2ra-1275/17 — incasarea datoriei

prima instanță: N.Corcea dosarul nr.2ra-1275/17

instanța de apel: M.Guzun, N.Simciuc, Iu.Cotruță

Î N C H E I E R E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sîrbu Mihail prin intermediul

reprezentantului, avocatul Sîrbu-Beșliu Irina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 9 împotriva lui Sîrbu Mihail,

intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, privind încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Sîrbu Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 30 iulie 2015, de admitere în parte a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 02 februarie 2015, ÎMGFL nr. 9 a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Sîrbu Mihail, intervenient accesoriu SA ,,Termoelectrica”, privind încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contului personal deschis la

ÎMGFL nr. 9 pe numele pârâtului, SA ,,Termocom” (în procedura falimentului), succesor

în drepturi SA ,,CET-2” a livrat energie termică, iar pârâtul nu a achitat plata pentru

serviciile locativ-comunale, și anume, pentru energia termică, și s-a acumulat la 01

septembrie 2014 o datorie în mărime de 10 232.19 lei.

Susține ÎMGFL nr. 9 că, potrivit art. 59 și 60 ale Codului cu privire la locuințe,

art. 512, 514, 530, 572, 575, 617 alin. (2) lit. a) al Codului Civil, proprietarii, chiriașii

locuințelor sunt obligați să achite la timp serviciile comunale, inclusiv consumul de

energie termică.

Invocă întreprinderea că, informează pârâții despre necesitatea achitării datoriilor

acumulate prin intermediul facturilor lunare, însă benevol refuză să achite restanța de

plată.

Cere reclamantul, încasarea de la Sîrbu Mihail a datoriei pentru serviciile comunal-

locative în sumă de 10 232,19 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 16 iunie 2015, privind înregistrarea

modificărilor și hotărârii adunării generale ordinare anuale a acționarilor din 22 mai

2015, a fost admisă cererea de înregistrare a modificărilor, prin schimbarea denumirii

SA ,,CET nr.2” din Chișinău în SA ,,Termoelectrica”. (f.d.58, 59)

Pe parcursul examinării cauzei, ÎMGFL nr. 9, prin cererea de concretizare a

pretențiilor, prin majorarea cuantumului acțiunii, a indicat că inițial s-a adresat cu o

cerere de chemare în judecată la 26 iulie 2012 împotriva lui Sîrbu Mihail cu privire la

încasarea datoriei pentru energia termică livrată în sumă de 8 483,92 lei, pentru perioada

01 noiembrie 2011 până la 01 aprilie 2012, pârâtul achitând suma de 8 483,92 lei,

la 04 octombrie 2012 a fost emisă hotărârea în beneficiul ÎMGFL nr.9.

Solicită ÎMGFL nr. 9, prin cererea inițială și cererea de concretizare a pretențiilor,

încasarea de la Sîrbu Mihail a datoriei în sumă de 18 716,11 lei (pe perioada

01 septembrie 2012 - 01 septembrie 2014) și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 iulie 2015 s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de ÎMGFL nr. 9, s-a încasat de la Sîrbu Mihail în

beneficiul ÎMGFL nr.9, datoria pentru serviciile locativ-comunale prestate în sumă de

18 716.11 lei și taxa de stat achitată la depunerea cererii în limita pretențiilor admise în

sumă de 561.48 lei. (f.d. 74-76)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Sîrbu Mihail a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017 s-a respins cererea de apel

depusă de către Sîrbu Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 30 iulie 2015.

Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, la 06 aprilie 2017,

Sîrbu Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul Sîrbu-Beșliu Irina a declarat

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea

pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele importante ale cauzei, fiind aplicate greșit normele de drept material.

Opinează recurentul că, instanța de judecată a încălcat principiul contradictorialității

și egalitatea părților în drepturile procedurale, deoarece cererea de majorare a pretențiilor

a fost depusă doar într-un singur exemplar, deși părțile în temeiul art. 100 alin. (1) CPC,

sunt obligate să prezinte cererile și demersurile în număr câte părți sunt în litigiu.

În sprijinul poziției exprimate, recurentul a menționat că, instanța de apel contrar art.

239 și 240 CPC, și-a întemeiat hotărârea pe aprecierea declarațiilor, fără a fi stabilite

2

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în fond, hotărârea neavând putere

de convingere.

Consideră că, astfel instanțele de judecată au încălcat art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că, copia deciziei recurate a fost expediată în adresa

participanților la proces la 01 februarie 2017 (f.d. 163), și având în vedere că la

materialele dosarului se regăsește dovada recepționării acesteia de recurent la

07 februarie 2017 (f.d. 169), recursul declarat la 06 aprilie 2017, se consideră depus în

termen.

Verificând legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererile

de recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Sîrbu Mihail prin

intermediul reprezentantului, avocatul Sîrbu-Beșliu Irina, urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a

interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în

absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Sîrbu Mihail prin intermediul

reprezentantului, avocatul Sîrbu-Beșliu Irina este declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de către Sîrbu Mihail prin

intermediul reprezentantului, avocatul Sîrbu-Beșliu Irina în cererea de recurs poartă un

caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei

instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie

2016), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Sîrbu Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul Sîrbu-Beșliu

Irina, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Sîrbu Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul

Sîrbu-Beșliu Irina, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4