2ra-760/17 — constatarea încălcării dreptului la examinare în termen a cererii, repararea prejudiciului moral

2ra-760/17 — constatarea încălcării dreptului la examinare în termen a cererii, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-760/17

Judecător: G. Moscalciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan

D E C I Z I E

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii: Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

Mariana Pitic, Ion Druță

examinând recursul declarat de către Glutnic Tatiana,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Glutnic Tatiana

împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care

a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014

și s-a adoptat o nouă hotărâre privind respingerea ca fiind nefondată cererea de

chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana împotriva Ministerul Justiției al

RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a

cauzei și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 31 octombrie 2013, Glutnic Tatiana a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral

în sumă de 4 000 euro și compensare cheltuielilor de judecare a pricinii.

În motivarea acțiunii a invocat că la 19 septembrie 2006 a fost depusă

cererea privind repararea prejudiciului material, iar la 15 noiembrie 2006 a fost

adoptată hotărârea Judecătoriei Basarabeasca, prin care cererea indicată a fost

respinsă.

Indică că la 27 februarie 2007, Curtea de Apel Chișinău a adoptat o decizie

prin care a fost respins apelul declarat de Glutnic Tatiana și a pronunțat o nouă

hotărâre prin care a fost încetat procesul în pricina civilă la acțiunea Tatianei

Glutnic împotriva lui Nicolae Dîhanov privind repararea prejudiciului material.

Ulterior, la data de 10 octombrie 2007, Curtea Supremă de Justiție a adoptat

o decizie prin care a admis recursul declarat de Glutnic Tatiana și a casat decizia

Curții de Apel din 27 februarie 2007, cauza fiind restituită spre rejudecare în

instanța de apel.

La 19 decembrie 2007, Curtea de Apel Chișinău a adoptat o decizie prin care

a admis apelul declarat de Glutnic Tatiana și a casat hotărârea Judecătoriei

Basarabeasca din 15 noiembrie 2006, restituind cauza spre rejudecare în prima

instanță.

Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie 2008, cererea

înaintată de Glutnic Tatiana a fost scoasă de pe rol.

La 09 septembrie 2008 Curtea de Apel Chișinău a admis recursul declarat de

Tatiana Glutnic și a casat încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie

2008, restituind cererea pentru examinarea fondului la Judecătoria Cimișlia.

La data de 24 decembrie 2009, Judecătoria Cimișlia a adoptat o hotărâre prin

care a admis parțial pretențiile Tatianei Glutnic, iar la 13 mai 2010 prin decizia

Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile declarate de Nicolae Dîhanov -

Berta Zelinscaia și Tatiana Glutnic și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Cimișlia.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 martie 2011, a fost admis

recursul Tatianei Glutnic și s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai

2010, iar la 24 mai 2011 Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile declarate de

Tatiana Glutnic și Nicolae Dîhanov și a casat hotărârea Judecătoriei Cimișlia din

24 decembrie 2009 cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanță.

La 16 decembrie 2011 Judecătoria Cimișlia a admis parțial cererea Tatianei

Glutnic.

La 29 noiembrie 2012 Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de

Nicolae Dîhanov și a casat integral hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 16

decembrie 2011. La 19 iunie 2013 Curtea Supremă de Justiție a emis încheierea

prin care recursul declarat de Glutnic Tatiana a fost considerat inadmisibil.

Astfel, indică reclamanta Glutnic Tatiana, că în total procedura de examinare

a cauzei inițiate de ea în instanțele naționale a durat 6 ani și 8 luni - termen care

este excesiv pentru examinarea acțiunii civile, având în vedere că aceasta nu era

de asemenea complexitate încât să justifice termenul dat, miza reclamantei fiind

neglijată, iar autoritățile publice nu au dat dovadă de promptitudinea necesară.

Prin urmare solicită reclamanta Glutnic Tatiana constatarea încălcării

dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul

bugetului statului, prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 4 000 euro cu

titlu de prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată suportate de

reclamantă în legătură cu prezentul proces.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie

2014, acțiunea înaintată de Glutnic Tatiana a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2014 apelul declarat de

Tatiana Glutnic a fost respins cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 ianuarie 2014.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 recursul

declarat de avocatul Briceac Andrei în interesele Tatianei Glutnic a fost admis cu

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2015 apelul declarat de

Tatiana Glutnic a fost respins cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 ianuarie 2014, fără modificări.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2015, recursul

declarat de avocatul Briceac Andrei în interesele Tatianei Glutnic a fost admis cu

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, s-a admis

apelul declarat de Glutnic Tatiana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 ianuarie 2014 și s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a respins

ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana

împotriva Ministerul Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la data de 14 februarie 2017, Glutnic

Tatiana a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea ce ține de respingerea cererii de chemare în judecată, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că

decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material, și anume a Legii „Privind repararea de către

de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești” nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar

demonstra momentul comunicării deciziei motivate, recursul înaintat de Glutnic

Tatiana se consideră declarat în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 mai 2016, recursul declarat

de către Glutnic Tatiana a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere în parte a acțiunii, din următoarele considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după de judecă recursul, este

în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în

judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate

sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și

juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane care sunt

subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi

juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea

legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

Potrivit art. 192 CPC, pricinile civile se judecă în prima instanță în termen

rezonabil. Criteriile de determinarea a termenului rezonabil sunt: complexitatea

pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești

și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea

termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță (alin. (1)).

