2r-349/17 — declararea nulității contractului

2r-349/17 — declararea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 2r-349/2017

judecător: C. Vîrlan

instanța de apel, Curtea de Apel Cahul

judecători: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, L. Popova

D E C I Z I E

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de

avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Ion

Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal

Chișinău” cu privire la declararea nulității contractului de furnizare a serviciilor de

alimentare cu apă și recepționarea apelor, obligarea de a încheia un alt contract și

de a recalcula consumul de apă și plățile, și

cererea reconvențională înaintată de Societatea pe Acțiuni „Apă Canal

Chișinău” împotriva Svetlanei Cornea cu privire la încasarea datoriei și a

penalităților,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care

s-a restituit apelul Svetlanei Cornea ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă :

La 10 aprilie 2014, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă Canal Chișinău” cu privire

la declararea nulității contractului de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă și

recepționarea apelor din 09 august 2013, obligarea de a încheia un alt contract și de

a recalcula consumul de apă și plățile.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 august 2013 prin acțiuni viclene și

amenințătoare că va fi debranșată de la rețeaua de aprovizionare cu apă potabilă și

recepționarea apei uzate, SA „Apă Canal Chișinău” a determinat-o pe Svetlana

Cornea să încheie un alt contract cu privire la furnizarea serviciilor de alimentare

cu apă și recepționarea apelor nr. 6-651-34, în apartamentele din str. Gh. Asachi

11/1, mun. Chișinău care le deține cu drept de proprietate privată și au destinație de

spații locative.

Mai menționează reclamanta că având încredere, că va semna un contract

similar care se află în circuitul public pentru toți consumatorii casnici din mun.

Chișinău, după mai multe ore de stat la SA „Apă Canal Chișinău” fără a studia

amănunțit conținutul contractului l-a semnat și a plecat.

1

Ulterior, în adresa reclamantei a fost expediat procesul-verbal din 16

septembrie 2013 privind calculul volumului apei prestate și canalizării pentru

perioada 11 octombrie 2006 - 31 decembrie 2012, în urma căreia reclamanta a

observat că, de fapt a semnat un contract, prestări servicii de alimentare cu apă și

recepționarea apei uzate potrivit tarifelor stabilite prin decizia Consiliului mun.

Chișinău din 15 septembrie 2009, pentru agenții economici care își desfășoară

activitatea de antreprenoriat.

Reclamanta indică că, la 23 octombrie 2013, în adresa pârâtului a fost

înaintată o cerere prin care a solicitat declararea nulității contractului nr. 6-651-34

din 09 august 2013, ca o eroare și care contravine legii, recalcularea costului

serviciilor prestate de furnizor de la 01 ianuarie 2013 până în prezent potrivit

tarifelor aplicate pentru consumatorii casnici, persoane fizice.

Totodată a mai menționat și faptul că, până la data de 31 decembrie 2012 a

achitat toate serviciile conform indicilor contoarelor amplasate în apartamentele

date la rețeaua de alimentare cu apă emise de către furnizor.

La 11 februarie 2015, SA „Apă Canal Chișinău” a depus cerere

reconvențională, solicitând admiterea cererii, încasarea de la Svetlana Cornea a

datoriei de 6 238,96 lei, penalitatea în sumă de 1 066,52 lei, taxa de stat în sumă de

270 lei, în total suma de 7 575,00 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016

acțiunea inițială s-a respins ca nefondată, iar acțiunea reconvențională s-a admis.

S-a încasat de la Svetlana Cornea în folosul SA „Apă Canal Chișinău”

datoria pentru serviciile prestate în mărime de 6 238,96 lei, penalitatea în mărime

de 1 066,52 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total suma de 7 575 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 08 noiembrie 2016,

avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe din 06 octombrie 2016, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe ca ilegale și nefondate, cu restituirea

cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

În cadrul ședinței instanței de apel, Svetlana Cornea și reprezentantul său,

avocatul Ion Căpățînă nu s-au prezentat, despre data, ora și locul ședinței de

judecată fiind înștiințați în mod legal, dovadă în acest sens servind semnăturile

aplicate pe avizele de recepție a citațiilor, anexate la materialele cauzei, însă prin

cererea din 14 februarie 2017 avocatul Ion Căpățînă a solicitat amânarea examinării

cauzei.

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017,

cererea de amânare a examinării cauzei depusă de reprezentantul apelantei Svetlana

Cornea, avocatul Ion Căpățînă s-a respins ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a restituit

Svetlanei Cornea cererea de apel ca depusă în afara termenului legal cu remiterea

actelor și documentelor anexate.

La 02 martie 2017, avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea,

prin intermediul oficiului poștal a depus cerere de recurs, solicitând casarea

încheierii instanței de apel cu restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel.

2

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată și ilegală

încheierea instanței de apel, deoarece prin cererea din 14 februarie 2017, avocatul

Ion Căpățînă a solicitat amânarea examinării cauzei, deoarece este antrenat la

examinarea altei cauze.

Mai mult ca atât, a indicat că, instanța de apel ilegal a respins cererea de

amânare a examinării cauzei, și a purces la examinarea cererii de apel, în cazul în

care în calitate de avocat participa la examinarea altei cauze.

Totodată susține că instanța de apel nu a reținut spre examinare faptul că

Svetlana Cornea și avocatul acesteia nu au fost legal citați la examinarea cauzei în

prima instanță, iar copia hotărârii au recepționat-o la 03 noiembrie 2016, depunând

apel la 08 noiembrie 2016.

