2rc-330/17 — intentarea procesului de insolvabilitate

2rc-330/17 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosar nr. 2rc-330/2017

judecător: I. Cimpoi

D E C I Z I E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Iurie Bejenaru, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de reprezentantul Societății cu Răspundere

Limitată „Nectar Expo”, Tamara Crăciun,

în cauza civilă la cererea introductivă depusă de Gheorghe Baciu cu privire

la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată

„Nectar Expo”,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, prin care

s-a respins contestația depusă de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată

„Nectar Expo”, Tamara Crăciun privind excluderea din tabelul de creanțe a sumei

de 42 000 Euro, atribuite creditorului Gheorghe Baciu,

c o n s t a t ă :

La 14 aprilie 2015, Gheorghe Baciu a depus în instanță de insolvabilitate

cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de

SRL „Nectar Expo”, din motivul incapacității de plată a acesteia.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2015, cererea

introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a fost admisă, fiind

constatată existenta sumei datoriei a întreprinderii insolvabile față de creditorul

Baciu Gheorghe.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015 s-a intentat

procesul de insolvabilitate față de SRL „Nectar Expo”, cu desemnarea ÎI „Roman

Pelin” în funcția de administrator a procesului de insolvabilitate. Hotărârea privind

intentarea procedurii de insolvabilitate față de SRL „Nectar Expo” fiind menținută

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015.

La 12 noiembrie 2015, reprezentantul SRL „Nectar Expo”, Crăciun Tamara

a depus în instanța de insolvabilitate contestație, suplimentată ulterior prin

argumente adăugătoare, prin care a solicitat rectificarea tabelului de creanțe în

vederea excluderii sumei de 42 000 euro din tabelul definitiv al creanțelor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016 a fost admisă

parțial contestația înaintată de Crăciun Tamara, fiind respinsă în partea ce ține de

excluderea sumei de 42 000 euro.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016 s-a casat

parțial încheierea instanței de insolvabilitate, fiind expediată cauza spre rejudecare

1

în partea ce ține de examinarea excluderii sumei de 42 000 euro din tabelul de

creanțe, aferente creanței creditorului Baciu Gheorghe.

Prin suplimentul la contestație din 08 decembrie 2016, în argumentarea

poziției sale, reprezentantul debitorului Crăciun Tamara a opinat că de fapt, suma

de 42 000 euro a existat în calitate de bonus pentru posibilitatea eșalonării

achitărilor, fiind menționată în procesul verbal al executorului judecătoresc, însă se

pune la dubii sub aspectul meritului acestei sume de către creditorul Baciu

Gheorghe. Totodată reprezentantul debitorului Crăciun Tamara menționează că

suma de 42 000 euro este o îmbogățire fără justă cauză.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 s-a respins ca

nefondată contestația înaintată de reprezentantul debitorului SRL „Nectar Expo”,

Tamara Crăciun privind excluderea din tabelul de creanțe a sumei de 42 000 Euro,

atribuite creditorului Gheorghe Baciu.

La 22 martie 2017, reprezentantul SRL „Nectar Expo”, Tamara Crăciun a

declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017

solicitând admiterea acestuia cu casarea încheierii, rejudecarea cauzei cu

excluderea sumei de 42 000 Euro, atribuite eronat creditorului Gheorghe Baciu în

tabelul definitiv al creanțelor SRL „Nectar Expo” și trecerea sumei de 40 000 lei,

cheltuieli de executare din creanțe garantate în creanțe chirografare.

În motivarea cererii de recurs reprezentantul SRL „Nectar Expo”, Tamara

Crăciun a indicat că nu este de acord cu încheierea contestată, o consideră ilegală

și neîntemeiată, deoarece instanța de insolvabilitate a ignorat obligația constatării

naturii creanței contestate, la care s-a făcut referire și în decizia Curții Supreme de

Justiție din 07 septembrie 2016, prin care s-a remis cauza spre rejudecare.

A mai menționat că, suma de 42 000 Euro a fost negociată și indicată în pct.

