2ri-160/17 — validarea popririi

2ri-160/17 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: M. Ciugureanu dosarul nr. 2ri-160/17

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul - Valeriu Doagă

Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari,

Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată

„Sveatoslav Bondarev”, avocatul Alexandru Cebanaș,

în pricina civilă intentată la cererea de validare a popririi înaintată de lichidatorul

Societății Comerciale „Aluplast Com” Societate cu Răspundere Limitată, Întreprinderea

Individuală „Albert Puiu” față de terțul poprit Societatea cu Răspundere Limitată

„Sveatoslav Bondarev” în sumă de 1513894,48 de lei,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017

c o n s t a t ă

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2015 s-a admis spre examinare

cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de

Societatea Comercială „Aluplast Com” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare

SC „Aluplast Com” SRL), fiind desemnat în calitate de administrator provizoriu

Întreprinderea Individuală „Albert Puiu” (în continuare ÎI „Albert Puiu” ).

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, s-a admis cererea

introductivă depusă de către debitorul SC „Aluplast Com” SRL privind intentarea

procedurii de insolvabilitate față de sine, cu desemnarea în funcția de administrator al

procesului de insolvabilitate ÎI „Albert Puiu”.

La 25 noiembrie 2015 administratorul procesului de insolvabilitate al SC „Aluplast

Com” SRL, ÎI „Albert Puiu” a depus cerere de validare a popririi și a solicitat validarea

popririi în sumă 1513894, 48 de lei față de terțul poprit Societatea cu Răspundere

Limitată „Sveatoslav Bondarev” (în continuare SRL „Sveatoslav Bondarev”), cu

încasarea acesteia în folosul debitorului insolvabil (f.d. 2-3).

În motivarea cererii a menționat că, în urma analizei actelor financiar-contabile ale

debitorului insolvabil, a depistat o datorie a SRL „Sveatoslav Bondarev” față de prima,

în mărime de 1513894,48 de lei, formată în rezultatul neonorării obligațiilor în urma

raporturilor de prestări servicii și vânzare-cumpărare.

Invocă faptul că, prin somația privind poprirea datoriei din 16 noiembrie 2015, a

adus la cunoștință SRL „Sveatoslav Bondarev” despre inițierea popririi și a solicitat

achitarea datoriei în termen de 5 zile, de la data comunicării popririi, să achite la contul

de acumulare a administratorului suma datorată în mărime de 1513894,48 de lei.

1

Somația privind poprirea datoriei a fost recepționată de terțul poprit SRL „Sveatoslav

Bondarev” la 17 noiembrie 2015, însă nu a plătit pe contul de acumulare a

administratorului insolvabilității suma datorată și nici nu a consemnat-o.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 s-a admis cererea de

validare a popririi înaintată de administratorul procesului de insolvabilitate a SC

„Aluplast Com” SRL, ÎI „Albert Puiu” cu privire la validarea popririi față de terțul

poprit SRL „Sveatoslav Bondarev”; s-a validat poprirea față de terțul poprit SRL

„Sveatoslav Bondarev” și s-a încasat de la terțul poprit SRL „Sveatoslav Bondarev” în

beneficiul SC „Aluplast Com” SRL suma de 1513894,48 de lei (f.d. 129-131).

La 21 martie 2017, reprezentantul terțului poprit SRL „Sveatoslav Bondarev”,

avocatul Alexandru Cebanaș a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de recurs

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de desființare a popririi (f.d.

159-161).

În motivarea recursului a invocat că, a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei și

temeiurile de drept, invocând faptul că hotărârea instanței de insolvabilitate este emisă

cu aplicarea eronată a normelor de drept și apreciere echivocă a probelor.

La fel, susține că probatoriul administrat la materialele cauzei nu confirmă

exigibilitatea, lichiditatea și certitudinea pretinsei datorii, iar poziția instanței este una

greșită.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

reprezentantul terțului poprit SRL „Sveatoslav Bondarev”, avocatul Alexandru Cebanaș,

urmează a fi admis, casată hotărârea instanței de insolvabilitate, cu restituirea pricinii

spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Articolul 1 din Legea insolvabilității consemnează în alin. (4) că procesul de

insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă

și cu cele ale prezentei legi.

