2r-349/17 — declararea nulității contractului

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 2r-349/2017 judecător: C. Vîrlan instanța de apel, Curtea de Apel Cahul judecători: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, L. Popova D E C I Z I E 21 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității contractului de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă și recepționarea apelor, obligarea de a încheia un alt contract și de a recalcula consumul de apă și plățile, și cererea reconvențională înaintată de Societatea pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” împotriva Svetlanei Cornea cu privire la încasarea datoriei și a penalităților, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care s-a restituit apelul Svetlanei Cornea ca fiind depus în afara termenului legal, c o n s t a t ă : La 10 aprilie 2014, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității contractului de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă și recepționarea apelor din 09 august 2013,

obligarea de a încheia un alt contract și de a recalcula consumul de apă și plățile. În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 august 2013 prin acțiuni viclene și amenințătoare că va fi debranșată de la rețeaua de aprovizionare cu apă potabilă și recepționarea apei uzate, SA „Apă Canal Chișinău” a determinat-o pe Svetlana Cornea să încheie un alt contract cu privire la furnizarea serviciilor de alimentare cu apă și recepționarea apelor nr. 6-651-34, în apartamentele din str. Gh. Asachi 11/1, mun. Chișinău care le deține cu drept de proprietate privată și au destinație de spații locative. Mai menționează reclamanta că având încredere, că va semna un contract similar care se află în circuitul public pentru toți consumatorii casnici din mun.

Chișinău, după mai multe ore de stat la SA „Apă Canal Chișinău” fără a studia amănunțit conținutul contractului l-a semnat și a plecat. 1 Ulterior, în adresa reclamantei a fost expediat procesul-verbal din 16 septembrie 2013 privind calculul volumului apei prestate și canalizării pentru perioada 11 octombrie 2006 - 31 decembrie 2012, în urma căreia reclamanta a observat că, de fapt a semnat un contract, prestări servicii de alimentare cu apă și recepționarea apei uzate potrivit tarifelor stabilite prin decizia Consiliului mun. Chișinău din 15 septembrie 2009, pentru agenții economici care își desfășoară activitatea de antreprenoriat.

Reclamanta indică că, la 23 octombrie 2013, în adresa pârâtului a fost înaintată o cerere prin care a solicitat declararea nulității contractului nr. 6-651-34 din 09 august 2013, ca o eroare și care contravine legii, recalcularea costului serviciilor prestate de furnizor de la 01 ianuarie 2013 până în prezent potrivit tarifelor aplicate pentru consumatorii casnici, persoane fizice. Totodată a mai menționat și faptul că, până la data de 31 decembrie 2012 a achitat toate serviciile conform indicilor contoarelor amplasate în apartamentele date la rețeaua de alimentare cu apă emise de către furnizor. La 11 februarie 2015, SA „Apă Canal Chișinău” a depus cerere reconvențională, solicitând admiterea cererii, încasarea de la Svetlana Cornea a datoriei de 6 238,96 lei, penalitatea în sumă de 1 066,52 lei, taxa de stat în sumă de 270 lei, în total suma de 7 575,00 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016 acțiunea inițială s-a respins ca nefondată, iar acțiunea reconvențională s-a admis. S-a încasat de la Svetlana Cornea în folosul SA „Apă Canal Chișinău” datoria pentru serviciile prestate în mărime de 6 238,96 lei, penalitatea în mărime de 1 066,52 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 7 575 lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 08 noiembrie 2016, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe din 06 octombrie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe ca ilegale și nefondate, cu restituirea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

În cadrul ședinței instanței de apel, Svetlana Cornea și reprezentantul său, avocatul Ion Căpățînă nu s-au prezentat, despre data, ora și locul ședinței de judecată fiind înștiințați în mod legal, dovadă în acest sens servind semnăturile aplicate pe avizele de recepție a citațiilor, anexate la materialele cauzei, însă prin cererea din 14 februarie 2017 avocatul Ion Căpățînă a solicitat amânarea examinării cauzei. Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, cererea de amânare a examinării cauzei depusă de reprezentantul apelantei Svetlana Cornea, avocatul Ion Căpățînă s-a respins ca neîntemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a restituit Svetlanei Cornea cererea de apel ca depusă în afara termenului legal cu remiterea actelor și documentelor anexate.

La 02 martie 2017, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea, prin intermediul oficiului poștal a depus cerere de recurs, solicitând casarea încheierii instanței de apel cu restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel. 2 În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată și ilegală încheierea instanței de apel, deoarece prin cererea din 14 februarie 2017, avocatul Ion Căpățînă a solicitat amânarea examinării cauzei, deoarece este antrenat la examinarea altei cauze. Mai mult ca atât, a indicat că, instanța de apel ilegal a respins cererea de amânare a examinării cauzei, și a purces la examinarea cererii de apel, în cazul în care în calitate de avocat participa la examinarea altei cauze.