2 al procesului-verbal de conciliere din 30 mai 2014, în calitate de recompensă

pentru acordarea posibilității de achitare în rate a datoriei, adică până la 15 aprilie

2015, conform graficului, și prelungirea termenului de achitare cu un an, de la 30

mai 2014 până la 30 mai 2015, însă instanța de insolvabilitate la examinarea cauzei

nu a stabilit dacă au fost respectate sau nu condițiile obligatorii din procesul-verbal

de conciliere.

Totodată susține că, instanța de insolvabilitate nu a reținut că creditorul

Gheorghe Baciu, contrar condițiilor contractuale supra indicate, la 14 aprilie 2015,

cu 46 zile înainte de expirarea termenului negociat pentru achitarea recompensei s-

a adresat cu cerere introductivă în instanță, fapt care a cauzat și cauzează prejudicii

debitorului.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Iar, conform art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

2

la 22 martie 2016, împotriva încheierii instanței de insolvabilitate din 07 martie

2017, ca depus în termen.

Conform art. 8 alin. (3) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

recursul va fi judecat în termen de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanța

de recurs, în modul prevăzut de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs înaintată de

reprezentantul SRL „Nectar Expo”, Tamara Crăciun întemeiată și care urmează a

fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind cauza spre rejudecare.

Astfel, materialele cauzei denotă că, la 14 aprilie 2015, Gheorghe Baciu a

depus în instanță de insolvabilitate cererea introductivă cu privire la intentarea

procesului de insolvabilitate față de SRL „Nectar Expo”, din motivul incapacității

de plată a acesteia.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2015, cererea

introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a fost admisă, fiind

constatată existența sumei datoriei a întreprinderii insolvabile față de creditorul

Baciu Gheorghe, iar prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015 s-a

intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Nectar Expo”, cu desemnarea ÎI

„Roman Pelin” în funcția de administrator a procesului de insolvabilitate, hotărâre

menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015.

La 12 noiembrie 2015, reprezentantul SRL „Nectar Expo”, Crăciun Tamara

a depus în instanța de insolvabilitate contestație, suplimentată ulterior prin

argumente adăugătoare, prin care a solicitat rectificarea tabelului de creanțe în

vederea excluderii sumei de 42 000 euro din tabelul definitiv al creanțelor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016 a fost admisă

parțial contestația înaintată de Crăciun Tamara, fiind respinsă în partea ce ține de

excluderea sumei de 42 000 euro.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 septembrie 2016 s-a casat

parțial încheierea instanței de insolvabilitate, fiind expediată cauza spre rejudecare

în partea ce ține de examinarea excluderii sumei de 42 000 euro din tabelul de

creanțe, aferente creanței creditorului Baciu Gheorghe.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 s-a respins ca

nefondată contestația înaintată de reprezentantul debitorului SRL „Nectar Expo”,

Tamara Crăciun privind excluderea din tabelul de creanțe a sumei de 42 000 Euro,

atribuite creditorului Gheorghe Baciu.

În conformitate cu art. 1, alin. (4) al Legi insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile

Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

3

Potrivit art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii,

creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de

admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de

insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-

un registru, care se păstrează în instanță.

Conform art. 141 alin. (3) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

la cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanțele și actele

de constituire de garanții.

Potrivit art. 142, alin. (1)-(5) al Legii insolvabilității, creanțele se supun

procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul

provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu excepția

creanțelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de

legi speciale. Nu se supun procedurii de verificare creanțele bugetare rezultând

dintr-un document executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

Termenul de verificare a creanțelor și de consemnare în tabelul creanțelor nu va

depăși 15 zile lucrătoare. În funcție de circumstanțele cauzei și din motive

temeinice, instanța de insolvabilitate poate decide o majorare a termenului prevăzut

de până la 15 zile. Administratorul insolvabilității/lichidatorul va proceda de îndată

la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanța de insolvabilitate și

a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili

legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. În vederea îndeplinirii

atribuției prevăzute la alin.(4), administratorul insolvabilității/lichidatorul va putea

solicita reprezentantului debitorului explicații, informații și documente

suplimentare, după caz.

