3ra-684/18 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație și încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-684/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani)

Judecător: O. Melniciuc

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu

ÎNCHEIERE

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Bucișcan Mihail,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bucișcan

Mihail împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, prin care s-a

respins apelul declarat de către Bucișcan Mihail, și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 19 aprilie 2017,

c o n s t a t ă:

La 30 septembrie 2016, Bucișcan Mihail a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcție cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul, a indicat că în data de 18 iulie 2017, a depus

în adresa pârâtului cererea nr.B-725, cu solicitarea de a i se explica motivele absenței

reprezentantului pârâtului de la ședința de judecată, care a avut loc în cadrul Curții de

Apel Chișinău, din data de 14 iulie 2016.

A notat reclamantul că la 26 iulie 2016, a depus în adresa Inspecției de Stat în

Construcție cererea nr.B-776, prin care a solicitat întocmirea unui proces-verbal

contravențional repetat ca urmare a neprezentării agentului constatator la procesul de

judecată în instanța de fond și ulterior în Curtea de Apel Chișinău. Astfel, prin

cererea nr.B-777, a solicitat informarea cu privire la măsurile de sancționare dispuse pe

marginea absenței reprezentantului instituției la ședințele de judecată, și anume la

examinarea dosarului contravențional nr.02-4r-6331-21032016.

Prin urmare, la 22 august 2016, a solicitat Inspecției de Stat în Construcții prin

cererea nr.B-907, de a fi informat cu privire la procesul de examinare a cererilor

depuse anterior sub nr.B-725 din 18 iulie 2016; nr. B-776 din 26 iulie 2016; și nr.B-

777 din 26 iulie 2016 la care nu a primit răspuns.

La fel, a notat că procedura prealabilă a fost respectată, cererea prealabilă nr.B-

965 a fost înregistrată de către Inspecția de Stat în Construcție la 07 septembrie 2016,

cu solicitarea de a i se oferi reclamantului răspunsuri la cererile nr.B-725 din 18 iulie

2016; nr. B-776 din 26 iulie 2016; și nr.B-777 din 26 iulie 2016, cu achitarea

1

prejudiciului moral în valoare de 1000 lei, ca urmare a neexaminării petiției în

termenul legal, iar la 09 septembrie 2016, Inspecția de Stat în Construcție l-a informat

că pentru data de 14 iulie 2016, reprezentanții Inspecției de Stat în Construcții erau

antrenați în alte procese de judecată din cadrul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a

fost imposibilă prezența acestora la ședințele preconizate în instanța de apel.

Așa dar, a menționat reclamantul că prin refuzul de a i se oferi răspunsuri

complete în termen la toate cererile, a fost încălcată Legea privind accesul la

informație și i s-a cauzat un prejudiciu moral, pe care-1 estimează la suma de 1000 lei.

Urmare celor relatate, a solicitat reclamantul constatarea încălcării de către

Inspecția de Stat în Construcție a dreptului său de acces la informație prin

neprezentarea în termenul legal stabilit a răspunsurilor la petițiile înregistrate nr.B-725

din 18 iulie 2016; nr. B-776 din 26 iulie 2016; și nr.B-777 din 26 iulie 2016, obligarea

pârâtului de a prezenta răspunsuri la petițiile înregistrate cu nr.B-725 din 18 iulie 2016;

nr. B-776 din 26 iulie 2016; nr.B-777 din 26 iulie 2016 și încasarea prejudiciului

moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 19 aprilie 2017

cererea de chemare în judecată înaintată de Bucișcan Mihail a fost respinsă ca

nefondată.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 19 mai 2017, Bucișcan

Mihail a contestat cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, s-a respins apelul

declarat de către Bucișcan Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău

(sediul Râșcani) din 19 aprilie 2017.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel

a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în

consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Bucișcan Mihail la 19 martie 2018,

a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea acestuia, casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată înaintată să fie admisă în sensul declarat.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 18 ianuarie

2018 a fost recepționată de către recurent la 14 februarie 2018. Astfel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

prin prisma art. 434 Cod procedură civilă, consideră recursul depus la data de 19

martie 2018 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră că

prin prisma art.11 din Legea privind accesul la informație no. 982-XIV din 11 mai

2000, furnizorul de informații(la caz intimatul), în conformitate cu competențele care

îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra

2

chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal, ceia ce nu a

îndeplinit.

Notează că instanța de fond și apel au emis hotărâri nemotivate, prin ce s-a

încălcat art. 241 Cod de procedură civilă, care prevede la alin. (5), că în motivare se

indică circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

La fel, consideră că prin respingerea acțiunii înaintate, se constată violat art.6 al

Convenției , și respectiv prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivate, stabilite și

în jurisprudența CtEDO (Garcia Ruiz c. Spania, Suominen c. Finlanda).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că, recursul declarat de Bucișcan Mihail, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bucișcan Mihail, este declarativ

și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de

procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat

de către Bucișcan Mihail asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Bucișcan Mihail, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Bucișcan Mihail.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

4