2ra-74/19 — restabilirea la locul de muncă ș.a.

2ra-74/19 — restabilirea la locul de muncă ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-74/19

prima instanță: Judecătoria Criuleni (Aurelia Cazacliu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iulia Cimpoi, Aliona Danilov, Ion Secrieru)

ÎNCHEIERE

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria s. Coșernița, r-nul

Criuleni, reprezentată de suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul

Criuleni, Olga Josan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nichita

Țurcan împotriva Primăriei s. Coșernița, r-nul Criuleni, cu privire la anularea

dispoziției, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru

perioadă de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni, și s-a menținut

hotărârea din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, prin care s-a admis

acțiunea depusă de Nichita Țurcan,

constată:

La 14 februarie 2017, Nichita Țurcan a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Coșernița, r-nul Criuleni, cu privire la anularea dispoziției,

restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioadă de

absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin hotărârea din 23 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Criuleni a fost restabilit în funcția de paznic la Centrul pentru tineret

din s. Coșernița, r-nu1 Criuleni. Astfel, întru executarea acestei hotărâri

judecătorești, la 25 noiembrie 2016, Primarul s. Coșernița, r-1 Criuleni, Alexei

Cibotar, a emis Dispoziția nr. 82, prin care a dispus reîncadrarea lui Nichita Țurcan

în funcția de paznic la Centrul pentru tineret din s. Coșernița, începând cu data de

25 noiembrie 2016 până la 31 decembrie 2016, în baza contractului de muncă. Tot

la această dată a fost încheiat și contractul individual de muncă nr. 2/1, pe durată

determinată începând cu 25 noiembrie 2016 până la 31 decembrie 2016.

Ulterior, la 16 decembrie 2016, suplinitorul atribuțiilor primarului

s. Coșernița, r-nul Criuleni, a emis Dispoziția nr. 97, prin care a dispus încetarea

contractului individual de muncă pe durată determinată încheiat cu Nichita Țurcan,

de la 01 ianuarie 2017.

1

Reclamantul a considerat că, Dispozițiile nr. 82 din 25 noiembrie 2016,

nr. 97 din 16 decembrie 2016, precum și Contractul individual de muncă nr. 2/1

din 25 noiembrie 2016, încheiat între dânsul și Primăria s. Coșernița, r-nul

Criuleni, contravin atât dispozițiilor hotărârii din 23 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Criuleni, cât și legislației muncii, fapt ce-i lezează drepturile legitime

de salariat. Or, până la restabilirea în funcția de paznic la Centrul de tineret din s.

Coșernița, r-nul Criuleni, în baza hotărârii din 23 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Criuleni, a fost angajat pe durată nedeterminată. Respectiv, la restabilirea în

funcție în baza acestei hotărâri judecătorești, angajatorul nu avea dreptul de a

modifica perioada de angajare, ci trebuia să-l restabili tot pe durată

nedeterminată.

În acest sens, reclamantul a relevat că, nu și-a exprimat voința la încheierea

contractului individual de muncă nr. 2/1 din 25 noiembrie 2016 pe durată

determinată. Mai mult decât atât, la semnarea acestui contract a fost indus în

eroare, deoarece nu cunoaște alfabetul latin și nu a putut lua cunoștință de

conținutul acestuia, iar reprezentanții angajatorului nu i-au explicat că este repus în

funcție doar pe durată determinată. Astfel, a semnat acest contract deoarece a

considerat că vine întru executarea hotărârii din 23 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Criuleni este reîncadrat în funcție în condițiile perioadei nedeterminate de muncă.

Prin urmare, reclamantul a apreciat eliberarea sa nelegitimă și repetată din

funcția deținuta ca fiind o persecuție din partea conducerii Primăriei s. Coșernița, r-

nului Criuleni, prin care i-a fost încălcat dreptul la muncă și drepturile

constituționale, fapt ce i-a cauzat un prejudiciu material și moral, manifestat prin

emoții, retrăiri, suferințe psihice și fizice.