Conform art. 2 alin. (1) din Legea „Privind repararea de către de stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”

nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a

fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță

de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de

încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile

stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Totodată, alin. (2) din

norma de drept enunțată supra prevede că, repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în

care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care

a depus cererea de reparare a prejudiciului.

În acest sens, instanța de recurs, suplimentar reiterează că potrivit

jurisprudenței de referință a Curții Europene a Drepturilor Omului,

rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor

cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul

reclamantului și al autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant

(cauze Frydlender contra Franței, hotărârea Marei Camere din 27 iunie 2000).

Se reține că, în cazul în care speța implică o complexitate semnificativă,

trebuie menținut „justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor

judecătorești și principiul general al bunei administrări ai justiției (cauza

Boddaert contra Belgiei, decizie cu privire la admisibilitate din 12 octombrie

1992).

În acest context legal, Colegiul reține că din suportul probatoriu prezent la

materialele cauzei, inclusiv raportul prezentat de Judecătoria Cimișlia, rezultă că

la data de 19 septembrie 2006, reclamanta Glutnic Tatiana a inițiat un proces

judiciar, adresându-se cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae

Dîhanov privind încasarea prejudiciului material.

În cadrul judecării cauzei au avut loc 4 ședințe de judecată - 20 octombrie

2006, 30 octombrie 2006, 07 noiembrie 2006 și 15 noiembrie 2006, în cadrul

căreia Judecătoria Basarabeasca a pronunțat o hotărâre, prin care acțiunea

Tatianei Glutnic s-a respins, aceasta fiind contestată cu apel la data de 13

decembrie 2006.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2007, s-a admis apelul

declarat de Glutnic Tatiana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 15

noiembrie 2006 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a încetat procesul în

pricina civilă la acțiunea Tatianei Glutnic împotriva lui Nicolae Dîhanov privind

încasarea prejudiciului material.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 octombrie 2007, s-a admis

recursul declarat de către Glutnic Tatiana, s-a casat integral decizia Curții de

Apel Chișinău din 27 februarie 2007 cu restituirea pricinii la rejudecare într-un

alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2007, s-a admis

apelul declarat de către Glutnic Tatiana, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Basarabeasca din 15 noiembrie 2006, cu remiterea pricinii la rejudecare în

instanța de fond în alt complet de judecată.

La data de 25 martie 2008 Glutnic Tatiana a înaintat o cerere de recuzare a

judecătorului examinator, aceasta fiind respinsă prin încheierea Judecătoriei

Basarabeasca din 25 martie 2008.

Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din 16 aprilie 2008, cererea de

chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana a fost scoasă de pe rol.

La 06 mai 2008, Glutnic Tatiana a contestat cu recurs încheierea primei

instanțe.

Prin decizia Curții de Apei Chișinău din 09 august 2008, recursul declarat

de Glutnic Tatiana a fost admis, cu casarea încheierii primei instanțe și remiterea

pricinii la rejudecare în Judecătoria Cimișlia, la care dosarul a parvenit la 04

noiembrie 2008.

În cadrul Judecătoriei Cimișlia au avut loc ședințele de judecată la 03

decembrie 2008, 23 decembrie 2008, 27 ianuarie 2009, ședință în care instanța de

judecată a emis o încheiere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii

prin care a instituit sechestrul asupra 1/2 cotă-parte din casa ce aparținea cu drept

de proprietate pârâtului.

La 13 martie 2009, încheierea instanței de fond privind aplicarea măsurilor

de asigurare a acțiunii a fost contestată de pârât cu recurs, dosarul fiind remis

instanței ierarhic superioare la 16 martie 2009.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2009, încheierea

Judecătoriei Cimișlia din 23 februarie 2009 a fost menținută.

Ulterior, în cadrul primei instanțe au avut loc ședințele judiciare din 26 iunie

2009, 08 iulie 2009 - amânată la cererea reclamantei, 22 septembrie 2009 -

amânată în legătură cu internarea reclamantei în spital, 23 octombrie 2009 -

amânată pe motivul modificării cuantumului pretențiilor de către reclamantă, 17

noiembrie 2009 - amânată la cererea avocatului reclamantei, 17 decembrie 2009 -

în care s-a amânat deliberarea hotărârii, și 24 decembrie 2009 în care s-a

pronunțat hotărârea Judecătoria Cimișlia, prin care s-au admis parțial pretențiile

Tatianei Glutnic.

