3ra-589/17 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-589/17

Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Popovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. T. Dimitriadi, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Î N C H E I E R E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Primarul satului Chirsovo, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chirsovo, Comisiei de licitație a

satului Chirsovo, Primarului satului Chirsovo, Sapunji Serghei și Avramoglo

Gheorghi cu privire la contestarea actului administrativ, anularea procesului-verbal

privind rezultatele licitației și a contractului de arendă,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La data de 24 februarie 2014, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

(în continuare OTC Comrat) a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului sătesc Chirsovo, Comisiei de Licitație a satului Chirsovo, Primarului

satului Chirsovo, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi cu privire la contestarea

actului administrativ, anularea procesului-verbal privind rezultatele licitației și a

contractului de arendă.

În motivarea acțiunii a indicat că verificând legalitatea deciziei nr. 6/6.14 din

12 noiembrie 2013 a Consiliului local al satului Chirsovo, a solicitat anularea

acesteia, însă, nu a primit nici un răspuns.

Menționează reclamantul că prin decizia nr. 6/6.14 din 12 noiembrie 2013 a

Consiliului sătesc Chirsovo privind acordul la desfășurarea licitației, s-a permis

Primăriei satului Chirsovo desfășurarea licitației cu privire la darea în arendă a

obiectivului acvatic înregistrat sub nr. cadastral 9619123254, care include terenul de

pământ cu suprafața de 80 ha și a construcției hidrotehnice (baraj); s-a stabilit prețul

inițial de arendă a terenului de pământ, care include obiectivul acvatic în sumă de

23724,11 lei și prețul pentru arenda construcției hidrotehnice în sumă de 1563 lei; s-

au inclus în condițiile adiționale ale contractului de arendă obligațiile ce urmează a

fi executate de către arendaș: restituirea cheltuielilor fostului arendaș în legătură cu

1

practicarea activității de piscicultură, amenajarea teritoriului adiacent (instalarea și

amenajarea locurilor de odihnă, amenajarea locurilor pentru colectarea și

depozitarea deșeurilor, amenajarea căilor de comunicații, înverzirea suplimentară,

plantarea arborilor și arbuștilor).

Susține că în baza deciziei nr. 6/6.14 din 12 noiembrie 2013 a Consiliului

sătesc Chirsovo, Comisia de licitație a Primăriei satului Chirsovo a desfășurat

licitație și a perfectat un proces-verbal privind rezultatele licitației din 16 decembrie

2013, iar ulterior de către Primarul satului Chirsovo a fost încheiat contractul de

arendă cu Avramoglo Gheorghi.

Consideră că decizia menționată a fost adoptată cu încălcarea pct. 2.1.1. și

pct. 2.3.3. din hotărârea Guvernului din 28 februarie 1996 nr. 115 pentru aprobarea

Instrucțiunilor cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației

publice locale ale Republicii Moldova, deoarece în partea introductivă a deciziei nu

este invocat temeiul juridic de adoptare de către Consiliu a acestei decizii, iar în

dispozitivul acestei decizii nu se indică destinația obiectului dat în arendă (activitatea

piscicolă sau altele) și termenul de dare în arendă.

Afirmă reclamantul că, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile

și Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra lor,

aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.112 din 22 iunie 2005,

administrația publică locală, mai întâi de toate, urma să înregistreze dreptul de

proprietate asupra construcției hidrotehnice și numai după această să transmită în

arendă imobilul.

La fel, invocă reclamantul că contrar prevederilor art. 22 alin.(1) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, care prevede că,

problemele de pe ordinea de zi a ședinței consiliului local se examinează de către

acesta dacă sunt însoțite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului

și, după caz, de raportul sau avizul Primăriei și/sau al subdiviziunii de resort a

serviciului public descentralizat sau a celui desconcentrat, precum și de sinteza

recomandărilor recepționate în cadrul consultării publice, în procesul-verbal nr. 6

din 12 noiembrie 2013 nu sunt indicate data și numărul avizului sau raportului

comisiei speciale a Consiliului. Cu toate că în decizia contestată se face referire la

raportul comisiei specializate cu privire la acordarea dreptului de arendă, acesta

lipsește.

Relatează că la emiterea deciziei contestate, Consiliul sătesc Chirsovo a

depășit limitele competențelor stabilite prin lege, deoarece stabilirea prețului inițial

intră în competența comisiei de licitație, dar nu a Consiliului. De asemenea, remarcă

că în pct. 2 al procesului-verbal contestat privind rezultatele licitației din

16 decembrie 13, Comisia de licitație a Primăriei satului Chirsovo a indicat

(calculat) suma, care este identică cu cea din decizia contestată a Consiliului sătesc

Chirsovo și anume suma de 23724,11 lei.