Conform art. 143, alin. (4)-(5) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, după intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a

falimentului, administratorul insolvabilității/lichidatorul va întocmi tabelul

definitiv al creanțelor, care va cuprinde toate creanțele înaintate împotriva

patrimoniului debitorului la data intentării procedurii de insolvabilitate sau a

procedurii simplificate a falimentului, inclusiv creanțele acceptate în tabelul

preliminar. În tabelul definitiv se arată suma solicitată, suma admisă de

administratorul insolvabilității/lichidator și rangul de prioritate al creanței. Tabelul

definitiv al creanțelor se aprobă de către instanța de insolvabilitate la ședința de

validare a creditorilor. La expirarea termenului de verificare, administratorul/

lichidatorul depune imediat tabelul definitiv în instanța de judecată care

examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii și debitorul au acces la

tabelul creanțelor și pot face contestații față de creanțele admise de

administrator/lichidator în tabel, precum și asupra celor înlăturate.

Iar, potrivit art. 144 alin. (1)-(2), (8) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, debitorul și creditorii pot să formuleze contestații cu privire la creanțele

și la drepturile de preferință neadmise sau trecute integral sau parțial de

administratorul insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv. Contestațiile se depun

în scris la instanța de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puțin

3 zile înainte de data ședinței fixate pentru examinarea valabilității creanțelor

4

incluse în tabelul definitiv. Contestațiile înaintate după termenul prevăzut se declară

tardive și se restituie fără a fi examinate. După expirarea termenului de depunere a

contestațiilor prevăzut la alin. (2) și până la încetarea procesului, orice parte

interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de

preferință în tabelul creanțelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esențiale

care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în

cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute până atunci.

Prin prisma normelor precitate, Colegiul consideră că instanța de

insolvabilitate just a constat, în speță, existența unui litigiu de drept la examinarea

contestației, însă prematur a respins contestația înaintată.

Mai mult ca atât, instanța de recurs constată că, Curtea de Apel Chișinău a

emis încheierea din 07 martie 2017, fără a indica motivele care au determinat

concluziile instanței, contrar prevederilor art. 270, alin. (1), lit. e) Cod de procedură

civilă, care prevede că, în încheierea judecătorească se indică motivele care au

determinat concluziile instanței și legea guvernantă.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu

motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite

soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de

convingere.

Această dispoziție legală a fost adoptată în scopul de a asigura o bună

administrare a justiției, de a întări încrederea justițiabililor în hotărârile

judecătorești și de a da posibilitatea instanțelor superioare să-și exercite controlul

judecătoresc.

Instanța de recurs constată că, instanța de insolvabilitate a judecat cauza

superficial, fără lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, în

coroborare cu normele de drept material aplicabile cazului.

De asemenea, instanța de insolvabilitate a ignorat obligația constatării

naturii creanței contestate, la care s-a făcut trimitere în decizia Curții Supreme de

Justiție din 07 septembrie 2016, prin care a fost remisă cauza la rejudecare.

Or, suma de 42 000 euro a fost negociată și constatată în pct. 2 al procesului-

verbal de conciliere din 30 mai 2014, în calitate de recompensă, pentru acordarea

posibilități de achitare în rate, adică până la 15 aprilie 2015 conform graficului, și

prelungirea termenului de achitare cu un an, adică de la 30 mai 2014 până la 30 mai

2015.

Potrivit art. 62 alin. (2) Cod de executare, în cazul în care părțile convin

asupra condițiilor de executare, executorul judecătoresc întocmește un proces-

verbal, în care indică aceste condiții, ele devenind obligatorii pentru părți.

Aici, instanța de recurs ține să menționeze că, de către instanța de

insolvabilitate urma să se stabilească dacă au fost respectate sau nu condițiile

obligatorii ale procesului-verbal de conciliere de către părțile tranzacției.

