2ra-777/17 — Repararea prejudiciului material și moral

2ra-777/17 — Repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 2ra-777/17

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău

Judecător: Gh.V. Bîrnaz

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M.Guzun

A.Nogai

V.Brașoveanu

D E C I Z I E

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Dumitru Mardari, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Agenția

Proprietății Publice,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cebotariova Nina

și Cebotariov Valeri împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Agenția Relații

Funciare și Cadastru, Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor,

intervenienți accesorii Darii Maria și Ursu Vasile, privind repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Cebotariova Nina și Cebotariov Valeri, casată hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 mai 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 17 ianuarie 2013, Cebotariova Nina și Cebotariov Valeri au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Agenția Relații

Funciare și Cadastru, Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor,

intervenienți accesorii Darii Maria și Ursu Vasile, privind repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 septembrie 1989 prin decizia

Comitetului executiv sovietic, or. Chișinău le-a fost repartizat apartamentul nr.16 din

șos. Muncești, or. Chișinău.

La 17 decembrie 1998 prin hotărârea nr.271 a Comisiei municipale de

privatizare a fondului locativ a fost supus privatizării apartamentul nr.16 din șos.

1

Muncești 788. Potrivit acestei hotărâri, proprietari ai imobilului respectiv au devenit

Cebotariov Valeri (soțul), Cebotariova Nina (soția) și Cebotariov Veaceslav (fiul).

Menționează că, la 26 ianuarie 1999 Cebotariov Valeri a semnat contractul de

privatizare a apartamentului nr.16 situat în mun. Chișinău, șos. Muncești nr.788.

Contractul dat a fost înregistrat la organul cadastral teritorial, confirmând astfel

dreptul de proprietate.

În perioada 02 august 1999 până la 25 martie 2005 s-au aflat la muncă peste

hotarele Republicii Moldova, în Grecia. Susține că, la începutul anului 2005 au fost

înștiințați de către fiul lor Cebotariov Veceslav despre faptul că persoane necunoscute

au înstrăinat apartamentul lor. Astfel, au constat că apartamentul nominalizat

începând cu 22 noiembrie 2004 a fost înstrăinat de mai multe ori, prin fals și uz de

fals (inițial a fost falsificat buletinul de identitate al Cebotariov Valeri).

Solicită reclamanții prin cerere inițială și prin cererea de concretizare, admiterea

acțiunii, încasarea în mod solidar, din contul Întreprinderii de Stat „Cadastru”,

Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția Proprietății Publice (Departamentul

privatizării), Ministerul Finanțelor a prejudiciului material în sumă de 756 000 lei,

prejudiciul moral în mărime 20 000 euro și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 mai 2016, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de Cebotariova Nina și Cebotariov Valeri, casată hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 25 mai 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

parțială a acțiunii. A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Întreprinderea de Stat

„Cadastru” din Fondul de garanție și Agenția Proprietății Publice în beneficiul lui

Cebotariov Valeri și Cebotariova Nina a sumei de 765 000 lei, cu titlu de despăgubire

pentru prejudiciul material cauzat. În rest acțiunea a fost respinsă.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 01 februarie 2017

Întreprinderea de Stat „Cadastru” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016

cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 mai 2016.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a lăsat fără examinare

și apreciere argumentele și probele invocate în instanța de apel, care nu se regăsesc

în conținutul deciziei contestate.

La data de 09 februarie 2017, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de

recurs prin intermediul oficiului poștal prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, la emiterea deciziei instanța de apel

nu a aplicat legea care trebuia a fi aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a

apreciat în mod arbitrar probele anexate.

2

Examinând recursurile declarate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Agenția

Proprietății Publice, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 29

noiembrie 2016 a fost expediată în adresa pârților la proces la data de 27 decembrie

2016.

Recurentul Întreprinderea de Stat „Cadastru” a depus cererea de recurs la data

de 01 februarie 2017 (vol. I, f.d.176) iar recurentul Agenția Proprietății Publice a

depus cererea de recurs prin intermediul oficiului poștal la data de 09 februarie 2017

(v. I, f.d.191).

Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurenții s-au conformat

prevederilor legale și au declarat cererile de recurs în interiorul termenului de două

luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 13 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 19 aprilie 2017, Cebotariov Valeri și Cebotariova Nina au depus referință

prin care au solicitat respingerea cererilor de recurs declarate de Întreprinderea de Stat

„Cadastru” și Agenția Proprietății Publice, deoarece acestea sunt neîntemeiate iar

instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect

probele prezentate.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2017, recursurile declarate

de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Agenția Proprietății Publice s-au considerat

admisibile fiind transmise pentru a fi examinate în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

3

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererile de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea respingerii recursurilor cu

menținerea deciziei instanței de apel din următoarele considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică circumstanțele

pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare

la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,

legile de care s-a călăuzit instanța.

După cum urmează din actele cauzei s-a constatat cu certitudine că, prin

hotărârea Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr. 271 din 17

decembrie 1998, a fost supus privatizării apartamentul nr. 16 din șos. Muncești 788.