În această ordine de idei, reclamantul Nichita Țurcan a solicitat

- anularea Dispoziției nr. 82 din 25 noiembrie 2016 emisă de Primarul

s. Coșernița, r-nu1 Criuleni, în partea indicării duratei determinate de angajare

până la 31 decembrie 2016;

- declararea nulității contractului individual de muncă nr. 2/1 din 25

noiembrie 2016;

- anularea Dispoziției nr. 97 din 16 decembrie 2016 emisă de suplinitorul

atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul Criuleni;

- repunerea lui Nichita Țurcan în funcția anterior deținută de paznic la Centrul

pentru Tineret din s. Coșernița, r-nu1 Criuleni;

- încasarea din contul Primăriei s. Coșernița, r-nul Criuleni, în beneficiul său a

salariului mediu pentru perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu data

de 01 ianuarie 2017 și până în data repunerii în funcție;

- încasarea din contul Primăriei s. Coșernița, r-nul Criuleni, în beneficiul său a

sumei de 15 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat.

Prin hotărârea din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni (f.d. 55, 62-63

recto-verso) s-a admis acțiunea depusă de Nichita Țurcan;

s-a anulat ca ilegală Dispoziția Primăriei satului Coșernița, r-nul Criuleni

nr. 82 din 25 noiembrie 2016 „Cu privire la reîncadrarea dlui Nichita Țurcan în

funcție de paznic la Centrul de tineret din s. Coșernița” în partea ce tine de

perioada determinată de până la 31 decembrie 2016”;

2

s-a anulat ca ilegală Dispoziția Primăriei satului Coșernița, r-nul Criuleni

nr. 97 din 16 decembrie 2016 prin care s-a încetat contractul individual de muncă

pe durată determinată cu Nichita Țurcan, de la 01 ianuarie 2017”;

s-a anulat ca ilegal contractul individual de muncă nr. 2/1 din 25 noiembrie

2016;

s-a reintegrat Nichita Țurcan în funcția de paznic la Centrul pentru Tineret din

s. Coșernița, r-nul Criuleni;

s-a încasat din contul Primăriei s. Coșernița, r-nul Criuleni, în beneficiul lui

Nichita Țurcan salariului pentru perioadă de absență forțată de la muncă în sumă

totală de 10 400 de lei, cu deducerea reținerilor salariale, și suma de 3 000 de lei

cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 102, 103-110) s-

a respins apelul declarat de Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni, și s-a menținut

hotărârea din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe

dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. f), art. 68 alin. (1), art. 90 alin. (1) și (2) art. 329

alin. (1) și (2) și art. 355 alin. (1) din Codul muncii.

Instanțele inferioare și-au argumentat concluzia prin faptul că, în condițiile

speței nu era necesară încheierea unui alt contract individual de muncă, deoarece

prin hotărârea din 23 noiembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni Nichita Țurcan a fost

repus în funcția anterior deținută. Respectiv, între dânsul și angajatorul Primăria s.

Coșernița, r-nul Criuleni, erau valabile relațiile de muncă născute în baza

contractului individual de muncă nr. 2 din 01 mai 2015 (f.d. 17-18).

În altă ordine de idei, instanțele inferioare au notat că, prin contractul

individual de muncă nr. 2/1 din 25 noiembrie 2016, încheiat pe durată determinată

de timp, și anume de 1 lună și 5 zile, angajatorul a încălcat dispozițiile art. 55

alin. (1) lit. f) din Codul muncii, care prevede posibilitatea încheierii contractului

individual de muncă pe durată determinată, cu persoanele pensionate și nu sunt

încadrate în câmpul muncii – pe o perioadă de până la 2 ani. Cu atât mai mult că,

angajatorul a prevăzut la pct. 14 al contractului că durata concediului de odihnă

anual suplimentar este de 28 zile calendaristice, circumstanță care este absurdă în

condițiile în care însăși contractul este încheiat pe o perioadă de 1 lună și 5 zile.

La 12 octombrie 2018, Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni, reprezentată de

suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul Criuleni, Olga Josan, a

declarat recurs împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

116-118, 120, 124-126).