Totodată, instanța de insolvabilitate constată cu certitudine că debitorul nu

a respectat graficul de rambursare a împrumutului, însă instanța nu a luat în

considerare faptul că, creditorul Gheorghe Baciu contrar prevederilor obligatorii

ale procesului-verbal de conciliere din 30 mai 2014, la 27 februarie 2015, aplică

5

sechestru pe bunurile debitorului, iar ulterior, la 25 martie 2015 Gheorghe Baciu

solicită de la executorul judecătoresc întocmirea procesului-verbal de constatare a

incapacității de încasare.

Relevant la caz este și faptul că, însuși creditorul Gheorghe Baciu

recunoaște în cererea sa de validare a creanței faptul încălcarea clauzei negociate la

30 mai 2014, calculând suma penalităților până la 25 martie 2015, pe când graficul

de achitare a fost fixat preventiv până la 15 aprilie 2015, prevăzându-se penalități

pentru întârzierea achitărilor conform graficului, iar termenul de un an expira la 30

mai 2015.

Colegiul consideră totodată eronată concluzia instanței de insolvabilitate

precum că, suma recompensei a fost achitată cu prioritate, or procesul-verbal de

conciliere prevede că inițial se achită penalitățile, apoi datoria, și nu se menționează

faptul că recompensa se achită prioritar.

Totodată, materialele cauzei atestă că, instanța de insolvabilitate a dat o

apreciere greșită materialelor cauzei, prin prisma art. 586 Cod civil, considerând

creanțele la fel de împovărătoare, în cazul în care suma de 42 000 Euro, cu titlu de

recompensă, este una mai mică decât suma datoriei de bază și respectiv este mai

puțin împovărătoare.

Or, potrivit art. 586, alin. (2) Cod civil, în cazul în care creanțele au devenit

scadente concomitent, se stinge în primul rând datoria a cărei executare este mai

împovărătoare pentru debitor. Dacă creanțele sunt la fel de împovărătoare, se stinge

mai întâi creanța care oferă creditorului garanția cea mai redusă.

Totodată, Colegiul reține că, recurentul în cadrul examinării cauzei a

prezentat în calitate de probe un șir de acte cărora instanța de insolvabilitate nu li-a

dat apreciere.

Astfel, se constată că instanța de insolvabilitate nu a verificat circumstanțele

supra indicate, totodată nu a verificat în ansamblu toate argumentele și

circumstanțele cauzei, care, însă necesita a fi stabilite întru clarificarea tuturor

aspectelor importante pentru soluționarea prezentului litigiu.

În aceste condiții este evident că instanța examinând cauza nu a calificat

corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost investită și nu s-a pronunțat

asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu certitudine momentele importante

întru soluționarea justă a litigiului, situație care duce la imposibilitatea instanței de

recurs să exercite controlul judiciar asupra soluției date și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege,

fapt ce impune casarea acesteia.

Prin emiterea unei hotărâri superficiale, recurentului i se lezează dreptul la

un proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prerogativă care prezumă dreptul

la o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra

tuturor pretențiilor invocate de către acesta.

Or, principiul procesului echitabil reclamă ca hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitate să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevede o cale de atac

6

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare punând în pericol

dreptul la un proces echitabil (Kaufman contra Belgiei, 1986).

Prin urmare, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (Hiro Balani contra

Spaniei, 1994).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a

constatat o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a casa încheierea instanței de insolvabilitate și de a

restitui cauza spre rejudecare în instanța de insolvabilitate.

La rejudecarea cauzei, instanța de insolvabilitate urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza să emită o hotărâre legală și întemeiată,

respectând dreptul părților la un proces echitabil.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de reprezentantul Societății cu Răspundere

Limitată „Nectar Expo”, Tamara Crăciun.

Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, în cauza

civilă la cererea introductivă depusă de Gheorghe Baciu cu privire la intentarea

procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Nectar

Expo”, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7