2ra-760/17 — constatarea încălcării dreptului la examinare în termen a cererii, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-760/17 Judecător: G. Moscalciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan D E C I Z I E 31 mai 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru Mariana Pitic, Ion Druță examinând recursul declarat de către Glutnic Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Glutnic Tatiana împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 ianuarie 2014 și s-a adoptat o nouă hotărâre privind respingerea ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana împotriva Ministerul Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 31 octombrie 2013, Glutnic Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în sumă de 4 000 euro și compensare cheltuielilor de judecare a pricinii. În motivarea acțiunii a invocat că la 19 septembrie 2006 a fost depusă cererea privind repararea prejudiciului material, iar la 15 noiembrie 2006 a fost adoptată hotărârea Judecătoriei Basarabeasca, prin care cererea indicată a fost respinsă.

Indică că la 27 februarie 2007, Curtea de Apel Chișinău a adoptat o decizie prin care a fost respins apelul declarat de Glutnic Tatiana și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a fost încetat procesul în pricina civilă la acțiunea Tatianei Glutnic împotriva lui Nicolae Dîhanov privind repararea prejudiciului material. Ulterior, la data de 10 octombrie 2007, Curtea Supremă de Justiție a adoptat o decizie prin care a admis recursul declarat de Glutnic Tatiana și a casat decizia Curții de Apel din 27 februarie 2007, cauza fiind restituită spre rejudecare în instanța de apel. La 19 decembrie 2007, Curtea de Apel Chișinău a adoptat o decizie prin care a admis apelul declarat de Glutnic Tatiana și a casat hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 15 noiembrie 2006, restituind cauza spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie 2008, cererea înaintată de Glutnic Tatiana a fost scoasă de pe rol. La 09 septembrie 2008 Curtea de Apel Chișinău a admis recursul declarat de Tatiana Glutnic și a casat încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie 2008, restituind cererea pentru examinarea fondului la Judecătoria Cimișlia. La data de 24 decembrie 2009, Judecătoria Cimișlia a adoptat o hotărâre prin care a admis parțial pretențiile Tatianei Glutnic, iar la 13 mai 2010 prin decizia Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile declarate de Nicolae Dîhanov - Berta Zelinscaia și Tatiana Glutnic și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Cimișlia.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 martie 2011, a fost admis recursul Tatianei Glutnic și s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2010, iar la 24 mai 2011 Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile declarate de Tatiana Glutnic și Nicolae Dîhanov și a casat hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 24 decembrie 2009 cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanță. La 16 decembrie 2011 Judecătoria Cimișlia a admis parțial cererea Tatianei Glutnic. La 29 noiembrie 2012 Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de Nicolae Dîhanov și a casat integral hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2011. La 19 iunie 2013 Curtea Supremă de Justiție a emis încheierea prin care recursul declarat de Glutnic Tatiana a fost considerat inadmisibil.

Astfel, indică reclamanta Glutnic Tatiana, că în total procedura de examinare a cauzei inițiate de ea în instanțele naționale a durat 6 ani și 8 luni - termen care este excesiv pentru examinarea acțiunii civile, având în vedere că aceasta nu era de asemenea complexitate încât să justifice termenul dat, miza reclamantei fiind neglijată, iar autoritățile publice nu au dat dovadă de promptitudinea necesară. Prin urmare solicită reclamanta Glutnic Tatiana constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul bugetului statului, prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 4 000 euro cu titlu de prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă în legătură cu prezentul proces.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014, acțiunea înaintată de Glutnic Tatiana a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2014 apelul declarat de Tatiana Glutnic a fost respins cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 recursul declarat de avocatul Briceac Andrei în interesele Tatianei Glutnic a fost admis cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015 apelul declarat de Tatiana Glutnic a fost respins cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 ianuarie 2014, fără modificări. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2015, recursul declarat de avocatul Briceac Andrei în interesele Tatianei Glutnic a fost admis cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, s-a admis apelul declarat de Glutnic Tatiana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014 și s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana împotriva Ministerul Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la data de 14 februarie 2017, Glutnic Tatiana a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea ce ține de respingerea cererii de chemare în judecată, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume a Legii „Privind repararea de către de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești” nr. 87 din 21 aprilie 2011. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării deciziei motivate, recursul înaintat de Glutnic Tatiana se consideră declarat în termen. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 mai 2016, recursul declarat de către Glutnic Tatiana a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere în parte a acțiunii, din următoarele considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după de judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

