3rh-10/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3rh-10/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, Iu. Cimpoi

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Victor Moroz împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și deciziei Curții Supreme de Justiție

din 28 iunie 2017,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, –

c o n s t a t ă:

La 30 octombrie 2013 Victor Moroz a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d. 1 vol. I).

Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, prin încheierea din 13 iulie 2015 a încetat

procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Moroz

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, din motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același

obiect și pe aceleași temeiuri a fost emisă o hotărâre judecătorească irevocabilă (vol.

I, f.d. 191).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 27 octombrie 2015, a respins

recursul declarat de Victor Moroz și a menținut încheierea Judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău din 13 iulie 2015 (vol. I, f.d. 211, 212-216).

La 29 februarie 2016 Victor Moroz a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 (vol. I, f.d. 218-219

recto-verso; vol. II, f.d. 20, 26).

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 12 ianuarie 2017 a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Moroz (vol. II, f.d. 79, 80-

83).

Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din 28 iunie 2017, a respins recursul

declarat de Victor Moroz și a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 12

ianuarie 2017 (vol. II, f.d. 96-100).

La 16 ianuarie 2018, Victor Moroz a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, solicitând admiterea

1

revizuirii; casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, ca fiind

emisă cu încălcări judiciare incontestabile; cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

Judecătoria Chișinău (sediul Centru), conform competenței (vol. II, f.d. 102-103

recto-verso).

În motivarea cererii de revizuire menționează că, la 19 iunie 2017 a recepționat

copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, cu traducere în limba

pe care o posedă. Astfel, din analiza acesteia deduce că, la emiterea acesteia au fost

admise erori judiciare care în opinia sa constituie temei de revizuire în sensul

art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Invocă faptul că, deși a declarat revizuire împotriva încheierii Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015, Curtea de Apel Chișinău a examinat

revizuirea împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015.

Susține că, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată și din

înregistrările audio al acestora rezultă că, instanța inferioară nu a dat citire

înscrisurilor prezentate în susținerea cererii de revizuire, circumstanță ce denotă

faptul că aceste probe nu au fost cercetate.

Relevă revizuentul că, examinarea cererii de revizuire nu a avut loc conform

normelor de examinare a cererii de chemare în judecată, iar pentru ședințele din 02

iunie 2016, 30 iunie 2016, 08 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 22 septembrie

2016 și 29 septembrie 2016 lipsesc procesele-verbale ale ședințelor de judecată.

Subliniază faptul că, în cadrul ședinței de judecată din 12 ianuarie 2016 nu a

fost cercetată o circumstanță importantă pentru revizuire, și anume faptul că la baza

soluției Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a fost pusă o probă care conform

procesului-verbal al ședinței de judecată nu a fost cercetată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă, din motivele relevate infra.

Ab initio, instanța de revizuire menționează că, în conformitate cu art. 448

alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri

care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-

se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea

sau a emis o nouă hotărâre.

În această ordine de idei, se deduce că, deși cererea de revizuire a fost depusă

doar împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, procedura de

retractare este îndreptată indirect și împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din

28 iunie 2017, prin care Curtea Supremă de Justiție a menținut încheierea Curții de

Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017.

Succesiv, cu privire la temeiurile revizuirii, Colegiul menționează că, acestea

au fost prevăzute de legiuitor în mod expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de

procedură civilă.

Astfel, dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocate de

revizuent, statuează că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor

2

și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la

momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, instanța de revizuire deduce că, pentru invocarea acestui temei de

revizuire este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială: să

existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Analizând memoriul conținut în cererea de revizuire, Colegiul constată că, deși

revizuentul a invocat art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă ca temei de

revizuire, nu a expus în cerere care circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei i-au

devenit cunoscute ulterior soluționării cererii cu privire la strămutarea cauzei, însă au

existat în timpul examinării acestei chestiuni.

La acest capitol instanța de recurs evocă faptul că, revizuentul nu a adus în fața

instanței argumente elocvente în sensul imposibilității sale de a cunoaște despre

circumstanțe sau fapte care au importanță esențială pentru soluționarea revizuirii

depuse de Victor Moroz la 29 februarie 2016 împotriva încheierii Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015, în rezultatul căreia a fost adoptată

încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017.

Or, argumentele expuse în cererea de revizuire cu privire la pretinsele erori

judiciare admise de Curtea de Apel Chișinău la examinarea revizuirii depuse de

Victor Moroz la 29 februarie 2016 împotriva încheierii Judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău din 13 iulie 2015, rezultată cu adoptarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 12 ianuarie 2017, nu constituie temei de revizuire în sensul articolului

449 din Codul de procedură civilă, care prescrie exhaustiv temeiurile pentru

declanșarea procedurii de retractare a unui act judecătoresc de dispoziție.

În acest sens, urmează a fi distins faptul că, procedura de retractare a hotărârilor

judecătorești irevocabile nu reprezintă o cale de atac propriu-zisă și nu are drept scop

verificarea legalității și temeiniciei actelor judecătorești, ci reprezintă o procedură

distinctă de reexaminare a pricinii de către instanța care a emis-o, în virtutea unor

circumstanțe noi descoperite.

La caz, Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea

cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1

din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v.

Rusia, nr.52854/99, §52).

3

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire depusă de Victor Moroz împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

12 ianuarie 2017 și deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

A respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Moroz

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și deciziei Curții

Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

4