La 11 ianuarie 2010, hotărârea instanței de fond a fost atacată cu apel de

către Glutnic Tatiana, dosarul fiind remis instanței de apel la 19 ianuarie 2010.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2010, s-au respins apelurile

declarate de către Tatiana Glutnic și reprezentantul pârâtului Dîhanov Nicolae cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 24 septembrie 2010, Judecătoria Cimișlia a remis cauza Curții Supreme

de Justiție pentru examinarea recursului declarat de Glutnic Tatiana.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2010 recursul

declarat de Glutnic Tatiana a fost respins.

La 19 noiembrie 2010 Glutnic Tatiana a contestat repetat cu recurs decizia

instanței de apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 martie 2011, s-a admis

recursul declarat de Glutnic Tatiana și s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău

din 13 mai 2010, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La 24 mai 2011, prin decizia Curții de Apel Chișinău apelurile declarate de

către Glutnic Tatiana și reprezentantul lui Nicolae Dîhanov - au fost admise, fiind

casată hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 24 decembrie 2009, cu restituirea

pricinii spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

În cadrul judecării pricinii de către instanța de fond, au avut loc ședințele de

judecată la 20 septembrie 2011, 13 octombrie 2011 și 11 noiembrie 2011 -

amânate din cauza lipsei pârâtului, 05 decembrie 2011 - amânată la cererea

reclamantei, 07 decembrie 2011 - amânată pentru deliberarea hotărârii, 16

decembrie 2011 - în cadrul căreia a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei

Cimișlia, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de

Glutnic Tatiana.

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 18 mai 2012, s-a admis cererea

Tatianei Glutnic de corectare a greșelii admise în hotărârea din 16 decembrie

2011 prin indicarea numelui Tatiana Glutnic în loc de Dîhanova Tatiana.

La 27 iulie 2012, hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel de către

pârâtul Dîhanov Nicolae, pricina fiind remisă instanței de apel la data de 14

septembrie 2012.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2012, s-a admis

apelul declarat de către Dîhanov Nicolae, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei

Cimișlia din 16 decembrie 2011, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea Tatianei Glutnic a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului

de prescripție extinctivă.

La 18 martie 2013 Glutnic Tatiana a contestat cu recurs decizia instanței de

apel, la 05 aprilie 2013 dosarul fiind remis instanței supreme.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 iunie 2013, recursul

declarat de Glutnic Tatiana la 18 martie 2013 s-a declarat inadmisibil.

În această conjunctură de circumstanțe de fapt și de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră eronată concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind

respingerea integrală a prezentei acțiunii ca neîntemeiată - de către instanța de

apel și ca fiind tardivă - de către instanța de fond, având în vedere următoarele:

Cu referire la pretinsa tardivitate a acțiunii stabilită de către instanța de fond,

Colegiul reține că în speță este cert că hotărârea judecătorească care a fost

pronunțată în cauza civilă inițiată de Glutnic Tatiana, a devenit irevocabilă

potrivit art. 254 alin. (2) lit. c) CPC la data de 19 iunie 2013 - data emiterii de

către Curtea Supremă de Justiție a încheierii privind inadmisibilitatea recursului.

Astfel, la data depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă -

31 octombrie 2013, termenul de prescripție stabilit de art. 3 alin. (2) al Legii

susmenționate a fost respectat, având în vedere că noțiunea de intrare în vigoare a

hotărârii judecătorești se asimilează unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Astfel, Colegiul reține că la caz nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. (3)

al Legii nr. 87 din 21.04.2011, deoarece această normă reglementează o altă

situație juridică, și anume cazurile în care obiectul acțiunii inițiate în temeiul

Legii indicate este încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești - situație distinctă de obiectul litigiului din prezenta speță.

Totodată, cu referire la fondul pricinii, Colegiul concluzionează că pricina

Tatianei Glutnic (Dîhanova) împotriva lui Dîhanov Nicolae privind încasarea

prejudiciului material în mărime de 170 670,26 lei și a prejudiciului moral în

sumă de 100 000 lei a fost inițiată la 19 septembrie 2006 și s-a finalizat la 19

iunie 2013, cu respingerea pretențiilor reclamantei ca fiind depuse cu omiterea

termenului de prescripție extinctivă.

În acest sens, Colegiul reține că atât din prevederile art. 192 CPC, cât și din

cele expuse în art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, rezultă că determinarea existenței sau lipsei unei

încălcări din partea instanței a termenului rezonabil de examinare a litigiului este

posibilă în urma evaluării integrității procedurilor aplicate de instanță la

examinarea litigiului.

