2ra-256/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-256/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: V. Ursu dosarul nr.2ra-256/18
(Judecătoria Criuleni)
instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu
(Curtea de Apel Chișinău)
Î N C H E I E R E
21 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală
Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Mihail Colesnicenco,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Colesnicenco
împotriva Primăriei și Consiliului orașului Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017 prin care
a fost respins apelul declarat de către Mihail Colesnicenco și a fost menținută
hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 01 decembrie 2016, prin care acțiunea a fost
respinsă,
c o n s t a t ă:
La 11 august 2016, Mihail Colesnicenco a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei or. Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru
absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin dispoziția Primarului
orașului Criuleni din 08 februarie 2016, a fost angajat în funcția de jurist al
Primăriei or.Criuleni pentru o perioadă determinată, până la data de 31 decembrie
La 28 aprilie 2016, Consiliul orășenesc Criuleni, la propunerea primarului,
prin decizia nr. 4/1 din 28 aprilie 2016 a aprobat proiectul de decizie cu privire la
modificarea deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 1/1 din 15 ianuarie 2016,
prin care a redus perioada de remunerare a unui jurist din sursele disponibile, de la
01 februarie 2016-30 iunie 2016, în schimbul perioadei de la 01 februarie 2016-31
decembrie 2016. În aceiași zi, în baza deciziei nr. 4/1 din 28 aprilie 2016, Primarul
orașului Criuleni a emis dispoziția nr. 55, prin care a dispus reducerea numărului
de personal cu 1,0 unități, începând cu data de 01 iulie 2016 și preavizarea
reclamantului despre concediere în legătură cu reducerea numărului de personal,
iar prin dispoziția Primarului orașului Criuleni nr. 86 din 28 iunie 2016,
reclamantul a fost concediat din funcția menționată, începând cu data de 01 iulie
2016.
A invocat reclamantul că fiind îngrijorat de faptul că pot fi comise încălcări
ale legislației la momentul concedierii, inclusiv și data concedierii, ca jurist al
Primăriei, a pregătit în prealabil un proiect de dispoziție cu privire la concedierea
1
sa în legătură cu reducerea numărului de personal, pe care 1-a propus secretarului
Primăriei. Însă, respectivul proiect de dispoziție a fost respins. Ca rezultat, la data
de 30 iunie 2016, secretarul Primăriei or.Criuleni - persoană responsabilă de
angajare și concediere a personalului, nu 1-a concediat din data de 30 iunie 2016,
dar Consiliul orășenesc Criuleni prin decizia nr. 4/1 din 28 aprilie 2016 a acceptat
remunerarea unui jurist din sursele disponibile pentru perioada februarie-iunie
2016.
A susținut reclamantul că relațiile de muncă au fost prelungite pînă la data
de 01 iulie 2016.
Fiind concediat la data 01 iulie 2016, reclamantul nu a acceptat desfacerea
contractului individual de muncă și continua să se prezinte la serviciu, iar la 08
iulie 2016 a depus o cerere prealabilă adresată Primarului, prin care a solicitat să
fie asigurat cu volum de lucru și cu condiții necesare de muncă pentru o bună
desfășurare a activității în funcția de jurist al Primăriei. Prin urmare, la data de 11
iulie 2016, în jurul orei 16.00, a fost invitat către Primar care i-a spus că este
concediat din funcția de juris, la care reclamantul a insistat să îi fie dat un răspuns
oficial, în formă scrisă, la cererea prealabilă din 08 iulie 2016. La 26 iulie 2016 a
primit răspunsul solicitat la cererea prealabilă, prin care a fost informat că cererea
respectivă a fost respinsă.
A indicat reclamantul că ultima zi de lucru a sa în funcția jurist a fost data de
30 iunie 2016, zi în care urma să fie concediat. Secretarul Primăriei Criuleni, -
persoană abilitată cu angajarea personalului, conștient că a prelungit relațiile de
muncă pentru o perioadă nedeterminată, iar ulterior a fost concediat ilegal, cu
încălcarea legislației în vigoare, fără careva motiv, fără a emite o nouă dispoziție
privind concedierea sa. Mai mult, la momentul concedierii, angajatorul era obligat
să indice în dispoziția nr. 86 din 28 aprilie 2016 și procedura de contestare,
inclusiv termenul de prescripție, însă aceste condiții nu au fost respectate.
