3r-84/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3r-84/17 instanța de apel: A. Panov, M. Anton, Iu. Cimpoi D E C I Z I E 28 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic examinând recursul declarat de Victor Moroz, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă La 30 octombrie 2013 Victor Moroz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ (f.d.

1 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 s-a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, din motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească irevocabilă (f.d. 191 vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015 s-a respins recursul declarat de Victor Moroz și s-a menținut încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 13 iulie 2015 (f.d. 211, 212-216 vol. I). La 29 februarie 2016 Victor Moroz a depus cerere privind revizuirea încheierii Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 13 iulie 2015 (f.d. 218-219 vol. I, f.d. 20, 26 vol. II). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Moroz (f.d. 79, 80-83 vol. II). La 27 februarie 2017 Victor Moroz a depus cerere de recurs preventivă împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 solicitând casarea încheierii și restituirea cauzei la rejudecare, cu indicarea examinării obligatorii a tuturor probelor materiale. Totodată, solicită de a considera începutul curgerii termenului de atac momentul când i-a fost adus la cunoștință actul de dispoziție recurat cu traducere în limba pe care o posedă, și anume ziua de 12 ianuarie 2017. În motivarea recursului a invocat netemeinicia și ilegalitatea încheierii instanței 1 inferioare, menționând că a fost emisă în absența sa.

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Colegiul constată că, din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării recurentului a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 (f.d. 79, 80 vol. II) pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, însă decizia recurată a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire nr. 1054 din 01 februarie 2017 (f.d.

84 vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 27 februarie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 87 vol. II), prin urmare calea de atac se consideră exercitată în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Moroz urmează a fi respins pentru următoarele. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea; Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul constată că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept material și procedural pertinente.

Materialele cauzei atestă că, la 30 octombrie 2013 Victor Moroz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 1 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 s-a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, din motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească irevocabilă (f.d. 191 vol. I). Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015 s-a respins recursul declarat de Victor Moroz și s-a menținut încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 13 iulie 2015 (f.d.

211, 212-216 vol. I). La fel, Colegiul reține că, la 29 februarie 2016 Victor Moroz a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere privind revizuirea încheierii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 (f.d. 218-219 vol. I, f.d. 20, 26 vol. II). În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

La caz, instanța de recurs decelează că, citarea părților este actul procedural de importantă majoră în desfășurarea procesului civil, a cărui îndeplinire are ca scop încunoștințarea părților asupra termenului la care sunt chemate să se înfățișeze în fața instanței de judecată învestită cu soluționarea litigiului dintre ele, pentru a-și formula 2 apărările și susținerile referitoare la obiectul acelui litigiu, asigurînd două principii fundamentale ale procesului civil: principiul dreptului la apărare și cel al contradictorialității dezbaterilor. Colegiul învederează că, în cauza Rassohin împotriva Moldovei (cererea nr.11373/05, 18 octombrie 2011), Înalta Curte reiterează faptul că articolul 6 § 1 nu garantează un drept de recurs împotriva deciziilor pronunțate în prima și a doua instanță.

Însă, în cazul în care dreptul intern garantează un drept de recurs, procedura de recurs va fi tratată ca prelungire a procesului de judecată și, prin urmare, va cădea sub incidența articolului 6. Aceasta presupune, de exemplu, că părțile aflate în litigiu trebuie să beneficieze de un drept efectiv de acces la o instanță de judecată care va hotărî asupra „drepturilor și obligațiilor lor civile” (§ 32). Iar în cauza Russu împotriva Moldovei (nr. 7413/05, 13 noiembrie 2008) Curtea a notat că, „în practică, instanțele judecătorești naționale nu acceptă în calitate de probă suficientă proba ce confirmă faptul expedierii unei scrisori de către instanța judecătorească și cer dovada livrării” (§§ 23‑28).

Potrivit articolului 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se recepționată de organizație. Articolul 106 din Codul de procedură civilă prescrie că, dacă destinatarul refuză să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmîneze consemnează refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești. Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării unui act procedural.

Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii sau efectuarea actului procedural. Sensul autentic al dispoziției art. 106 din Codul de procedură civilă, determinat din perspectiva interpretării logico-gramaticale a textului legal, denotă faptul că, refuzul de a primi citația sau înștiințarea ori nereclamarea destinatarului la pentru ridicarea citației sau înștiințării se consideră că ultimul a fost citat legal, deoarece citarea are drept scop înștiințarea destinatarului despre, locul data și ora îndeplinirii unui act de procedură. Colegiul constată că, instanța de apel a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată recurentului Victor Moroz pentru examinarea cerinței cu privire la examinarea cererii de revizuire depuse de către acesta, or coroborând adresele recurentului inscripționate pe avizul de recepție nr. DS2000321877AS (f.d.

10 vol. II) cu cea de pe 3 plic nr. DS2000321877AS (f.d. 11 verso vol. II) și cu cea din cererea de revizuire (f.d.218 vol. II), acestea sunt identice, ceea ce demonstrează că Victor Moroz își are domiciliul la adresa respectivă, iar refuzul ultimului de recepționa citația se echivalează cu înștiințarea acestuia, or în sensul pct. 2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterea nereclamată este trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. În acest sens, Colegiul remarcă faptul că, reieșind din datele inscripționate pe plicul DS2000321877AS (f.d.

11 verso vol. II), termenul de păstrare a trimiterii poștale destinată lui Victor Moroz a expirat, aceasta fiind returnată instanței de apel, or în acest termen primul avea obligația de a o ridica. Distinct celor menționate, instanța de recurs evidențiază că, din conținutul telefonogramei de la fila dosarului 15 rezultă că recurentul a fost înștiințat telefonic despre faptul că examinarea cererii de revizuire a fost stabilită pentru 30 iunie 2016 ora 16:45. Mai mult decât atât, înștiințarea revizuentului despre data, ora și locul ședinței de judecată se confirmă și prin semnătura acestuia aplicată pe recipisa de la fila dosarului 17. La fel, din conținutul materialelor cauzei, se atestă că prin telefonograma din 26 august 2016 (f.d.

36 vol. II) recurentul a fost înștiințat pentru ședința de judecată stabilită pentru 09 septembrie 2016; iar prin recipisele de la f.d. 39, 42, 47 și 53 vol. II se confirmă citarea acestuia pentru ședințele de judecată din 15 septembrie 2016, 22 septembrie 2016, 29 septembrie 2016 și 06 octombrie 2016. Aderent, conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 19, 38, 41, 42, 52, , vol. II) decelează că Victor Moroz a fost prezent la ședințele de judecată din 30 iunie 2016, 09 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 22 septembrie 2016 și 29 septembrie 2016. Mai mult decât atât, conform avizului DS200589453AS (f.d. 73 vol. II), se confirmă că la 03 ianuarie 2017 Victor Moroz a recepționat citația expediată de Curtea de Apel Chișinău prin care a fost înștiințat despre data, ora și locul petrecerii ședinței de judecată pentru 12 ianuarie 2017, ora 14:00 (f.d.

71, 72 vol. II). În această ordine de idei, se deduce că sunt declarative alegațiile recurentului precum că, instanța de apel a examinat cauza fără prezența sa la ședința de judecată, or, potrivit art. 206 alin. (5) din Codul de procedură civilă, neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia. În corolar, Colegiul conchide că instanța de apel a respectat dispozițiile art. 452 alin. (3) în coroborare cu prevederile art. 100 și art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

În altă ordine de idei, instanța de recurs opinează că, prin comportamentul său, și în special neprezența la ședința de judecată din 12 ianuarie 2017 și neinformarea instanței despre motivul neprezenței sale, revizuentul a demonstrat lipsă de interes față de cauza civilă în care este implicat, astfel, neîntreprinzând măsurile necesare de protejare a dreptului său de acces la instanță. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul 4 declarat de Victor Moroz împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e Se respinge recursul declarat de Victor Moroz.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic 5