Potrivit art. 356 din Codul de procedură civilă, cererea de declarare a

insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu

excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității.

Conform prevederilor art. 8 alin.(1) și (3) din Legea insolvabilității, hotărârile și

încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege. Recursul va fi judecat în termen de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în

instanța de recurs, în modul prevăzut de Codul de procedură civilă.

Colegiul reține că, hotărârea Curții de Apel datează cu 07 martie 2017 (f.d. 156),

iar cererea de recurs a fost depusă la 21 martie 2017 (f.d. 159), prin intermediul Curții

de Apel Chișinău. Astfel, se constată că, termenul de demarare a căii de atac a fost

respectat.

Materialele cauzei atestă că, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie

2015, s-a admis cererea introductivă depusă de către debitorul SC „Aluplast Com” SRL

2

privind intentarea procedurii de insolvabilitate față de sine, cu desemnarea în funcția de

administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Albert Puiu”.

La 25 noiembrie 2015 administratorul procesului de insolvabilitate al SC „Aluplast

Com” SRL, ÎI „Albert Puiu” a depus cerere de validare a popririi și a solicitat validarea

popririi în sumă 1513894, 48 de lei față de terțul poprit Societatea cu Răspundere

Limitată „Sveatoslav Bondarev” (în continuare SRL „Sveatoslav Bondarev”), cu

încasarea acesteia la folosul debitorului insolvabil (f.d. 2-3).

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 s-a admis cererea de

validare a popririi înaintată de administratorul procesului de insolvabilitate a SC

„Aluplast Com” SRL, ÎI „Albert Puiu” cu privire la validarea popririi față de terțul

poprit SRL „Sveatoslav Bondarev”; s-a validat poprirea față de terțul poprit SRL

„Sveatoslav Bondarev” și s-a încasat de la terțul poprit SRL „Sveatoslav Bondarev” în

beneficiul SC „Aluplast Com” SRL suma de 1513894,48 de lei (f.d. 129-131).

Analizând legalitatea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017,

Colegiul constată că actul de dispoziție contestat a fost emis cu încălcarea normelor de

drept material și procedural pertinente.

Articolului 239 din Codul de procedură civilă prescrie că hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu prevederile art. 126 alin. (1)-(3) din Legea insolvabilității, sânt

supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în

monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale

care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț sau pe care acesta

din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. De

asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în

numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi

executată decît după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției. Poprirea se

înființează prin somație a administratorului insolvabilității/ lichidatorului și se comunică

terțului menționat la alin. (1) împreună cu o copie certificată de pe hotărîrea de intentare

a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului. Prin somație se va pune în

vedere terțului, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti fără

acordul administratorului insolvabilității/ lichidatorului sumele de bani sau de a

transmite bunurile mobile pe care le datorează debitorului ori pe care i le va datora,

declarîndu-le indisponibilizate. De la data comunicării somației de înființare a popririi și

pînă la achitarea integrală a obligațiilor, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite

prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau operațiune care ar putea diminua

bunurile indisponibilizate. Orice operațiune efectuată cu aceste sume sau bunuri după

data comunicării somației de înființare a popririi este nulă. Cînd se popresc sume cu

scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la

scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor. Indisponibilizarea se întinde și asupra

fructelor civile ale creanței poprite, și asupra oricăror alte accesorii născute chiar după

înființarea popririi.

Din conținutul normei enunțate reiese că sunt supuse urmăririi silite prin poprire

mijloacele bănești care sunt datorate debitorului în temeiul unor raporturi juridice

existente. Totodată, Legea insolvabilității obligă debitorul, care înaintează cerere de

validare a popririi, de a face dovada existenței creanței pe care o are împotriva terțului

3

poprit.

Instanța de recurs remarcă că, contrar dispozițiilor legale menționate, instanța de

insolvabilitate, adoptând hotărârea contestată a conchis de a valida poprirea și de a

încasa din contul terțului poprit SRL „Sveatoslav Bondarev” în masa debitoare a SC

„Aluplast Com” SRL datoria în sumă de 1513894,48 de lei, fără a elucida pe deplin

circumstanțele cauzei și fără a constata cu certitudine existenta creanței pe care ultimul

o are.