La 07 octombrie 2016, reclamantul a mai depus o cerere în instanța de
judecată solicitînd anularea deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 4/1 din 28
aprilie 2016 prin care a fost modificată decizia Consiliului orășenesc Criuleni nr.
1/1 din 15 ianuarie 2016 „Cu privire la rectificarea bugetului local”, or, prin
decizia contestată, a fost redus în final unitatea de jurist.
În motivarea cererii date reclamantul a indicat că la 28 aprilie 2016, Primarul
Simon Dumitru a convocat ședința extraordinară a Consiliul orășenesc Criuleni, în
cadrul căreia, prin decizia nr. 4/1 din 28 aprilie 2016, s-a aprobat proiectul de
decizie cu privire la modificarea deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 1/1 din
15 ianuarie 2016, prin care a fost redusă perioada de remunerare a unui jurist din
sursele disponibile de la 01 februarie 2016 pînă la 30 iunie 2016, în schimbul
perioadei de la 01 februarie 2016 pînă la 31 decembrie 2016. În cadrul ședinței
Consiliului or. Criuleni a fost invocat că juristul nu-și exercită corespunzător
atribuțiile de serviciu. În acest sens, Primarul a mai menționat, că are dubii că
interesele Primăriei în instanță sunt apărate pe deplin, invocând și alte pretenții față
de comportamentul juristului, fapt fixat și în procesul-verbal al ședinței Consiliului
orășenesc Criuleni din 28 aprilie 2016.
A menționat reclamantul că Primarul nu a motivat din punct de vedere
economic și juridic necesitatea modificării deciziei Consiliului orășenesc Criuleni
nr.1/1 din 15 ianuarie 2016. În cadrul ședinței Consiliului orășenesc Criuleni din
2
28 aprilie 2016, cînd a fost pus la vot proiectul de decizie nr. 4/1, președintele
ședinței, - Paladi Vladimir, văzând că numărul de voturi „Pro” s-au dovedit a fi
insuficient, încălcând atribuțiile președintelui de ședință, a anunțat votare repetată,
a început personal să numere voturile, pe când obligațiunea de a număra voturile
aparține doar secretarului. Ajungând la același număr de voturi- „8”, după o pauză
a rostit cifra „9” (fapt confirmat prin înregistrarea audio a ședinței). Fie că a
numărat repetat pe cineva, fie că a comis o altă greșeală, dar numărul celor care au
votat „Pro” a fost de 8 persoane din 16 consilieri prezenți la ședința extraordinară.
Astfel, prin acțiunile ilegale ale președintelui ședinței în procedura de numărare a
voturilor, a fost falsificat numărul voturilor „Pro”, fapt stabilit în urma unui studiu
pe care reclamantul 1-a efectuat îndată după ședință împreună cu președintele
ședinței - Paladi Vladimir în prezența altor persoane. Conducându-se de rezultatele
studiului, la data de 27 mai 2016, reclamantul a contestat decizia nr. 4/1 din 28
aprilie 2016 privind modificarea deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 1/1 din
15 ianuarie 2016, care a fost examinată la ședința ordinară a Consiliului orășenesc
Criuleni din 13 iunie 2016. Totodată, la 20 iunie 2016 reclamantul a depus o cerere
către secretarul Consiliului orășenesc Criuleni, prin care a solicitat să-i fie eliberată
o copie de pe procesul-verbal al ședinței Consiliului orășenesc Criuleni din 13
iunie 2016 și copia deciziei nr. 5/7, însă Consiliul orășenesc Criuleni nu i-a eliberat
materialele solicitate și nu i-a oferit nici un răspuns.
A considerat reclamantul că decizia Consiliului orășenesc Criuleni nr. 4/1
din 28 aprilie 2016 este una ilegală, neîntemeiată din punct de vedere economic și
juridic, aprobată cu încălcări de procedură și urmează să fie anulată.
