3r-84/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3r-84/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, Iu. Cimpoi

D E C I Z I E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Victor Moroz, împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău din 12 ianuarie 2017,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor

Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ,

c o n s t a t ă

La 30 octombrie 2013 Victor Moroz a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d. 1 vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 s-a încetat

procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, din motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect

și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească irevocabilă (f.d. 191 vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015 s-a respins recursul

declarat de Victor Moroz și s-a menținut încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău

din 13 iulie 2015 (f.d. 211, 212-216 vol. I).

La 29 februarie 2016 Victor Moroz a depus cerere privind revizuirea încheierii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 (f.d. 218-219 vol. I, f.d. 20, 26

vol. II).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Moroz (f.d. 79, 80-83 vol. II).

La 27 februarie 2017 Victor Moroz a depus cerere de recurs preventivă împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 solicitând casarea încheierii și

restituirea cauzei la rejudecare, cu indicarea examinării obligatorii a tuturor probelor

materiale. Totodată, solicită de a considera începutul curgerii termenului de atac

momentul când i-a fost adus la cunoștință actul de dispoziție recurat cu traducere în

limba pe care o posedă, și anume ziua de 12 ianuarie 2017.

În motivarea recursului a invocat netemeinicia și ilegalitatea încheierii instanței

1

inferioare, menționând că a fost emisă în absența sa.

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură

stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice

stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori

momentului care a condiționat începutul lui.

Colegiul constată că, din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul

comunicării recurentului a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 (f.d.

79, 80 vol. II) pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului,

însă decizia recurată a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire

nr. 1054 din 01 februarie 2017 (f.d. 84 vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 27

februarie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 87 vol. II),

prin urmare calea de atac se consideră exercitată în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor

Moroz urmează a fi respins pentru următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea;

Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 prin

prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul constată că

aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept material și procedural

pertinente.

Materialele cauzei atestă că, la 30 octombrie 2013 Victor Moroz a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ (f.d. 1 vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 s-a încetat

procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, din motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect

și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească irevocabilă (f.d. 191 vol. I).

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015 s-a respins

recursul declarat de Victor Moroz și s-a menținut încheierea Judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău din 13 iulie 2015 (f.d. 211, 212-216 vol. I).

La fel, Colegiul reține că, la 29 februarie 2016 Victor Moroz a depus la Curtea de

Apel Chișinău cerere privind revizuirea încheierii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău

din 13 iulie 2015 (f.d. 218-219 vol. I, f.d. 20, 26 vol. II).

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu

normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanților la proces li se

comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea

cererii de revizuire.

La caz, instanța de recurs decelează că, citarea părților este actul procedural de

importantă majoră în desfășurarea procesului civil, a cărui îndeplinire are ca scop

încunoștințarea părților asupra termenului la care sunt chemate să se înfățișeze în fața

instanței de judecată învestită cu soluționarea litigiului dintre ele, pentru a-și formula

2

apărările și susținerile referitoare la obiectul acelui litigiu, asigurînd două principii

fundamentale ale procesului civil: principiul dreptului la apărare și cel al

contradictorialității dezbaterilor.

Colegiul învederează că, în cauza Rassohin împotriva Moldovei (cererea

nr.11373/05, 18 octombrie 2011), Înalta Curte reiterează faptul că articolul 6 § 1 nu

garantează un drept de recurs împotriva deciziilor pronunțate în prima și a doua instanță.

Însă, în cazul în care dreptul intern garantează un drept de recurs, procedura de recurs

va fi tratată ca prelungire a procesului de judecată și, prin urmare, va cădea sub

incidența articolului 6. Aceasta presupune, de exemplu, că părțile aflate în litigiu trebuie

să beneficieze de un drept efectiv de acces la o instanță de judecată care va hotărî asupra

„drepturilor și obligațiilor lor civile” (§ 32).

Iar în cauza Russu împotriva Moldovei (nr. 7413/05, 13 noiembrie 2008) Curtea a

notat că, „în practică, instanțele judecătorești naționale nu acceptă în calitate de probă

suficientă proba ce confirmă faptul expedierii unei scrisori de către instanța

judecătorească și cer dovada livrării” (§§ 23‑28).

Potrivit articolului 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare

în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor

interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu

scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură

pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează persoanei cu

funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței

acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se recepționată de

organizație.

