3ra-764/17 — apărarea dreptului de acces la informație

dosarul nr. 3ra-764/17

prima instanță - (Judecătoria Criuleni) V. Ursu

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, D. Manole, G. Dașcheivici

ÎNCHEIERE

21 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Colesnicenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Colesnicenco

împotriva Primăriei orașului Criuleni cu privire la apărarea dreptului de acces la

informație,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Mihail Colesnicenco, admis apelul declarat de Primăria

orașului Criuleni, casată parțial hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 octombrie 2016 și

emisă în această parte o nouă hotărâre, cu menținerea în rest a hotărârii primei instanțe,

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2016 Mihail Colesnicenco s-a adresat în instanța de contencios

administrativ cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Criuleni cu privire

la apărarea dreptului de acces la informație (f.d. 4-6), iar ulterior, la 10 octombrie 2016 a

depus cerere de chemare în judecată suplimentară prin care și-a modificat cerințele

(f.d.16-17, 20), solicitând:

- obligarea Primăriei or. Criuleni să-i elibereze o copie de pe contractul încheiat

cu SRL „Zolotco-Prim” la 22 martie 2016;

- obligarea Primăriei or. Criuleni să-i elibereze lista tuturor tranzacțiilor efectuate

prin transfer de Primărie din banii publici în prima jumătate a anului 2016, cu indicarea

sumelor transferate și a beneficiarilor acestor transferuri;

- încasarea din contul primăriei or. Criuleni a sumei de 5 000 lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral;

- sancționarea Cristinei Golban, specialist în relații cu publicul, persoana

responsabilă de furnizarea informației în cadrul Primăriei or. Criuleni, pentru încălcarea

dispozițiilor legale privind accesul la informație și cu privire la petiționare, în

conformitate cu articolul 71 din Codul contravențional.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Mihail Colesnicenco a indicat că la

01 iulie 2016 s-a adresat cu cerere scrisă către Primarul or. Criuleni, prin care a solicitat

să-i fie eliberată o copie de pe contractul încheiat de primărie cu SRL „Zolotco-Prim” la

22 martie 2016, privind procurarea anvelopelor în sumă de 11 480 lei și lista tuturor

1

tranzacțiilor, efectuate prin transfer de către Primăria or. Criuleni din banii publici în

prima jumătate a anului 2016, cu indicarea sumelor transferate și a beneficiarilor acestor

transferuri.

Invocă reclamantul că la cererea menționată a primit un răspuns evaziv și care nu

cuprindea motivul refuzului de furnizare a informației solicitate.

Reține că răspunsul era contrasemnat de către persoana responsabilă de furnizarea

informației, Larisa Istrati.

Menționează că informația nu i-a fost eliberată în volumul și forma solicitată și

consideră, că furnizorul intenționat nu i-a furnizat-o, aducându-i atingeri considerabile,

manifestate prin comportament grosolan și abuziv.

Astfel, susține că argumentele furnizorului, precum că cererea lui contravine

legislației în vigoare, nu poate servi ca motiv de refuz pentru furnizarea informației în

forma și volumul solicitat.

Menționează, că informația solicitată ține de gestionarea banilor publici, și a

solicitat să-i fie furnizată informația respectivă reieșind din faptul că Primăria și

Consiliul or. Criuleni ca organ executiv ce desfășoară activitatea sa în interesul

cetățenilor, nu asigură transparența necesară la acest capitol, nu ține dări de seamă în fața

cetățenilor contribuabili, nu plasează informațiile respective nici pe pagina Web și nici

pe panoul informativ ale primăriei.

Prin urmare, consideră că pârâta în mod grosolan și abuziv limitează accesul

cetățenilor la informația privind modul de gestionare a banilor publici.

Prin cererea suplimentară din 10 octombrie 2016, reclamantul a indicat că,

persoana responsabilă de furnizare a informației în cadrul Primăriei or. Criuleni, Cristina

Golban, specialist în relații cu publicul, nu și-a onorat cu cinste atribuțiile dar, în mod

abuziv și grosolan, încălcându-i onoarea și demnitatea, i-a îngrădit dreptul fundamental

de a cunoaște cum sunt gestionați banii publici, protejând în același timp afacerile

dubioase, lipsite de transparență, care aduc cheltuieli nejustificate bugetului Primăriei or.

