3ra-644/17 — accesul la informație

Dosarul nr. 3ra-644/17

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – D. Dulghieru

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu,

judecători Ion Druță, Maria Ghervas,

soluționând admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Plamadeala,

în cauza civilă la acțiunea lui Mihail Plamadeala împotriva Direcției Generale

Locativ – Comunale și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău și Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ

nr. 15 privind accesul la informație,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 16 februarie 2017, prin

care s-a respins apelul declarat de Mihail Plamadeala, s-a menținută hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 26 septembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

Mihail Plamadeala prin intermediul avocatului Ina Perțu la data de 08 februarie

2016 în baza Legii nr. 982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Direcției

Generale Locativ – Comunale și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău,

Primăriei municipiului Chișinău și Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 15 (în continuare ÎMGFL nr. 15), prin care a solicitat obligarea

ÎMGFL nr. 15 de a-i elibera următoarea informație: de la ce dată a fost stopată plata

lunară pentru apartamentul nr. 65 din str. Sucevița 43, mun. Chișinuă, unde el din

anul 1988 deține viza de domiciliu, cât și să i se elibereze copia autentificată a actului

de predare – primire sau extrasul actului, prin care DPGCL SEL nr. 4 a predat, iar

ÎMGFL nr. 15 a primit documentația referitoare la apartamentul nr. 65 din str.

Sucevița 43, mun. Chișinău, motivând că informața îi este necesară pentru

declanșarea procesului de privatizare a apartamentului (f.d. 4-5).

1

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 26 septembrie

2016 s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată ( f.d. 60, 65-

71).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 februarie 2017 a respins

apelul declarat de Mihail Plamadeala, a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din data de 26 septembrie 2016 ( f.d. 93, 94-103).

Nefiind de acord cu decizia intanței de apel, la data de 14 aprilie 2017 Mihail

Plamadeala a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi privind

admiterea acțiunii ( f.d. 106-108.

În motivarea recursului recurentul a indicat, că atât instanța de apel cât și

instanța de fond au apreciat eronat normele de drept material. Instanța de apel nu și-a

argumentat decizia privind respingerea cerințelor cu privire la data stopării plății

lunare pentru apartamentul nr. 65 din str. Sucevița 43, mun. Chișinău, nu s-a expus

asupra veridicității probelor prezentate de către ÎMGFL nr. 15, cât și asupra

argumentelor invocate de către apelant în cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

16 februarie 2017. Recursul depus de către Mihail Plamadeala la data de 14 aprilie

2017 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Mihail

Plamadeala este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

2

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de către Mihail Plamadeala asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Mihail Plamadeala inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 433, lit. a), 440, alin. 1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Mihail Plamadeala împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din data de 16 februarie 2017, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Maria Ghervas

3