac parte din categoria persoanelor asigurate, urmând să se

adreseze Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Adresându-se către CNAS pentru a-i fi achitată indemnizația pentru îngrijirea

copilului, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat în ultime 6 luni

calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul, prin răspunsul nr.

VII-A-1 184/13 din 02.08.2013 a fost informată că, potrivit Legii bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anii respectivi, colaboratorilor MAI nu li se

calculează contribuții individuale în bugetul asigurărilor sociale de stat, și astfel nu

întrunește stagiul necesar de cotizare și venitul asigurat, specificând-se că, fiind

angajată a Departamentului Trupelor de Carabinieri din cadrul Ministerul

Afacerilor Interne, nu dispune de dreptul la indemnizația lunară pentru creșterea

copilului din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, ca persoana asigurată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 februarie 2014,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a recunoscut ilegal refuzul CNAS de a achita

indemnizația pentru creșterea copilului Arsenii Dorothea, a. n. 21.11.2012, până la

vârsta de 3 ani, expus prin răspunsul din 02.08.2013. S-a încasat de la CNAS în

folosul Lilianei Arsenii îndemnizația pentru creșterea copilului Arsenii Dorothea,

a. n. 21.11.2012, lunar, a câte 30 % din venitul mediu lunar (pe ultimele 6 luni) pe

parcursul a 3 ani de la nașterea copilului.

S-a încasat de la CNAS în beneficiul Lilianei Arsenii cheltuielile de judecată

în mărime de 1000 de lei.

Cererea Lilianei Arsenii privind încasarea îndemnizației pentru creșterea

copilului Arsenii Darius Ionuț, a. n 10.09.2010, până la vârsta de 3 ani, a fost

respinsă ca tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, a fost admis

apelul CNAS, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 februarie

2

2014 în partea recunoașterii ca ilegal a refuzului CNAS de a achita indemnizația

pentru creșterea copilului, Arsenii Dorothea, a. n. 21.11.2012, până la vârsta de 3

ani, expus prin răspunsul din 02.08.2013 și încasării cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la MAI în beneficiul Lilianei Arsenii îndemnizația pentru

creșterea copilului Arsenii Dorothea, a. n. 21.11.2012, lunar, a câte 30 % din

venitul mediu lunar (pe ultimele 6 luni) pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului

și cheltuielile de judecată în mărime de 1000 de lei. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

La 28.02.2017, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, prin care a

solicitat casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe, motivându-și

recursul prin faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și

nu a constatat toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei.

La 07.04.2017, Departamentul Trupelor de Carabineri a depus referință la

cererea de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurilor invocate în cererea de

recurs, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul

Afacerilor Interne al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de

apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Verificând prin prisma normele de drept citate, Completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al RM se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recurentul nu a

invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a

formulat doar critici ce se axează asupra fondului cauzei.

3

Această situație indică la caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de

esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de

instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. Or,

argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Față de cele indicate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, iar în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de

drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

Sub acest aspect, Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Ministerul Afacerilor Interne al RM, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne al RM.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Svetlana Filincova

Judecători Luiza Gafton

Maria Ghervas

4