Subsecvent, este criticabilă poziția instanței inferioare, care în susținerea soluției

adoptate se rezumă doar la fraza „instanța reține că potrivit probelor anexate la

materialele cauzei, se demonstrează cu certitudine faptul că terțul SRL „Sveatoslav

Bondarev” are o datorie certă față de SC „Aluplast Com” SRL, care nu a fost

executată”. Astfel, soluția instanței de insolvabilitate este întemeiată pe o singură probă

scriptică, și anume actul de verificare a decontărilor reciproce între SC „Aluplast Com”

SRL și ÎI „Sveatoslav Bondarev” cu situația la 31 decembrie 2014, potrivit căruia ultima

are o datorie scadentă față de prima în mărime de 1513894,48 de lei (f.d. 7-8).

La caz, Colegiul subliniază că actul de verificare a decontărilor reciproce între SC

„Aluplast Com” SRL și ÎI „Sveatoslav Bondarev” a fost întocmit unilateral de debitorul

insolvent SC „Aluplast Com” SRL și nu este contrasemnat de terțul poprit, or, actul de

verificare a decontărilor reciproce între agenții economici se certifică prin ștampilă și

semnăturile tuturor participanților la decontări. În act se indică denumirea instituțiilor

care efectuează decontările reciproce, numele, prenumele și funcția reprezentanților

părților, data la care se efectuează verificarea, suma datoriei pe decontări conform

situației la data respectivă cu descifrarea soldului pe tipurile de servicii.

Distinct circumstanțelor menționate, instanța de insolvabilitate evidențiază faptul

că, potrivit actul de verificare a decontărilor SC „Aluplast Com” SRL, întocmit de către

terțul poprit, pentru perioada 01 ianuarie 2010 – 31 octombrie 2015, SC „Aluplast

Com” SRL are o datorie scadentă față SRL „Sveatoslav Bondarev” în mărime de

744455,52 de lei (f.d. 162-163).

Aderent, circumstanțele reținute se confirmă și prin Actul nr. 3-550143 emis de

IFS pe r-nul Cahul la 14 august 2015, din care reiese că în rezultatul controlului fiscal

efectuat prin metoda de verificare prin contrapunere la SRL „Sveatoslav Bondarev”

privind tranzacțiile economice cu SC „Aluplast Com” SRL s-a constatat că, la

momentul efectuării controlului fiscal se înregistrat o datorie a agentului economic SC

„Aluplast Com” SRL față de SRL „Sveatoslav Bondarev” în mărime de 744455,52 de

lei (f.d.165-167).

În această ordine de idei, este absolut neclară concluzia instanței de insolvabilitate

cu privire la existența datoriei SRL „Sveatoslav Bondarev” față de SC „Aluplast Com”

SRL în mărime de 1513894,48 de lei, or, hotărârea instanței de insolvabilitate cuprinde

convingeri neexplicite care sunt analizate și apreciate superficial, fără a da apreciere

suportului probatoriu prezent la materialele cauzei, cu privire la relațiile economice ale

părților litigante din care reiese datoria terțului poprit față de debitorul insolvabil.

Mai mult decât atât, Colegiul opinează că, la examinarea cererii privind validarea

popririi, instanța de insolvabilitate nu a ținut cont de faptul că în cadrul procesului de

insolvabilitate, în acțiunea de bază, SRL „Sveatoslav Bondarev” a înaintat cerere

privind includerea creanței sale în mărime de 744455,52 de lei în tabelul definitiv al

creanțelor cu titlu provizoriu împotriva patrimoniului debitorului insolvent SC „Aluplast

Com” SRL (f.d. 186, 187-188, 189-191).

4

În această ordine de idei, instanța de insolvabilitate consideră hotărârea recurată ca

fiind neîntemeiată, dictată de concluzii nemotivate și care nu cuprinde memoriul care în

final a format convingerea instanței de insolvabilitate.

Colegiul învederează că motivarea este un element esențial al hotărârii

judecătorești, o puternica garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de

justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a

atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Obligativitatea motivării

hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 239

din Codul de procedură civilă și art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale.