Potrivit art. 192 CPC, pricinile civile se judecă în prima instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinarea a termenului rezonabil sunt: complexitatea pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță (alin. (1)). Conform art. 2 alin. (1) din Legea „Privind repararea de către de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești” nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Totodată, alin. (2) din norma de drept enunțată supra prevede că, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

În acest sens, instanța de recurs, suplimentar reiterează că potrivit jurisprudenței de referință a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant (cauze Frydlender contra Franței, hotărârea Marei Camere din 27 iunie 2000). Se reține că, în cazul în care speța implică o complexitate semnificativă, trebuie menținut „justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor judecătorești și principiul general al bunei administrări ai justiției (cauza Boddaert contra Belgiei, decizie cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992). În acest context legal, Colegiul reține că din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, inclusiv raportul prezentat de Judecătoria Cimișlia, rezultă că la data de 19 septembrie 2006, reclamanta Glutnic Tatiana a inițiat un proces judiciar, adresându-se cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Dîhanov privind încasarea prejudiciului material.

În cadrul judecării cauzei au avut loc 4 ședințe de judecată - 20 octombrie 2006, 30 octombrie 2006, 07 noiembrie 2006 și 15 noiembrie 2006, în cadrul căreia Judecătoria Basarabeasca a pronunțat o hotărâre, prin care acțiunea Tatianei Glutnic s-a respins, aceasta fiind contestată cu apel la data de 13 decembrie 2006. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2007, s-a admis apelul declarat de Glutnic Tatiana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 15 noiembrie 2006 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a încetat procesul în pricina civilă la acțiunea Tatianei Glutnic împotriva lui Nicolae Dîhanov privind încasarea prejudiciului material. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 octombrie 2007, s-a admis recursul declarat de către Glutnic Tatiana, s-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2007 cu restituirea pricinii la rejudecare într-un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2007, s-a admis apelul declarat de către Glutnic Tatiana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 15 noiembrie 2006, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată. La data de 25 martie 2008 Glutnic Tatiana a înaintat o cerere de recuzare a judecătorului examinator, aceasta fiind respinsă prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 25 martie 2008. Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie 2008, cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana a fost scoasă de pe rol. La 06 mai 2008, Glutnic Tatiana a contestat cu recurs încheierea primei instanțe.

Prin decizia Curții de Apei Chișinău din 09 august 2008, recursul declarat de Glutnic Tatiana a fost admis, cu casarea încheierii primei instanțe și remiterea pricinii la rejudecare în Judecătoria Cimișlia, la care dosarul a parvenit la 04 noiembrie 2008. În cadrul Judecătoriei Cimișlia au avut loc ședințele de judecată la 03 decembrie 2008, 23 decembrie 2008, 27 ianuarie 2009, ședință în care instanța de judecată a emis o încheiere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin care a instituit sechestrul asupra 1/2 cotă-parte din casa ce aparținea cu drept de proprietate pârâtului. La 13 martie 2009, încheierea instanței de fond privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii a fost contestată de pârât cu recurs, dosarul fiind remis instanței ierarhic superioare la 16 martie 2009. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2009, încheierea Judecătoriei Cimișlia din 23 februarie 2009 a fost menținută.

