3ra-461/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-461/2017 judecător: V. Ciumac instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan Î N C H E I E R E 26 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău Gaz”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Aurel Manole împotriva Societății pe Acțiuni „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău Gaz” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 17 februarie 2016, c o n s t a t ă : La 17 septembrie 2015, Aurel Manole s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ împotriva SA „Moldovagaz” cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 26 septembrie 2014, între Aurel Manole și SA „Moldovagaz” a fost încheiat contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic nr. 101668, la locul de consum, mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. Salcîmilor 60 A. Menționează reclamantul că, la data semnării contractului și nici ulterior nu a fost întocmit de către SA „Moldovagaz” nici un act de dare în exploatare a echipamentului de măsurare, proces-verbal de dare în exploatare a contorului.

Ulterior, la 04 iunie 2015, angajații SA „Moldovagaz” au demontat echipamentul de măsurare, contorul GNG4CT, din motiv cum că există suspecții la sigila de uzină a mecanismului de calcul a echipamentului de măsurare, fapt despre care a fost întocmit un act de demontare a echipamentului de măsurare. Contorul demontat se afla în exterior, adică nu se afla în interiorul curții casei de locuit din mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. Salcîmilor 60 A, iar SA „Moldovagaz” avea acces liber și nestingherit la contor oricând. Astfel, contorul demontat a fost expediat la expertiză. 1 Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 357 din 15 iunie 2015, efectuat de Centrul de Expertize Independente CEXIN s-au constatat următoarele: la contorul de gaz GNG4CT, nr. 5037146/2014, care a fost instalat în mun.

Chișinău, com. Stăuceni, str. Salcîmilor 60A, prezentat la 05 iunie 2015 în temeiul cererii reprezentantului SRL „Chișinău-Gaz”, nu au fost depistate urme ale deteriorării integrității corpului contorului; la contorul prezentat sigiliul și capacele din plastic, instalate de uzina producătoare au fost înlăturate, mecanismul de calcul a fost scos și au fost întreprinse acțiuni mecanice asupra detaliilor mecanismului de măsurare; sigiliul 0100 MOLDOVAGAZ 1370582 prezentat la cercetare, nu a fost deteriorat. Conform raportului de constatare tehnico-științifică suplimentară nr. 445 din 14 iulie 2015, efectuat de Centrul de Expertize Independente CEXIN s-au constatat următoarele: la contorul de gaz GNG4CT, nr. 5037146/2014, care a fost instalat în mun.

Chișinău, com. Stăuceni, str. Salcîmilor 60 A, prezentat la 14 iunie 2015, pentru cercetare suplimentară în temeiul cererii reprezentantului SRL „Chișinău Gaz”, este posibilă ridicarea capacului sumatorului fără deteriorarea sticherului, în așa fel apare accesul la mecanismul de calcul și posibilitatea acționării asupra sa; de soluționat întrebarea dacă este posibilă ridicarea capacului mecanismului de calcul al contorului prezentat fără deteriorarea sigiliului 0100 MOLDOVAGAZ 1370582 nu este posibil. La 08 iulie 2015, SRL „Chișinău Gaz” a întocmit actul nr. 15 de depistare a încălcării clauzelor contractuale, prin care s-ar fi constatat că reclamantul a contrafăcut sigiliul de la mecanismul de evidență a echipamentului de măsurare a gazelor naturale, fapt care nu corespunde realității.

La 09 iulie 2015, SA „Moldovagaz” a emis decizia nr. 99 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale. Conform acestei decizii, s-ar fi constatat că, la echipamentul de măsurare GNG4CT sigiliile-dop autentice de la mecanismul de calcul au fost înlăturate după care mecanismul de calcul se înlătură. Pe suprafața tamburilor cifrați de la mecanismul de calcul persistă urme de acționare mecanică. Totodată, prin acest act SA „Moldovagaz” a decis: în conformitate cu prevederile pct. 151 din Regulament de efectuat calculul consumului de gaze naturale prin metoda sistemului paușal pentru perioada de la data recepției instalației de gaze până la data depistării încălcării. La 15 iulie 2015, SA „Moldovagaz” a emis chitanța de plată în numerar prin care a obligat reclamantul să achite, în temeiul deciziei nr. 99 din 09 iulie 201 suma de 43 905,30 lei.