Astfel, în contextul circumstanțelor respectivului litigiu, Colegiul constată

că la judecarea pricinii vizate de către instanțele de judecată nu au fost întreprinse

acțiuni procedurale speciale, cum ar fi colectarea probelor, audierea martorilor,

efectuarea expertizelor judiciare, etc, astfel încât gradul de complexitate al

pricinii nominalizate nu se încadrează în gradul complex.

În aceiași ordine de idei, cu toate că perioadele pentru care au fost amânate

ședințele judiciare nu au fost excesiv de mari, Colegiul reține că la caz este

relevant faptul că în pricina respectivă pe parcursul a 6 (șase) ani și 8 luni au fost

emise și ulterior casate de către instanța superioară, 3 (trei) hotărâri a instanței de

fond și 6 (șase) decizii a instanței de apel, toate aceste acte de dispoziție fiind

emise cu expunerea asupra fondului cauzei, iar finalitatea acestui proces a fost

respingerea pretențiilor reclamantei ca fiind depuse cu omiterea termenului de

prescripție extinctivă, adică fără a fi examinat fondul nemijlocit.

În acest context, Colegiul califică ca fiind neîntemeiate concluziile instanței

de apel conform cărora, în cazul dat tergiversaseră procesului îi este imputabil

exclusiv reclamantei, în situația în care instanțele de judecată au avut toate

pârghiile necesare de a contracara eventualul comportament abuziv al părților,

pentru asigurarea examinării pricinii într-un termen rezonabil.

Mai mult, Colegiul consideră că nu poate fi pus pe seama justițiabililor

faptul că statul nu este în stare să asigure activitatea normală a instanțelor de

judecată, acestea din urmă având un volum mare de lucru.

Deși legislația internă nu oferă o descifrare a noțiunii de „termen rezonabil”,

instanța de recurs accentuează că prin obligarea respectării unui astfel de termen

pentru înfăptuirea actului justiției atât normele naționale, cât și cele internaționale

invocă administrarea justiției fără întârzieri neconforme de natură a-i compromite

eficacitatea și responsabilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea

autorităților publice, inclusiv ale instanțelor judecătorești.

În lumina celor relevate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia încălcării de

către instanțele de judecată a dreptului recurentei-reclamant Glutnic Tatiana la

judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea acesteia împotriva lui

Nicolae Dîhanov privind repararea prejudiciului material.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, în

urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții

echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material,

precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată. Totodată, conform art. 2 alin.

(6) din aceiași lege, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în

fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost

comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de

complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului

de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata

încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Astfel, cât privește pretenția recurentei-reclamantei Glutnic Tatiana privind

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta poate fi

admisă în parte, încasând din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Glutnic Tatiana suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral.

Se reține că, cuantumul prejudiciului moral pretins de către recurenta-

reclamant Glutnic Tatiana în sumă de 4 000 (patru mii) EURO, este vădit

disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz, or, la

determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul

echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie

juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure

efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie

menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

În consecință și având în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că suma de 10 000

lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru recurenta-reclamanta Glutnic

Tatiana pentru prejudiciul cauzat prin judecarea în termen nerezonabil a pricinii.

Cu referire la solicitarea recurentei-reclamant Glutnic Tatiana de încasare a

cheltuielilor de judecată, instanța de recurs o consideră nefondată, din

următoarele considerente:

În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de

cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa la actele pricinii a căror-va dovezi

incontestabile, prin care s-ar fi confirmat faptul că pe toată durata examinării

prezentei pricini, recurenta-reclamant Glutnic Tatiana a suportat anumite

cheltuieli de judecată, ceea ce denotă că pretenția de încasare a cheltuielilor de

judecată urmează a fi respinsă.

Pe cale de consecință, și, luând în considerație că prin probele pertinente și

concludente anexate la materialele pricinii cu certitudine s-a constatat faptul

încălcării dreptului recurentei Glutnic Tatiana la judecarea cauzei în termen

rezonabil, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis,

casată decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014 și pronunțată o

hotărâre nouă de admitere a acțiunii parțial prin care să fie constatată încălcarea

dreptului Glutnic Tatianei la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile

intentate la acțiunea acesteia împotriva lui Nicolae Dîhanov privind repararea

prejudiciului material și se încasează din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul Glutnic Tatianei suma de 10 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Glutnic Tatiana.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 și

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2014, emise în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Glutnic Tatiana

împotriva Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, și se

emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial acțiunea înaintată de Glutnic Tatiana împotriva

Ministerului Justiției al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare

în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Se constată încălcarea dreptului Tatianei Glutnic la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile intentate la acțiunea acestuia împotriva lui Nicolae

Dîhanov privind repararea prejudiciului material.

Se încasează din bugetul de stat gestionat de Ministerul Finanțelor prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei

Glutnic suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea civilă se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Ion Druță