Astfel, consideră că cererea de apel a fost depusă în termen, și nu urma a

solicita repunerea în termen deoarece cererea de apel a fost depusă în termen de 30

zile de la comunicarea hotărârii.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei (la momentul

depunerii cererii de recurs).

Examinând înscrisurile anexate la dosar, se reține că încheierea instanței de

apel, recurată de avocatul Ion Căpățînă, în interesele Svetlanei Cornea, este emisă

la 14 februarie 2017, și expediată recurenților la 17 februarie 2017 (f.d. 142), astfel

Colegiul consideră că recursul din 06 martie 2017 este declarat în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței

de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel

a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către

instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116 Cod de procedură

civilă.

Materialele dosarului atestă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 06 octombrie 2016 acțiunea inițială s-a respins ca nefondată, iar

acțiunea reconvențională s-a admis. S-a încasat de la Svetlana Cornea în folosul SA

„Apă Canal Chișinău” datoria pentru serviciile prestate în mărime de 6 238,96 lei,

3

penalitatea în mărime de 1 066,52 lei și taxa de stat în sumă de 270 lei, iar în total

suma de 7 575 lei.

Împotriva acestei hotărâri, la 08 noiembrie 2016, avocatul Ion Căpățînă, în

interesele lui Svetlanei Cornea a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță.

Însă, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 s-a

restituit cererea de apel depusă de Svetlana Cornea, ca depusă în afara termenului

legal, fără a solicita repunerea în termen.

Astfel, materialele cauzei denotă cert că hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău a fost pronunțată la 06 octombrie 2016, în lipsa Svetlanei Cornea și

a avocatului acesteia.

Totodată instanța de recurs constată că, Svetlanei Cornea i-a fost expediată

copia dispozitivului hotărârii, conform scrisorii de însoțire din 08 octombrie 2016

(f.d. 106).

Mai mult ca atât, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că cererea de apel a fost depusă tocmai la 08

noiembrie 2016, deci cu depășirea termenului legal de 30 zile.

Argumentele recurentului, precum că nu a avut posibilitatea de a declara

apel în termen, deoarece hotărârea primei instanțe a fost emisă în lipsa unui

participant la proces, care nu a fost citat legal nu pot fi reținute, deoarece sunt pur

declarative și nu au suport legal.

Or, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul

comunicării dispozitivului hotărârii, nu de la data comunicării hotărârii motivate,

dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Mai mult ca atât, potrivit materialelor dosarului, Svetlana Cornea a

cunoscut despre examinarea cauzei, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 73),

și participarea acesteia în cadrul ședințelor de judecată.

Pe lângă aceasta, Colegiul constată că recurenta nu a fost privată în parte

să-și exercite dreptul la contestarea hotărârii primei instanțe prin depunerea unei

cereri de apel prealabile, or potrivit prevederilor art. 365 alin. (11) Cod procedură

civilă, elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse

într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

În conformitate cu art. 116, alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

La materialele dosarului însă, nu se regăsește cererea de repunere în termen,

precum nu se regăsesc nici motivele din care recurentul solicită repunerea în

termen, în sensul art. 116, alin. (3) Cod de procedură civilă, în favoarea repunerii

în termen a apelului, care să confirme temeinicia omiterii termenului.

Cert este că cererea de apel a fost depusă de apelant la 08 noiembrie 2016,

peste termenul legal de 30 zile din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii,

respectiv se atestă că apelul a fost declarat tardiv.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, instanța de apel corect a aplicat

dispozițiile art. 116, alin. (2) Cod de procedură civilă, care prevede că, cererea de

4

repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de

procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se

comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică

soluționarea repunerii în termen.

Prin prisma normei precitate, instanța de apel corect a menționat că contrar

prevederilor art. 116, alin. (2) Cod de procedură civilă, atât Svetlana Cornea cât și

avocatul acesteia nu au depus cerere de repunere în termen.

Mai mult ca atât, instanța de recurs apreciază critic argumentele avocatului

recurentei, precum că atât prima instanță, cât și instanța de apel au examinat cauza

în lipsa participanților la proces, prin ce li-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil, în cazul în care materialele cauzei denotă contrariul, și anume în cadrul

primei instanțe părțile au fost citate legal, or părțile citate legal odată nu pot invoca

ne citarea ulterior, iar în cadrul instanței de apel la depunerea cererii de amânare a

examinării cauzei avocatul nu a anexat nici o probă în susținerea acesteia, fapt din

care instanța de apel a considerat cererea de amânare neîntemeiată.

Astfel, instanța de apel corect, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b)

Cod de procedură civilă, în vederea restituirii apelului declarat, a considerat apelul

declarat în afara termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen

pentru depunerea cererii de apel ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat

CEDO încălcarea dreptului la proces echitabil și a securității raporturilor juridice

de către instanțele judecătorești naționale în cauza Ghirea v. Republica Moldova,

nr. 15778/05, 26.06.2012.

Dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere

ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Urmare celor menționate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curții

de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de avocatul Ion Căpățînă, în interesele

Svetlanei Cornea.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Ion Căpățînă,

în interesele Svetlanei Cornea împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal

Chișinău” cu privire la declararea nulității contractului de furnizare a serviciilor de

5

alimentare cu apă și recepționarea apelor, obligarea de a încheia un alt contract și

de a recalcula consumul de apă și plățile, și cererea reconvențională înaintată de

Societatea pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” împotriva Svetlanei Cornea cu privire

la încasarea datoriei și a penalităților.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6