Ulterior, în cadrul primei instanțe au avut loc ședințele judiciare din 26 iunie 2009, 08 iulie 2009 - amânată la cererea reclamantei, 22 septembrie 2009 - amânată în legătură cu internarea reclamantei în spital, 23 octombrie 2009 - amânată pe motivul modificării cuantumului pretențiilor de către reclamantă, 17 noiembrie 2009 - amânată la cererea avocatului reclamantei, 17 decembrie 2009 - în care s-a amânat deliberarea hotărârii, și 24 decembrie 2009 în care s-a pronunțat hotărârea Judecătoria Cimișlia, prin care s-au admis parțial pretențiile Tatianei Glutnic. La 11 ianuarie 2010, hotărârea instanței de fond a fost atacată cu apel de către Glutnic Tatiana, dosarul fiind remis instanței de apel la 19 ianuarie 2010. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2010, s-au respins apelurile declarate de către Tatiana Glutnic și reprezentantul pârâtului Dîhanov Nicolae cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La 24 septembrie 2010, Judecătoria Cimișlia a remis cauza Curții Supreme de Justiție pentru examinarea recursului declarat de Glutnic Tatiana. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2010 recursul declarat de Glutnic Tatiana a fost respins. La 19 noiembrie 2010 Glutnic Tatiana a contestat repetat cu recurs decizia instanței de apel. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 martie 2011, s-a admis recursul declarat de Glutnic Tatiana și s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2010, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. La 24 mai 2011, prin decizia Curții de Apel Chișinău apelurile declarate de către Glutnic Tatiana și reprezentantul lui Nicolae Dîhanov - au fost admise, fiind casată hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 24 decembrie 2009, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

În cadrul judecării pricinii de către instanța de fond, au avut loc ședințele de judecată la 20 septembrie 2011, 13 octombrie 2011 și 11 noiembrie 2011 - amânate din cauza lipsei pârâtului, 05 decembrie 2011 - amânată la cererea reclamantei, 07 decembrie 2011 - amânată pentru deliberarea hotărârii, 16 decembrie 2011 - în cadrul căreia a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Cimișlia, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana. Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 18 mai 2012, s-a admis cererea Tatianei Glutnic de corectare a greșelii admise în hotărârea din 16 decembrie 2011 prin indicarea numelui Tatiana Glutnic în loc de Dîhanova Tatiana.

La 27 iulie 2012, hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel de către pârâtul Dîhanov Nicolae, pricina fiind remisă instanței de apel la data de 14 septembrie 2012. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2012, s-a admis apelul declarat de către Dîhanov Nicolae, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 16 decembrie 2011, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea Tatianei Glutnic a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție extinctivă. La 18 martie 2013 Glutnic Tatiana a contestat cu recurs decizia instanței de apel, la 05 aprilie 2013 dosarul fiind remis instanței supreme. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 iunie 2013, recursul declarat de Glutnic Tatiana la 18 martie 2013 s-a declarat inadmisibil.

În această conjunctură de circumstanțe de fapt și de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră eronată concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind respingerea integrală a prezentei acțiunii ca neîntemeiată - de către instanța de apel și ca fiind tardivă - de către instanța de fond, având în vedere următoarele: Cu referire la pretinsa tardivitate a acțiunii stabilită de către instanța de fond, Colegiul reține că în speță este cert că hotărârea judecătorească care a fost pronunțată în cauza civilă inițiată de Glutnic Tatiana, a devenit irevocabilă potrivit art. 254 alin. (2) lit. c) CPC la data de 19 iunie 2013 - data emiterii de către Curtea Supremă de Justiție a încheierii privind inadmisibilitatea recursului.

Astfel, la data depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă - 31 octombrie 2013, termenul de prescripție stabilit de art. 3 alin. (2) al Legii susmenționate a fost respectat, având în vedere că noțiunea de intrare în vigoare a hotărârii judecătorești se asimilează unei hotărâri judecătorești irevocabile. Astfel, Colegiul reține că la caz nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. (3) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, deoarece această normă reglementează o altă situație juridică, și anume cazurile în care obiectul acțiunii inițiate în temeiul Legii indicate este încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești - situație distinctă de obiectul litigiului din prezenta speță.

Totodată, cu referire la fondul pricinii, Colegiul concluzionează că pricina Tatianei Glutnic (Dîhanova) împotriva lui Dîhanov Nicolae privind încasarea prejudiciului material în mărime de 170 670,26 lei și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei a fost inițiată la 19 septembrie 2006 și s-a finalizat la 19 iunie 2013, cu respingerea pretențiilor reclamantei ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție extinctivă. În acest sens, Colegiul reține că atât din prevederile art. 192 CPC, cât și din cele expuse în art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, rezultă că determinarea existenței sau lipsei unei încălcări din partea instanței a termenului rezonabil de examinare a litigiului este posibilă în urma evaluării integrității procedurilor aplicate de instanță la examinarea litigiului.

