2ra-386/18 — încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei

Dosarul nr. 2ra-386/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – O. Cojocaru

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, V. Clima, E. Fistican

Î N C H E I E R E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la acțiunea lui Anatolii Jurcov împotriva Ministrului Justiției cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în

termen rezonabil a cauzei civile,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 21 iunie 2017, prin care s-a

respins apelurile declarate, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din data de 07 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă:

Anatolii Jurcov la data de 15 iunie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile estimat

la suma de 10 000,00 lei. (f.d.3)

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 14 mai 2015 a înaintat

Judecătoriei Rezina cerere de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr. 17

Rezina cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral în

mărime de 30 000 lei.

La data de 16 noiembrie 2015 Judecătoria Rezina prin încheiere a scos cererea de

pe rol, încheiere care a fost anulată de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26

februarie 2016 cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță.

Judecătoria Rezina, însă până la înaintarea prezentei acțiuni nu a examinat cauza.

Indică reclamantul, că ulterior înaintării acțiunii, instanța sesizată și judecătorii

instanței, au manifestat acțiuni directe în vederea tergiversării examinării litigiului,

Astfel, în opinia reclamantului i-a fost încălcat dreptul la examinare în termen rezonabil

a cauzei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2016 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a constatat încălcarea dreptului lui

Anatolii Jurcov la examinare în termen rezonabil a cauzei și s-a încasat de la bugetul de

stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Anatolii Jurcov prejudiciul

moral cauzat în mărime de 500,00 lei, în rest pretenția a fost respinsă. ( f.d. 39, 44-47)

1

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 21 iunie 2017 a respins apelurile

declarate de către Ministerul Justiției și Anatolii Jurcov, a menținut hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 07 octombrie 2016. ( f.d. 120,121-127)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 08 noiembrie 2017

Ministerul Justiției a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei recurate cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. ( f.d. 132-

135)

În motivarea recursului recurentul indică, că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, interpretând eronat legea.

Consideră eronate concluziile instanței de apel privind încălcarea termenului

rezonabil de judecare a cauzei de către instanța de fond, ori intimatul prin

comportamentul său a contribuit substanțial la durata procedurilor.

La data de 26 februarie 2018 Anatolii Jurcov a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

21 iunie 2017, expediată în adresat participanților la proces la data de 04 septembrie

2017, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Ministerul Justiției la data de 08

noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ministerul

Justiției este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

2

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ministerul Justiției inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431, alin. 1, art. 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

3