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a interpretat în mod

eronat norma art. 55 alin. (1) lit. f) coroborată cu dispozițiile art. 54 alin. (2) din

Codul muncii, conform căreia contractul individual de muncă poate fi încheiat pe

durată determinată, cu persoanele pensionate pentru limită de vârstă ori vechime în

muncă și nu sunt încadrate în câmpul muncii – pe o perioadă de până la 2 ani.

Prin urmare, concluziile instanței de apel privind necesitatea încheierii

contractului individual de muncă pe un termen de minim 2 ani contravin

prevederilor legale.

La fel, recurenta a considerat ca fiind greșită concluzia instanțelor de fond

privind lipsa necesității încheierii unui nou contract de muncă pe perioadă

determinată. Or, contractul individual de muncă nr. 2/1 din 25 noiembrie 2016 a

3

fost încheiat prin manifestarea liberă a voinței părților.

Recurenta a indicat că, deoarece Nichita Țurcan este pensionar nu poate

beneficia de drepturile altor categorii de salariați la încheierea și încetarea

raporturilor de muncă. Prin urmare, încheierea contractului individual de muncă cu

acesta poate avea loc doar pe durată determinată de până la 2 ani.

Astfel, recurenta a opinat că inițierea raporturilor de muncă cu Nichita

Țurcan, cât și încetarea acestora au fost legale și întemeiate.

Deopotrivă, recurenta a relevat că instanțele inferioare nu s-au expus asupra

argumentelor referitor la exceptarea de la controlul judecătoresc a Dispoziției

nr. 82 din 25 noiembrie 2016, în temeiul art. 4 lit. h) din Legea nr. 793 din 25

noiembrie 2000, or, această dispoziție a fost emisă în vederea executării unei

hotărârii judecătorești.

În această ordine de idei, recurenta Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni,

reprezentată de suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul Criuleni,

Olga Josan, a solicitat casarea deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, cu pronunțarea unei

hotărâri noi în sensul respingerii acțiunii depuse de Nichita Țurcan.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.

434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul

de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare

datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul

termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data când

decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată Primăriei

s. Coșernița, r-nul Criuleni, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când

începe să curgă termenul de exercitare a dreptului acestuia de a ataca hotărârea

judecătorească.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depuse de Primăria s. Coșernița, r-nul

Criuleni, reprezentată de suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul

Criuleni, Olga Josan, completul de admisibilitate evocă faptul că argumentele

invocate în recurs, în esența lor, sunt similare alegațiilor inserate în cererea de apel

(f.d. 76 recto-verso). Astfel se deduce că cererea de recurs de facto este o

transpunere a motivelor din cererea de apel. Mai mult decât atât, acest fapt este

certificat și prin solicitările formulate de recurentă față de instanța de recurs, și

anume „...a admite cererea de apel...” (f.d. 118, 126). Prin urmare, acestea nu pot fi

reținute de către completul de admisibilitate, deoarece recursul împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

5

actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurentul nu a evidențiat în

cererea de recurs formulată memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate,

limitându-se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în

ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla

expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului

cu indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul

de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent,

recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate

instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera

nelegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate

în cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386

alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu

se regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. Ba mai

mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de

apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile

de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni, reprezentată de

suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul Criuleni, Olga Josan, nu a

invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei

instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece

este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția

dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a

recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest

capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de Primăria s. Coșernița, r-

nul Criuleni, reprezentată de suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul

Criuleni, Olga Josan, nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde

încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi

„efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea

situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a

6

fost depusă după ce Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni, a avut posibilitatea de a

fi auzită de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut

deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services”

împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au

reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe

care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher

împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Primăria s. Coșernița, r-nul Criuleni, reprezentată de

suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul Criuleni, Olga Josan,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în baza art. 433

lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria s. Coșernița, r-nul

Criuleni, reprezentată de suplinitorul atribuțiilor primarului s. Coșernița, r-nul

Criuleni, Olga Josan, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nichita Țurcan împotriva Primăriei s. Coșernița, r-nul Criuleni, cu

privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea

salariului pentru perioadă de absență forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7