Precizează că nu doar Consiliul sătesc Chirsovo, dar și Comisia de licitație și

Primarul satului Chirsovo au încălcat prevederile Legii privind prețul normativ și

modul de vînzare-cumpărare a pământului, deoarece calculul a fost efectuat eronat

și încheiat contractul de arendă cu indicarea prețului care nu corespunde normelor

legale, prin ce a fost adus prejudiciul material considerabil bugetului Primăriei

satului Chirsovo.

2

Mai invocă reclamantul că Consiliul satului Chirsovo în decizia sa urma să

stabilească și termenul de dare în arendă și alte condiții de dare în arendă a

proprietății publice, care însă lipsesc în conținutul acesteia. Termenul maximal de

dare în arendă a construcției hidrotehnice, în sensul Legii cu privire la arenda în

agricultură nr. 198 din 15 mai 2003, constituie 25 ani.

Relevă că Comisia de licitație, contrar prevederilor pct. 10 din Regulamentul

privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin hotărârea Guvernului nr.

136 din 10 februarie 2009, nu a examinat în mod corespunzător setul de documente

pentru bunul expus la licitație, nu s-a ținut cont nici de faptul că comunicatul

informativ privind desfășurarea licitației nu include termenul-limită de prezentare a

cererii și a documentelor necesare pentru participarea la licitația cu strigare, nefiind

clar nici faptul de către cine a fost stabilită taxa de participare la licitație și data

desfășurării licitației.

Solicită anularea deciziei Consiliului local Chirsovo nr. 6/6.14 din

12 noiembrie 2013 privind acordul la desfășurarea licitației ca ilegală în fond, ca

fiind emisă contrar prevederilor legale și cu încălcarea competenței, anularea

procesului-verbal privind rezultatele licitației din 16 decembrie 2013 cu privire la

dare în arendă a obiectivului acvatic (terenul cu nr. cadastral 9619123254 și

construcția hidrotehnică-baraj), declararea nulității contractului de arendă a

obiectivului acvatic (terenul fondului acvatic cu suprafața de 80 ha cu nr. cadastral

9619123.254 și construcția hidrotehnică), încheiat în urma licitației din 16

decembrie 2013.

Prin hotărârea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat, cererea de chemare

în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 24 noiembrie 2015 a Curții de Apel Comrat, a fost respins

apelul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și menținută

hotărîrea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat.

Prin decizia din 22 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, casată integral

decizia din 24 noiembrie 2015 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Comrat.

Prin încheierea din 17 august 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea de abținerea a judecătorilor Curții de Apel Comrat: Afanasii Curdov, Ștefan

Starciuc și Grigorii Colev și a fost dispusă strămutarea la Curtea de Apel Cahul a

pricinii civile la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chirsovo, Comisiei de licitație a

satului Chirsovo, Primarului satului Chirsovo, Sapunji Serghei și Avramoglo

Gheorghi cu privire la contestarea actelor administrative, pentru examinare în ordine

de apel.

Prin decizia din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, casată integral hotărârea

din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat, cu emiterea unei hotărâri noi prin care: a

fost anulată decizia nr. 6/6.14 din 12 noiembrie 2013 a Consiliului sătesc Chirsovo,

ca fiind ilegală; a fost anulat procesul-verbal din 16 decembrie 2013 cu privire la

rezultatele licitației privind darea în arendă a obiectului acvatic cu nr. cadastral

9619123.254; s-a declarat nul contractul de arendă a terenului de pământ ocupat de

obiectul acvatic din 16 decembrie 2013, înregistrat la Primăria satului Chirsovo cu

3

nr. 7 din 03 februarie 2014 și contractul de arendă nr. 6 din 03 februarie 2014 a

construcției hidrotehnice, înregistrat la Primăria Chirsovo cu nr. 1724 din 27

februarie 2014.

La data de 05 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (Vol.II, f.d.133),

Primarul satului Chirsova, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi, au declarat

recurs împotriva deciziei din 19 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cahul, solicitând

casarea acesteia, cu menținerea în vigoare a hotărârii din 28 aprilie 2015 a

Judecătoriei Comrat.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat esențial și

aplicat eronat normele dreptului material și procedural, a interpretat în mod eronat

legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia

să fie aplicată.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se

depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 19 ianuarie 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

la data de 13 februarie 2017, iar recurenții au recepționat-o la 16 februarie 2017 și

respectiv la 17 februarie 2017, conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d. 125, 120).

Recursul declarat la data de 05 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului poștal

(Vol.II, f.d.133), se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primarul satului Chirsovo, Sapunji

Serghei și Avramoglo Gheorghi, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul satului Chirsovo,

Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Primarul satului Chirsovo, Sapunji Serghei și

Avramoglo Gheorghi, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primarul satului Chirsovo,

Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi, împotriva deciziei din 19 ianuarie 2017 a

Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Oleg Sternioală

5