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în

repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei

decizii motivate este să demonstreze pârților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit

include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o

obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată

în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de

a face apel (Hirvisaari împotriva Finlande).

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit

în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a

ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (Hiro Balani vs. Spania).

CtEDO în practica sa constantă a menționat că, dreptul la un proces echitabil,

garantat de art.6 §1 din Convenție, include printre altele dreptul pârților de a prezenta

observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenția nu are

drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective

(Artico împotriva Italiei), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste

observații sunt în mod real ascultate, adică în mod corect examinate de către instanța

sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la

un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților,

cel puțin pentru a le aprecia pertinența (Parez împotriva Franței, Van der Hurk

împotriva Olandei).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de pârțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau

altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei

hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, punând în pericol dreptul la un proces

echitabil (Kaufland împotriva Belgiei).

Instanța de recurs notează că, nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează

practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, fapt ce justifică casarea

actului de dispoziție recurat, cu trimiterea pricinii spre rejudecare.

În corolar, Colegiul opinează că instanța de insolvabilitate, sub aspectul obligației

sale pozitive, trebuia să stabilească cu certitudine existența sau inexistența raporturilor

juridice între debitorul insolvent SC „Aluplast Com” SRL și terțul poprit SRL

„Sveatoslav Bondarev”, natura acestor raporturi și, ca urmare, existența sau inexistența

5

creanței pretinse de SC „Aluplast Com” SRL de la SRL „Sveatoslav Bondarev”, ținând

cont de toate facturile existente între părțile litigante, de actele de verificare a

decontărilor reciproce, semnate și parafate de ambele părți, precum și de actul

controlului fiscal efectuat de organul fiscal la SRL „Sveatoslav Bondarev” privind

tranzacțiile economice cu SC „Aluplast Com” SRL. Astfel încât partea motivată a

actului de dispoziție supus controlului judiciar să cuprindă o apreciere detaliată a

cumulului de probe administrat și circumstanțelor faptice stabilite, care în final au

format convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată. Deci, hotărârea emisă de

instanța de insolvabilitate urma să reflecte o analiză minuțioasă a relațiilor economico-

financiare între debitorul insolvent SC „Aluplast Com” SRL și terțul poprit SRL

„Sveatoslav Bondarev”, cu un calcul minuțios a datoriei și cu trimitere la actele și

facturile din care reiese această datorie.

Or, conținutul hotărârii judecătorești trebuie să cuprindă examinarea chestiunilor în

fapt și în drept, dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, care în

final au format convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată. Astfel, instanța

asigurând securitatea juridică ce garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de

drept cât și a aplicării sale.

În speță, este evident că constatările instanței de insolvabilitate nu conțin o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise,

astfel încât instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate.

Dat fiind faptul că instanța de insolvabilitate a încălcat normele de drept material și

procedural la soluționarea pricinii precum și a emis o hotărâre neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în

recurs nu este posibilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia admiterii recursului declarat de

reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Sveatoslav Bondarev”, avocatul

Alexandru Cebanaș, casarea integrală a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 07 martie

2017, cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) din Legea insolvabilității, care statuează că

dispozițiile privind incompatibilitatea nu sânt aplicabile instanței de insolvabilitate care

pronunță succesiv hotărâri în același dosar de insolvabilitate, cu excepția rejudecării

după casarea hotărârii în recurs, Colegiul evidențiază că instanța de insolvabilitate în

componența judecătorilor, care s-au expus asupra fondului cererii, sunt incompatibili,

iar rejudecarea cauzei urmează fi în alt complet al instanței de insolvabilitate.

La rejudecarea pricinii, instanța inferioară urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminînd pricina să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea normelor

de drept material și procedural pertinente speței.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată

„Sveatoslav Bondarev”, avocatul Alexandru Cebanaș.

Se casează integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 și se

restituie pricina civilă intentată la cererea de validare a popririi înaintată de lichidatorul

6

Societății Comerciale „Aluplast Com” Societate cu Răspundere Limitată, Întreprinderea

Individuală „Albert Puiu” față de terțul poprit Societatea cu Răspundere Limitată

„Sveatoslav Bondarev” în sumă de 1513894,48 de lei, spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

7