Conform acestei hotărâri au devenit proprietari ai imobilului respectiv

Cebotariov Valeri, Cebotariova Nina și Cebotariov Veaceslav (vol. I, f.d. 24). La 26

ianuarie 1999, Cebotariov Valeri, a semnat contractul de privatizare a apartamentului

nr. 16, situat în mun. Chișinău, șos. Muncești 788, fiind înregistrat la organul cadastral

teritorial (vol. I, f.d.21-23).

În perioada 22 noiembrie 2004 – 24 februarie 2005, acest apartament a fost

înstrăinat de trei ori (vol. I, f.d. 25-27).

La data 20 ianuarie 2005, Teacî Victoria s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată cu privire la radierea vizei de reședință a reclamanților.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2009 și decizia Curții

Supreme de Justiție din 25 februarie 2011, a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 23 aprilie 2007, prin care s-a dispus respingerea cererii

de chemare în judecată înaintată de Teacî Victoria împotriva lui Cebotariov Valeri,

Cebotariova Nina și Cebotariov Veaceslav privind recunoașterea că cumpărător de

bună credință, recunoașterea dreptului de proprietate, apărarea dreptului de

proprietate prin radierea vizei de domiciliu. S-a admis parțial acțiunea lui Cebotariov

Valeri, Cebotariova Nina și Cebotariov Veaceslav împotriva Victoriei Teacî, Teacî

Igor, Bujacher Frima, Valuța Ion, Valuța-Vintea Ecaterina, intervenienți accesorii

Biroul Notarial Zinaida Volimbovscaia, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău,

Direcția Privatizarea fondului de locuințe a Consiliului Municipal Chișinău privind

recunoașterea dreptului de proprietate comună, declararea nulă a contractelor de

4

vânzare-cumpărare și declararea nulă a actelor juridice de înregistrare a dreptului de

proprietate. A fost declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.

16 de pe șos. Muncești 788, din mun. Chișinău, încheiat la 22 noiembrie 2004 între o

persoană neidentificată și Teacî Victoria (vol. I, f.d. 8-19).

Astfel, la examinarea cauzei menționate, prin hotărâre judecătorească

irevocabilă a fost constatată faptul că la data de 22 noiembrie 2004, între o persoană

neidentificată, care s-a prezentat și s-a dat drept conform buletinului de identitate

„Cebotariov Valeri” ca proprietar al apartamentului nr. 16 de pe șos. Muncești 788,

mun. Chișinău și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a acestui apartament cu

Teacî Victoria.

Contractul a fost autentificat notarial și înregistrat ulterior la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău cu drept de proprietate a Victoriei Teacî. Potrivit acelorași

constatări, înstrăinarea imobilului de către persoana neidentificată a fost posibilă

datorită faptului prezentării la notar a unui buletin de identitate fals pe numele lui

Cebotariov Valeri cu fotografia altei persoane și alte documente relevante pentru

înstrăinarea apartamentului, inclusiv certificatul de la Departamentul privatizării,

conform conținutului căruia la privatizarea imobilului litigios a participat doar o

singură persoană - Cebotariov Valeri și extrasul de la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, conform căruia proprietar al apartamentului este doar Cebotariov Valeri.

Actul de vânzare-cumpărare a apartamentului în litigiu, de rând cu prezentarea

de către persoana neidentificată a unui document de identitate fals pe numele lui

Valeri Cebotariov, a fost posibilă din vina colaboratorilor Departamentului

privatizării al Republicii Moldova și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

La 24 iunie 2004, sub același nr. 1690, de către colaboratorul Departamentului

Privatizării – Ursu Vasile, au fost eliberate două certificate, cu conținut diferit, privind

numărul persoanelor care au participat la privatizarea apartamentului nr. 16 de pe șos.

Muncești 788, mun. Chișinău. Conform unuia dintre certificate, utilizat de persoana

necunoscută la vânzarea apartamentului, este indicat că, la privatizarea

apartamentului a participat doar o singură persoană Cebotariov Valeri.

Acest fapt a fost confirmat de însuși colaboratorul Departamentului Privatizării

Ursu Vasile în cadrul examinării cauzei unde a comunicat instanței că, a eliberat două

certificate cu aceiași dată și același număr, dar cu conținuturi diferite privitor la

numărul de persoane participante la privatizarea apartamentului litigios, considerând

că a fost dus în eroare de către reprezentantul lui Cebotariov Valeriu care a motivat

necesitatea eliberării unui alt certificat prin pierderea primului (vol. I, f.d. 18).

La examinarea prezentei cauze în cadrul ședinței instanței de apel din 22

noiembrie 2016, reprezentantul Agenției Proprietății Publice (anterior

„Departamentului privatizării al Republicii Moldova”) – Chilaru Natalia a menționat

că colaboratorul Ursu Vitalie, executantul celor două certificate eliberate la 24 iunie

2004 sub același nr. 1690, în explicația sa a indicat despre eliberarea unui asemenea

5

certificat ca urmare a inducerii în eroare de către solicitantul Cebotariov (vol. II, f.d.

