3rh-10/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3rh-10/18 instanța de apel: A. Panov, M. Anton, Iu. Cimpoi Î N C H E I E R E 07 februarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Victor Moroz împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, – c o n s t a t ă: La 30 octombrie 2013 Victor Moroz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ (f.d.

1 vol. I). Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, prin încheierea din 13 iulie 2015 a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, din motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri a fost emisă o hotărâre judecătorească irevocabilă (vol. I, f.d. 191). Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 27 octombrie 2015, a respins recursul declarat de Victor Moroz și a menținut încheierea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 13 iulie 2015 (vol. I, f.d. 211, 212-216). La 29 februarie 2016 Victor Moroz a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 13 iulie 2015 (vol. I, f.d. 218-219 recto-verso; vol. II, f.d. 20, 26). Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 12 ianuarie 2017 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Moroz (vol. II, f.d. 79, 80- 83). Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din 28 iunie 2017, a respins recursul declarat de Victor Moroz și a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 (vol. II, f.d. 96-100). La 16 ianuarie 2018, Victor Moroz a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, solicitând admiterea 1 revizuirii; casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, ca fiind emisă cu încălcări judiciare incontestabile; cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Judecătoria Chișinău (sediul Centru), conform competenței (vol. II, f.d.

102-103 recto-verso). În motivarea cererii de revizuire menționează că, la 19 iunie 2017 a recepționat copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, cu traducere în limba pe care o posedă. Astfel, din analiza acesteia deduce că, la emiterea acesteia au fost admise erori judiciare care în opinia sa constituie temei de revizuire în sensul art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Invocă faptul că, deși a declarat revizuire împotriva încheierii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015, Curtea de Apel Chișinău a examinat revizuirea împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015. Susține că, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată și din înregistrările audio al acestora rezultă că, instanța inferioară nu a dat citire înscrisurilor prezentate în susținerea cererii de revizuire, circumstanță ce denotă faptul că aceste probe nu au fost cercetate.

Relevă revizuentul că, examinarea cererii de revizuire nu a avut loc conform normelor de examinare a cererii de chemare în judecată, iar pentru ședințele din 02 iunie 2016, 30 iunie 2016, 08 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 22 septembrie 2016 și 29 septembrie 2016 lipsesc procesele-verbale ale ședințelor de judecată. Subliniază faptul că, în cadrul ședinței de judecată din 12 ianuarie 2016 nu a fost cercetată o circumstanță importantă pentru revizuire, și anume faptul că la baza soluției Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a fost pusă o probă care conform procesului-verbal al ședinței de judecată nu a fost cercetată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă, din motivele relevate infra.

Ab initio, instanța de revizuire menționează că, în conformitate cu art. 448 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându- se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărâre. În această ordine de idei, se deduce că, deși cererea de revizuire a fost depusă doar împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, procedura de retractare este îndreptată indirect și împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, prin care Curtea Supremă de Justiție a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017. Succesiv, cu privire la temeiurile revizuirii, Colegiul menționează că, acestea au fost prevăzute de legiuitor în mod expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă.

Astfel, dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocate de revizuent, statuează că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor 2 și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, instanța de revizuire deduce că, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială: să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior. Analizând memoriul conținut în cererea de revizuire, Colegiul constată că, deși revizuentul a invocat art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă ca temei de revizuire, nu a expus în cerere care circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei i-au devenit cunoscute ulterior soluționării cererii cu privire la strămutarea cauzei, însă au existat în timpul examinării acestei chestiuni. La acest capitol instanța de recurs evocă faptul că, revizuentul nu a adus în fața instanței argumente elocvente în sensul imposibilității sale de a cunoaște despre circumstanțe sau fapte care au importanță esențială pentru soluționarea revizuirii depuse de Victor Moroz la 29 februarie 2016 împotriva încheierii Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 13 iulie 2015, în rezultatul căreia a fost adoptată încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017. Or, argumentele expuse în cererea de revizuire cu privire la pretinsele erori judiciare admise de Curtea de Apel Chișinău la examinarea revizuirii depuse de Victor Moroz la 29 februarie 2016 împotriva încheierii Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 13 iulie 2015, rezultată cu adoptarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, nu constituie temei de revizuire în sensul articolului 449 din Codul de procedură civilă, care prescrie exhaustiv temeiurile pentru declanșarea procedurii de retractare a unui act judecătoresc de dispoziție.

În acest sens, urmează a fi distins faptul că, procedura de retractare a hotărârilor judecătorești irevocabile nu reprezintă o cale de atac propriu-zisă și nu are drept scop verificarea legalității și temeiniciei actelor judecătorești, ci reprezintă o procedură distinctă de reexaminare a pricinii de către instanța care a emis-o, în virtutea unor circumstanțe noi descoperite. La caz, Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

3 Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Victor Moroz împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: A respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Moroz împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Moroz împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic 4