3ra-655/17 — cu privire la contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Bleșceaga dosarul nr. 3ra-655/17

instanța de apel: V. Pruteanu, L.Popova, A. Gavrilița

ÎNCHEIERE

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Povajniuc, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Povajniuc

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldovagaz” cu privire la contestarea actului

administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de Mihail Povajniuc, reprezentat de avocatul Corneliu

Chisilița și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

23 martie 2016, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 17 martie 2015, Mihail Povajniuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldovagaz”, intervenient accesoriu SRL „Chișinău-Gaz” cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna noiembrie a anului 2007, între

furnizorul SRL „Chișinău-Gaz” și dânsul, în calitate de consumator, a fost încheiat

contractul nr. 400154 de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic.

Menționează că la 09 ianuarie 2015 de către colaboratorii SRL „Chișinău -

Gaz” a fost efectuat un control abuziv la adresa consumatorului.

Relevă că prin actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale din

09 ianuarie 2015, întocmit de către SRL „Chișinău-Gaz” s-a depistat conectarea

ilicită, prin instalarea unui furtun de cauciuc în robinet până la contor care trecea

prin perete și care era conectat la ramificarea fără utilaj.

Notează că prin dispoziția de deconectare a instalației de utilizare din

09 ianuarie 2015, întocmită de către SRL „Chișinău-Gaz”, dânsul a fost deconectat

de la rețeaua de gaze, iar, prin actul de demontare a echipamentului de măsurare

din 09 ianuarie 2015, i-a fost demontat contorul de măsurare a volumului de gaze.

1

Remarcă că prin procesul-verbal nr. 79 din 14 ianuarie 2015,

SRL „Chișinău-Gaz” a decis de a transmite materialele furnizorului pentru

aplicarea prevederilor Regulamentului și conectarea după verificarea

echipamentului de măsurare și instalarea lui la poartă.

Notează că prin decizia SA „Moldovagaz” nr. 09 din 15 ianuarie 2015

privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale, s-a stabilit

că la 09 ianuarie 2015 în rezultatul verificării locului de consum, s-a constat

conectarea ilicită de gaze la rețeaua de gaze naturale fără evidența consumului de

gaze naturale, prin intermediul unui furtun conectat la conducta de gaz până la

echipamentul de măsurare.

Indică că tot, prin aceeași decizie s-a decis de a efectua calculul consumului

de gaze naturale după sistemul paușal pentru o perioadă de 12 luni și de a încheia

contractul de furnizare de gaze după achitarea sumei recalculate, care conform

chitanței de plată în numerar din 20 ianuarie 2015 constituie suma de 53228 lei.

Consideră decizia SA „Moldovagaz” nr. 09 din 15 ianuarie 2015, ca fiind

una ilegală, neîntemeiată, lipsită de suport normativ și faptic, emisă formal, de o

autoritate neîmputernicită.

Explică că potrivit contractului de furnizare a gazelor naturale încheiat între

furnizorul SRL „Chișinău-Gaz” și dânsul în calitate de consumator, nu se atestă

nicio prevedere cu privire la răspunderea consumatorului față de subiecții cu statut

de persoană terță, la caz SA „Moldovagaz” este o persoană juridică distinctă cu

care dânsul nu are niciun raport juridic încheiat și ca urmare nu-i poate fi imputată

executarea unei careva obligațiuni sau supus răspunderii juridice civile.

Indică că SA „Moldovagaz” nu este împuternicită conform contractului de

furnizare a gazelor naturale încheiat între el și furnizorul SRL „Chișinău-Gaz” și că

aceasta nu are nici calitatea de succesor în preluarea cărorva creanțe.

Subliniază că în momentul controlului efectuat de către furnizor toate

prevederile contractuale și legale erau respectate de către consumator, iar ceea ce s-

a depistat ca fiind ilegal și anume furtunul de cauciuc ce trecea prin perete, era

utilizat de către consumator la butelia de gaz personală, fiind folosită anterior

conectării la rețeaua de gaze naturale și nu era conectat la rețeaua ce aparține

SRL „Chișinău-Gaz”.

Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei SA „Moldovagaz” nr. 09 din

15 ianuarie 2015 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor

contractuale, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 martie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Mihail Povajniuc, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 20 aprilie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Mihail Povajniuc,

reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea

2

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

Cu referire la prevederile art. 121, 122 alin. (3) CPC, consideră că probele

prezentate de către SA „Moldovagaz” sunt nefondate, care nu atestă adevărul și

care urmează a fi apreciate critic de către instanța de judecată.

Relevă că din fotografiile prezentate de către SA „Moldovagaz” la

materialele cauzei cu titlu de probe, nu este clar nimic, în special acea conectare

ilicită de gaze materializată despre care se pretinde în actele de depistare a

încălcărilor eliberate de SA „Moldovagaz”.

Obiectează că instanțele de judecată ierarhic inferioare au făcut trimitere la

declarațiile martorilor Dmitrii Vîlegjanin și Anatolie Pasat, denaturând declarațiile

acestora date în instanța de judecată.

În acest sens, explică că ambii martori au declarat că toate furtunurile pe care

le-au fotografiat au fost instalate prin pereți anume de aceștia și nu au fost depistate

de ei cum indică instanțele de judecată.

Având în vedere prevederile art. 117 alin. (2), 132 alin. (1) CPC,

menționează că martorii nu trebuie să aibă interes în proces și să le fie cunoscute

stările de fapt, pe când la caz, martorii Dmitrii Vîlegjanin și Anatolie Pasat sunt

angajați ai SRL „Chișinău-Gaz” și reieșind din pozițiile de subordonare a acestora

față de angajator, este evident interesul acestora în proces.

Prin urmare, insistă că Dmitrii Vîlegjanin și Anatolie Pasat nu pot fi admiși

ca martori și depozițiile date de aceștia nu pot fi apreciate ca pertinente de instanță

și în măsură de a reda obiectiv circumstanțele de fapt.

Consideră că invocarea de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a

prevederilor Legii cu privire la gazele naturale și a altor acte normative, inclusiv

art. 76 1 lit. a) din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale,

aprobat prin hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

nr. 415 din 25 mai 2011 este inadmisibilă, deoarece acțiunile samavolnice ale

angajaților SRL „Chișinău-Gaz” de constatare a conectării ilicite la gazele naturale

nu constituie decât un abuz de lege, or pătrunderea forțată a acestora în

proprietatea consumatorului nu se regăsește în derogările expres prevăzute de

Constituția Republicii Moldova.

La 19 iunie 2017, SRL „Chișinău-Gaz” a depus referință, prin care a solicitat

de a declara ca inadmisibilă cererea de recurs declarată de Mihail Povajniuc,

reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 21 decembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 131), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

3

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

07 decembrie 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Povajniuc,

reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Mihail Povajniuc, reprezentat de avocatul Corneliu Chisilița, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

4

considera recursul declarat de Mihail Povajniuc, reprezentat de avocatul Corneliu

Chisilița ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Mihail Povajniuc, reprezentat de avocatul Corneliu

Chisilița se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

5