157).

Oficiul Cadastral Teritorial de asemenea a eliberat două extrase cu privire la

înregistrarea dreptului de proprietate cu diferite conținuturi. În unul din certificate

care a fost prezentat la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, se conține

informație falsă despre înregistrarea dreptului de proprietate doar după o singură

persoană Cebotariov Valeriu. De fapt, la organul cadastral era înregistrat dreptul de

proprietate asupra imobilului în cauză după Cebotariov Valeriu, Cebotariova Nina și

Cebotariov Veaceslav, cu mult timp înainte de eliberarea extrasului din registru.

Astfel, înaintând prezenta acțiune, Cebotariova Nina și Cebotariov Valeri au

solicitat repararea prejudiciului cauzat în urma înstrăinării bunului imobil ce le-a

aparținut cu drept de proprietate și care a ieșit în mod ilegal din posesia lor prin

prezentarea de acte false prin intermediul instituțiilor de stat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că, concluzia instanței de apel despre necesitatea casării

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost

admisă doar în partea reparării prejudiciului material, este justă, ea având la bază

cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată

aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură

civilă. Actul de dispoziție a instanței de apel a fost adoptat cu respectarea normelor

de procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

În acest sens se instanța de recurs relevă prevederile art. 1398 Cod civil, potrivit

căruia cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se

repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decât autorul

prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de

lege. Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimțământul

persoanei vătămate și dacă fapta autorului nu vine în contradicție cu normele de etică

și morală.

În conformitate cu art. 1403 alin. (1) Cod civil, comitentul răspunde de

prejudiciul cauzat cu vinovăție de prepusul său în funcțiile care i s-au încredințat.

Conform art. 1404 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat printr-un act

administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o

autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se

repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va răspunde

solidar în cazul intenției sau culpei grave. Conform alin. (2) al aceluiași articol,

persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile indicate la alin.(1). Iar conform alin. (4), în cazul în care o autoritate publică

are o obligație impusă de un act adoptat în scopul protecției contra riscului de

producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel

6

cauzat sau nepreîntâmpinat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului când

autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligență rezonabilă în executarea

obligației.

Prin urmare, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, Cebotariova

Nina și Cebotariov Valeri au fost deposedați în mod ilegal de bunul imobil care le-a

aparținut cu drept de proprietate din vina colaboratorilor Întreprinderii de Stat

„Cadastru” și Agenției Proprietății Publice, fapt care deja a fost stabilit prin hotărâre

judecătorească irevocabilă.

Or, conform art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior

în instanță de drept comun sau în instanță specializată sânt obligatorii pentru instanța

care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.

Referitor la argumentele recursului Întreprinderii de Stat „Cadastru” precum că

proprietarii bunului imobil erau la curent cu circumstanțele în cauză deoarece unul

din membrii familiei care a participat la privatizarea apartamentului se afla pe

teritoriul țării și locuia în acest bun imobil, motiv din care se poate pus la îndoială

faptul că intimații nu au cunoscut situația juridică a apartamentului lor, acestea nu pot

fi reținute.

În combaterea acestor argumente se menționează că, faptul deposedării Ninei

Cebotariova și Valeri Cebotariov de bunul lor imobil de persoane implicate și prin

eliberarea actelor false de către instituțiile de stat a Republicii Moldova, a fost deja

stabilit prin hotărâre judecătorească irevocabilă, anexată la materialele cauzei, care a

stat la baza înaintării prezentei acțiuni de către Cebotariova Nina și Cebotariov Valeri

(vol. I, f.d.16-19). La caz obiectul litigiului este repararea prejudiciului cauzat în urma

deposedării bunului imobil prin eliberarea de acte false de către Întreprinderea de Stat

„Cadastru” și Agenția Proprietății Publice.

Or, din materialele cauzei s-a constat cu certitudine că, de către colaboratorii

instituțiilor de stat au fost eliberate certificate cu conținut diferit, iar aceste acte au

stat la baza perfectării contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil ce

aparținea cu drept de proprietate lui Cebotariov Valeri și Cebotariova Nina.

Prin urmare instanța de apel corect a concluzionat despre temeinicia pretenției

înaintată de Cebotariov Valeri și Cebotariova Nina privind încasarea în mod solidar

de la Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Agenția Proprietății Publice a sumei în

mărime de 765 000 lei cu titlu de prejudiciu material, care le-a fost cauzat în urma

deposedării bunului imobil în mod ilegal.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este legală și întemeiată, iar cererile de recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursurile declarate de către Întreprinderea de Stat

7

„Cadastru” și Agenția Proprietății Publice cu menținerea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 29 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se resping recursurile declarate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Agenția

Proprietății Publice.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cebotariova Nina și Cebotariov

Valeri împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Agenția Relații Funciare și

Cadastru, Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii

Darii Maria și Ursu Vasile, privind repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

8