Articolul 106 din Codul de procedură civilă prescrie că, dacă destinatarul refuză să

primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmîneze consemnează

refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești. Persoana care

refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată despre locul, data și

ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării unui act procedural.

Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii sau efectuarea actului

procedural.

Sensul autentic al dispoziției art. 106 din Codul de procedură civilă, determinat din

perspectiva interpretării logico-gramaticale a textului legal, denotă faptul că, refuzul de

a primi citația sau înștiințarea ori nereclamarea destinatarului la pentru ridicarea citației

sau înștiințării se consideră că ultimul a fost citat legal, deoarece citarea are drept scop

înștiințarea destinatarului despre, locul data și ora îndeplinirii unui act de procedură.

Colegiul constată că, instanța de apel a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată recurentului Victor Moroz pentru examinarea cerinței cu privire la examinarea

cererii de revizuire depuse de către acesta, or coroborând adresele recurentului

inscripționate pe avizul de recepție nr. DS2000321877AS (f.d. 10 vol. II) cu cea de pe

3

plic nr. DS2000321877AS (f.d. 11 verso vol. II) și cu cea din cererea de revizuire

(f.d.218 vol. II), acestea sunt identice, ceea ce demonstrează că Victor Moroz își are

domiciliul la adresa respectivă, iar refuzul ultimului de recepționa citația se echivalează

cu înștiințarea acestuia, or în sensul pct. 2 din Regulile privind prestarea serviciilor

poștale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterea

nereclamată este trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din

cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

În acest sens, Colegiul remarcă faptul că, reieșind din datele inscripționate pe

plicul DS2000321877AS (f.d. 11 verso vol. II), termenul de păstrare a trimiterii poștale

destinată lui Victor Moroz a expirat, aceasta fiind returnată instanței de apel, or în acest

termen primul avea obligația de a o ridica.

Distinct celor menționate, instanța de recurs evidențiază că, din conținutul

telefonogramei de la fila dosarului 15 rezultă că recurentul a fost înștiințat telefonic

despre faptul că examinarea cererii de revizuire a fost stabilită pentru 30 iunie 2016 ora

16:45. Mai mult decât atât, înștiințarea revizuentului despre data, ora și locul ședinței de

judecată se confirmă și prin semnătura acestuia aplicată pe recipisa de la fila dosarului

17.

La fel, din conținutul materialelor cauzei, se atestă că prin telefonograma din 26

august 2016 (f.d. 36 vol. II) recurentul a fost înștiințat pentru ședința de judecată

stabilită pentru 09 septembrie 2016; iar prin recipisele de la f.d. 39, 42, 47 și 53 vol. II

se confirmă citarea acestuia pentru ședințele de judecată din 15 septembrie 2016, 22

septembrie 2016, 29 septembrie 2016 și 06 octombrie 2016.

Aderent, conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 19, 38, 41, 42,

52, , vol. II) decelează că Victor Moroz a fost prezent la ședințele de judecată din 30

iunie 2016, 09 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 22 septembrie 2016 și 29

septembrie 2016.

Mai mult decât atât, conform avizului DS200589453AS (f.d. 73 vol. II), se

confirmă că la 03 ianuarie 2017 Victor Moroz a recepționat citația expediată de Curtea

de Apel Chișinău prin care a fost înștiințat despre data, ora și locul petrecerii ședinței de

judecată pentru 12 ianuarie 2017, ora 14:00 (f.d. 71, 72 vol. II).

În această ordine de idei, se deduce că sunt declarative alegațiile recurentului

precum că, instanța de apel a examinat cauza fără prezența sa la ședința de judecată, or,

potrivit art. 206 alin. (5) din Codul de procedură civilă, neprezentarea în ședință de

judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea

pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o

singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului

acestuia.

În corolar, Colegiul conchide că instanța de apel a respectat dispozițiile art. 452

alin. (3) în coroborare cu prevederile art. 100 și art. 105 alin. (5) din Codul de procedură

civilă.

În altă ordine de idei, instanța de recurs opinează că, prin comportamentul său, și în

special neprezența la ședința de judecată din 12 ianuarie 2017 și neinformarea instanței

despre motivul neprezenței sale, revizuentul a demonstrat lipsă de interes față de cauza

civilă în care este implicat, astfel, neîntreprinzând măsurile necesare de protejare a

dreptului său de acces la instanță.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

4

declarat de Victor Moroz împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie

2017 și a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de Victor Moroz.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moroz împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

5