Totodată susține că instanța de apel nu a reținut spre examinare faptul că Svetlana Cornea și avocatul acesteia nu au fost legal citați la examinarea cauzei în prima instanță, iar copia hotărârii au recepționat-o la 03 noiembrie 2016, depunând apel la 08 noiembrie 2016. Astfel, consideră că cererea de apel a fost depusă în termen, și nu urma a solicita repunerea în termen deoarece cererea de apel a fost depusă în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei (la momentul depunerii cererii de recurs). Examinând înscrisurile anexate la dosar, se reține că încheierea instanței de apel, recurată de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea, este emisă la 14 februarie 2017, și expediată recurenților la 17 februarie 2017 (f.d.

142), astfel Colegiul consideră că recursul din 06 martie 2017 este declarat în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116 Cod de procedură civilă. Materialele dosarului atestă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016 acțiunea inițială s-a respins ca nefondată, iar acțiunea reconvențională s-a admis.

S-a încasat de la Svetlana Cornea în folosul SA „Apă Canal Chișinău” datoria pentru serviciile prestate în mărime de 6 238,96 lei, 3 penalitatea în mărime de 1 066,52 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 7 575 lei. Împotriva acestei hotărâri, la 08 noiembrie 2016, avocatul Ion Căpățînă, în interesele lui Svetlanei Cornea a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță. Însă, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a restituit cererea de apel depusă de Svetlana Cornea, ca depusă în afara termenului legal, fără a solicita repunerea în termen. Astfel, materialele cauzei denotă cert că hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău a fost pronunțată la 06 octombrie 2016, în lipsa Svetlanei Cornea și a avocatului acesteia. Totodată instanța de recurs constată că, Svetlanei Cornea i-a fost expediată copia dispozitivului hotărârii, conform scrisorii de însoțire din 08 octombrie 2016 (f.d. 106). Mai mult ca atât, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de apel a fost depusă tocmai la 08 noiembrie 2016, deci cu depășirea termenului legal de 30 zile. Argumentele recurentului, precum că nu a avut posibilitatea de a declara apel în termen, deoarece hotărârea primei instanțe a fost emisă în lipsa unui participant la proces, care nu a fost citat legal nu pot fi reținute, deoarece sunt pur declarative și nu au suport legal.

Or, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul comunicării dispozitivului hotărârii, nu de la data comunicării hotărârii motivate, dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. Mai mult ca atât, potrivit materialelor dosarului, Svetlana Cornea a cunoscut despre examinarea cauzei, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 73), și participarea acesteia în cadrul ședințelor de judecată. Pe lângă aceasta, Colegiul constată că recurenta nu a fost privată în parte să-și exercite dreptul la contestarea hotărârii primei instanțe prin depunerea unei cereri de apel prealabile, or potrivit prevederilor art. 365 alin. (11) Cod procedură civilă, elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

În conformitate cu art. 116, alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. La materialele dosarului însă, nu se regăsește cererea de repunere în termen, precum nu se regăsesc nici motivele din care recurentul solicită repunerea în termen, în sensul art. 116, alin. (3) Cod de procedură civilă, în favoarea repunerii în termen a apelului, care să confirme temeinicia omiterii termenului. Cert este că cererea de apel a fost depusă de apelant la 08 noiembrie 2016, peste termenul legal de 30 zile din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii, respectiv se atestă că apelul a fost declarat tardiv.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, instanța de apel corect a aplicat dispozițiile art. 116, alin. (2) Cod de procedură civilă, care prevede că, cererea de 4 repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. Prin prisma normei precitate, instanța de apel corect a menționat că contrar prevederilor art. 116, alin. (2) Cod de procedură civilă, atât Svetlana Cornea cât și avocatul acesteia nu au depus cerere de repunere în termen.

Mai mult ca atât, instanța de recurs apreciază critic argumentele avocatului recurentei, precum că atât prima instanță, cât și instanța de apel au examinat cauza în lipsa participanților la proces, prin ce li-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, în cazul în care materialele cauzei denotă contrariul, și anume în cadrul primei instanțe părțile au fost citate legal, or părțile citate legal odată nu pot invoca ne citarea ulterior, iar în cadrul instanței de apel la depunerea cererii de amânare a examinării cauzei avocatul nu a anexat nici o probă în susținerea acesteia, fapt din care instanța de apel a considerat cererea de amânare neîntemeiată.

Astfel, instanța de apel corect, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, în vederea restituirii apelului declarat, a considerat apelul declarat în afara termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen pentru depunerea cererii de apel ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CEDO încălcarea dreptului la proces echitabil și a securității raporturilor juridice de către instanțele judecătorești naționale în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr. 15778/05, 26.06.2012. Dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Urmare celor menționate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curții de Apel Chișinău. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la declararea nulității contractului de furnizare a serviciilor de 5 alimentare cu apă și recepționarea apelor, obligarea de a încheia un alt contract și de a recalcula consumul de apă și plățile, și cererea reconvențională înaintată de Societatea pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” împotriva Svetlanei Cornea cu privire la încasarea datoriei și a penalităților. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat 6