Criuleni.

Astfel, a mai menționat că prin răspunsul acordat, persoana responsabilă a

secretizat neîntemeiat informațiile solicitate, iar, în rezultat, prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații, și anume prin faptul că a primit un răspuns nemotivat, i-a fost

cauzat un prejudiciu moral.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 10 octombrie 2016 s-a încetat procesul în

pricina civilă pe capătul de cerere a lui Mihail Colesnicenco împotriva Cristinei Golban,

specialist în relații cu publicul, persoana responsabilă de furnizare a informației în cadrul

Primăriei or. Criuleni cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale în conformitate

cu articolul 71 Cod contravențional. (f.d. 22-24)

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 octombrie 2016 acțiunea a fost admisă

parțial.

S-a obligat Primăria or. Criuleni să elibereze lui Mihail Colesnicenco o copie de

pe contractul cu SRL „Zolotco-Prim” din 22 martie 2016 privind procurarea anvelopelor

în sumă de 11 480 lei.

S-a obligat Primăria or. Criuleni să elibereze lui Mihail Colesnicenco lista tuturor

tranzacțiilor, efectuate prin transfer de către Primăria or. Criuleni din banii publici în

prima jumătate a anului curent, cu indicarea sumelor transferate și a beneficiarilor

transferurilor.

S-a respins ca neîntemeiată cererea lui Mihail Colesnicenco împotriva Primăriei

or. Criuleni cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei.

2

S-a încasat de la Primăria or. Criuleni în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

100 lei.

Ne fiind decacord cu hotărârea primei instanțe, la 21 octombrie 2016 Mihail

Colesnicenco și ulterior la 25 octombrie Primăria or. Criuleni, au declarat apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2017 s-a respins apelul declarat

de Mihail Colesnicenco.

S-a admis apelul declarat de Primăria or. Criuleni.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 octombrie 2016, în partea prin

care s-a dispus obligarea Primăriei or. Criuleni să elibereze lui Mihail Colesnicenco o

copie de pe contractul încheiat cu SRL „Zolotco-Prim” din 22 martie 2016 privind

procurarea anvelopelor în sumă de 11 480 lei și a listei tuturor tranzacțiilor efectuate prin

transfer de către Primăria or. Criuleni din banii publici în prima jumătate a anului 2016,

cu indicarea sumelor transferate și a beneficiarilor transferurilor, și s-a emis în ceasta

parte o nouă hotărâre de respingere a capătului de cerere nominalizat ca nefondat.

S-a casat hotărîrea primei instanțe și în partea prin care s-a dispus încasarea de la

Primăria or. Criuleni a taxei de stat în mărime de 100 lei.

În rest, hotărîrea primei instanțe în partea respingerii acțiunii, s-a menținut.

La 17 mai 2017 Mihail Colesnicenco a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 09 martie 2017 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă integral.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material, nu a

aplicat legea care urma să fie aplicată, nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

cererea de apel și în referință și a apreciat în mod arbitrar probele din dosar.

Susține că, instanța de apel nu doar că nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate de apelant/recurent, dar a repetat întocmai argumentele intimatului, fără a

pătrunde în esența cauzei și fără a lua în considerație circumstanțele importante invocate

de apelant/recurent.

Astfel, consideră că instanța de apel a admis o interpretare eronată a prevederilor

legislației în vigoare.

Prin referința din 13 iunie 2017 Primăria or. Criuleni a solicit respingerea

recursului ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa

recurentului la 24 martie 2017, însă la materialele dosarului nu este anexată dovada

legală de recepționare a acesteia.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 434 Codul de procedură civilă, recursul

depus la 17 mai 2017 se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

3

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII

Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt

în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că

instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere

a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

4

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Mihail

Colesnicenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Mihail Colesnicenco se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5