Astfel, în contextul circumstanțelor respectivului litigiu, Colegiul constată că la judecarea pricinii vizate de către instanțele de judecată nu au fost întreprinse acțiuni procedurale speciale, cum ar fi colectarea probelor, audierea martorilor, efectuarea expertizelor judiciare, etc, astfel încât gradul de complexitate al pricinii nominalizate nu se încadrează în gradul complex.

În aceiași ordine de idei, cu toate că perioadele pentru care au fost amânate ședințele judiciare nu au fost excesiv de mari, Colegiul reține că la caz este relevant faptul că în pricina respectivă pe parcursul a 6 (șase) ani și 8 luni au fost emise și ulterior casate de către instanța superioară, 3 (trei) hotărâri a instanței de fond și 6 (șase) decizii a instanței de apel, toate aceste acte de dispoziție fiind emise cu expunerea asupra fondului cauzei, iar finalitatea acestui proces a fost respingerea pretențiilor reclamantei ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție extinctivă, adică fără a fi examinat fondul nemijlocit.

În acest context, Colegiul califică ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de apel conform cărora, în cazul dat tergiversaseră procesului îi este imputabil exclusiv reclamantei, în situația în care instanțele de judecată au avut toate pârghiile necesare de a contracara eventualul comportament abuziv al părților, pentru asigurarea examinării pricinii într-un termen rezonabil. Mai mult, Colegiul consideră că nu poate fi pus pe seama justițiabililor faptul că statul nu este în stare să asigure activitatea normală a instanțelor de judecată, acestea din urmă având un volum mare de lucru.

Deși legislația internă nu oferă o descifrare a noțiunii de „termen rezonabil”, instanța de recurs accentuează că prin obligarea respectării unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului justiției atât normele naționale, cât și cele internaționale invocă administrarea justiției fără întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea și responsabilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea autorităților publice, inclusiv ale instanțelor judecătorești. În lumina celor relevate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia încălcării de către instanțele de judecată a dreptului recurentei-reclamant Glutnic Tatiana la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea acesteia împotriva lui Nicolae Dîhanov privind repararea prejudiciului material.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Totodată, conform art. 2 alin. (6) din aceiași lege, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Astfel, cât privește pretenția recurentei-reclamantei Glutnic Tatiana privind repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta poate fi admisă în parte, încasând din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Glutnic Tatiana suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Se reține că, cuantumul prejudiciului moral pretins de către recurenta- reclamant Glutnic Tatiana în sumă de 4 000 (patru mii) EURO, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz, or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată. În consecință și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că suma de 10 000 lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru recurenta-reclamanta Glutnic Tatiana pentru prejudiciul cauzat prin judecarea în termen nerezonabil a pricinii.

Cu referire la solicitarea recurentei-reclamant Glutnic Tatiana de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de recurs o consideră nefondată, din următoarele considerente: În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții. În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată lipsa la actele pricinii a căror-va dovezi incontestabile, prin care s-ar fi confirmat faptul că pe toată durata examinării prezentei pricini, recurenta-reclamant Glutnic Tatiana a suportat anumite cheltuieli de judecată, ceea ce denotă că pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă.

Pe cale de consecință, și, luând în considerație că prin probele pertinente și concludente anexate la materialele pricinii cu certitudine s-a constatat faptul încălcării dreptului recurentei Glutnic Tatiana la judecarea cauzei în termen rezonabil, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014 și pronunțată o hotărâre nouă de admitere a acțiunii parțial prin care să fie constatată încălcarea dreptului Glutnic Tatianei la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la acțiunea acesteia împotriva lui Nicolae Dîhanov privind repararea prejudiciului material și se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Glutnic Tatianei suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea civilă urmează a fi respinsă. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Glutnic Tatiana. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014, emise în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, și se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite parțial acțiunea înaintată de Glutnic Tatiana împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Se constată încălcarea dreptului Tatianei Glutnic la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la acțiunea acestuia împotriva lui Nicolae Dîhanov privind repararea prejudiciului material. Se încasează din bugetul de stat gestionat de Ministerul Finanțelor prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Glutnic suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă se respinge. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru Mariana Pitic Ion Druță