Susține reclamantul că, la 18 august 2015 s-a adresat către pârât cu o cerere prealabilă, solicitând anularea ca fiind ilegale actele menționate și explicarea motivelor pentru care a fost obligat să achite suma de 43 905,30 lei și cum s-a format această sumă. Însă, pârâtul nu a răspuns la cererea prealabilă expediată, până la data depunerii cererii de chemare în judecată. Consideră că, actele pârâtului emise în privința sa ca fiind ilegale, nefondate și pasibile de anulat din mai multe considerente. Afirmă reclamantul că, nu există nici un temei juridic pentru ca furnizorul să oblige reclamantul să achite suma de 43 905,30 lei, urmare a calculului 2 consumului de gaze naturale prin metoda sistemului paușal, deoarece nu a deteriorat și nici nu a contrafăcut sigiliul contorului.

La fel nu a deteriorat în vreun alt mod contorul respectiv și nu a intervenit asupra mecanismului de calcul al contorului respectiv. Acest contor a fost instalat de către furnizorul de gaze naturale, dar nu de reclamant. A mai indicat reclamantul că, reprezentanții pârâtului au avut acces liber la contor și îl verificau vizual cel puțin o dată în lună. Pârâtul a utilizat sistemul paușal luând ca bază de la darea în exploatare a echipamentului și până la depistarea încălcării. Totodată nu este clar când acest echipament a fost dat în exploatare, deoarece careva acte în acest sens nu sunt. Solicită reclamantul admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 99 din 09 iulie 2015 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale și anularea chitanței de plată în numerar din 15 iulie 2015, emisă de SA „Moldovagaz”, de plată pentru consumul de gaze naturale conform deciziei nr. 99 din 09 iulie 2015. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 14 decembrie 2015 s-a atras în proces SRL „Chișinău Gaz” în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 februarie 2016 s- a admis acțiunea lui Aurel Manole, s-a anulat ca ilegală deciziei SA „Moldovagaz” nr. 99 din 09 iulie 2015 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale și s-a anulat chitanța de plată în numerar din 15 iulie 2015, emisă de SA „Moldovagaz”, de plată pentru consumul de gaze naturale conform deciziei nr. 99 din 09 iulie 2015, ca ilegală. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 17 martie 2016 SA „Moldovagaz” a declarat apel, solicitând admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Aurel Manole să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat de SA „Moldovagaz” cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 februarie 2016. La 13 februarie 2017, SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, considerându-le neîntemeiate, deoarece instanța de apel și prima instanță nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Susține recurentul că, instanțele de judecată la emiterea hotărârilor nu au reținut spre examinare prevederile art. 166, alin. (2), lit. e) Cod de procedură civilă, nefiind indicate temeiurile de drept.

A mai indicat că, prima instanță la examinarea cauzei și-a depășit limitele, contrar prevederilor art. 340 alin. (3) Cod de procedură civilă și art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, manifestată prin faptul că a declarat actul contestat ilegal, fără a indica sub ce aspect a fost declarat ilegal. 3 De asemenea, a indicat că instanțele de judecată au dat o apreciere eronată materialului probator, fapt care a dus la soluționarea greșită a cauzei. Tot, la 13 februarie 2017, SRL „Chișinău Gaz” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, considerându-le neîntemeiate, deoarece instanțele de judecată au dat o apreciere arbitrară materialului probator. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate la 13 februarie 2017, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2016, este depus în termen, în cazul în care decizia instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces conform scrisorii de însoțire la 06 decembrie 2016 (f.d.

172), iar dovada recepționării la materialele cauzei nu se regăsește. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursurile declarate de SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău Gaz”, urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău Gaz” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, 4 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or recurenții nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recursuri se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău Gaz” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău Gaz” ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursurile declarate de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău Gaz”, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat 5