Prin cererea adresată instanței de fond la 25 octombrie 2016, reclamantul
Mihail Colesnicenco a solicitat anularea deciziei nr. 5/7 din 13 iunie 2016 cu
privire la examinarea cererii prealabile privind anularea deciziei nr. 4/1 din 28
aprilie 2016.
Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 25 octombrie 2016, cererile sus-
menționate au fost conexate într-o singură procedură pentru a fi judecate simultan.
Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 14 noiembrie 2016,
reclamantul Mihail Colesnicenco a solicitat anularea dispozițiilor nr. 55 din 28
aprilie 2016 și nr. 86 din 28 iunie 2016, restabilirea în funcție, încasarea salariului
mediu pe perioada de lipsă forțată de la locul de muncă în sumă de 12 339, 39 lei,
încasarea premiului unic, acordat angajaților Primăriei cu ocazia sărbătorilor
naționale Ziua Independenței - 27 august și Limba Noastră - 31 august, în sumă de
1 000 lei și repararea prejudiciului moral conform art. 90 Codul muncii în mărime
de 5 000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 01 decembrie 2016, pretenția
reclamantului Mihail Colesnicenco cu privire la anularea deciziei nr. 4/1 din 28
aprilie 2016 a fost respinsă ca fiind tardivă, iar pretențiile cu privire la anularea
dispozițiilor nr. 55 din 28 aprilie 2016 și nr. 86 din 28 iunie 2016, restabilirea în
funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea premiului și
repararea prejudiciului moral au fost respinse ca fiind neîntemeiate, a fost încasat
de la Mihail Colesnicenco în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 950 lei.
La 26 decembrie 2016, Mihail Colesnicenco a declarat apel împotriva
hotărîrii primei instanțe, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate cu
restituirea cauzei spre rejudecare în primă instanță.
3
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017 a fost respins
apelul declarat de către Mihail Colesnicenco și a fost menținută hotărîrea primei
instanțe.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut prevederile art. 17 alin. (1)
din Legea contenciosului administrativ și a considerat legală concluzia primei
instanțe de respingere ca fiind tardivă pretenția reclamantului-apelant cu privire la
anularea deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 4/1 din 28 aprilie 2016.
La fel, a concluzionat instanța de apel că actele administrative contestate și
anume dispozițiile Primarului nr. 55 din 28 aprilie 2016 și nr. 86 din 28 iunie 2016
au fost emise întru executarea deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 4/1 din 28
aprilie 2016 și prin urmare corect instanța de fond a respins ca fiind neîntemeiate
și celelalte pretenții, deoarece acestea succed din prima pretenție.
La 18 decembrie 2017, prin intermediul Oficiul poștal și înregistrat la Curtea
Supremă de Justiție la 20 decembrie 2017, Mihail Colesnicenco a depus recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de
apel și hotărîrea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată inferioare nu au
examinat cererea cu privire la concretizarea pretențiilor depusă la 14 noiembrie
2016 și nu s-au pronunțat în motivarea hotărîrii în privința cererii date, fapt prin
care a fost lipsit de dreptul la un proces echitabil.
Mai indică că instanța de apel contrar prevederilor art. 373 alin. (4) CPC nu
a verificat legalitatea hotărîrii primei instanțe în întregul ei.
În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.
Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la
21 septembrie 2017, fiind expediată părților pentru cunoștință la 24 octombrie
2017 prin intermediul Oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de
către părți la dosar lipsește (f.d. 167-174, 175, vol. I).
În aceste circumstanțe, Colegiul consideră recursul depus la data de 18
decembrie 2018 prin intermediul Oficiului poștal și înregistrat la Curtea Supremă
de Justiție la 20 decembrie 2017, în termenul prevăzut de lege (f.d. 52, vol. II).
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
4
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mihail
Colesnicenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
către Mihail Colesnicenco ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Mihail Colesnicenco se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Oleg Sternioală
judecătorul
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
5