3ra-700/16 — contestarera actului administrativ, procesului-verbal privind rezultatele licitației și acontractului de arendă

3ra-700/16 — contestarera actului administrativ, procesului-verbal privind rezultatele licitației și acontractului de arendă (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: S. Popovici dosarul nr. 3ra-700/16

instanța de apel: A. Curdov, G. Kolev, Ș. Starciuc

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

examinînd recursul declarate de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chirsova, Comisiei de licitație a

satului Chirsova, Primarului satului Chirsova, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi

cu privire la contestarea actului administrativ, anularea procesului-verbal privind

rezultatele licitației și a contractului de arendă,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 24 noiembrie 2015, prin care a fost

respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și

menținută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 28 aprilie 2015,

c o n s t a t ă :

La 24 februarie 2014, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Chirsova, Comisiei de

licitație a satului Chirsova, Primarului satului Chirsova, Sapunji Serghei și Avramoglo

Gheorghi cu privire la contestarea actului administrativ, anularea procesului-verbal

privind rezultatele licitației și a contractului de arendă.

În motivarea acțiunii a indicat că, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat, verificînd în ordinea art. 68 din Legea cu privire la administrația publică locală

din 28 decembrie 2006, legalitatea deciziei Consiliului local al satului Chirsova nr.

6/6.14 din 12 noiembrie 2013, a inițiat anularea acesteia, prin depunerea notificării nr.

1304OT5-391 din 27 decembrie 2013, la care, însă nu a parvenit nici un răspuns, cu

excepția răspunsului Primarului satului Chirsova.

Menționează reclamantul că prin decizia Consiliului sătesc Chirsova nr. 6/6.14

din 12 noiembrie 2013 privind acordul la desfășurarea licitației, s-a dispus permiterea

Primăriei satului Chirsova desfășurarea licitației cu privire la darea în arendă a

obiectivului acvatic înregistrat sub nr. cadastral 9619123254, care include terenul de

pămînt cu suprafața de 80 ha și a construcției hidrotehnice (baraj); de a stabili prețul

inițial de arendă a terenului de pămînt, care include obiectivul acvatic în mărime de

23724,11 lei și prețul pentru arenda construcției hidrotehnice în mărime de 1563 lei; de

a include în condițiile adiționale a contractului de arendă a obligațiilor ce urmează a fi

executate de către arendaș: restituirea cheltuielilor fostului arendaș în legătură cu

practicarea activității de piscicultură, amenajarea teritoriului adiacent (instalarea și

amenajarea locurilor de odihnă, amenajarea locurilor pentru colectarea și depozitarea

deșeurilor, amenajarea căilor de comunicații, înverzirea suplimentară (plantarea

arborilor și arbuștilor).

Susține că în baza deciziei Consiliului sătesc Chirsova nr. 6/6.14 din

12 noiembrie 2013, Comisia de licitație a Primăriei satului Chirsova a desfășurat

licitație și a perfectat proces-verbal privind rezultatele licitației din 16 decembrie 2013,

iar ulterior de către Primarul satului Chirsova a fost încheiat contractul de arendă cu

Avramoglo Gheorghi.

Consideră că decizia menționată a fost adoptată cu încălcarea pct. 2.1.1. și

pct. 2.3.3. din hotărîrea Guvernului din 28 februarie 1996 nr. 115 pentru aprobarea

Instrucțiunilor cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației

publice locale ale Republicii Moldova, întrucît în partea introductivă a deciziei nu este

invocat temeiul juridic de adoptare de către Consiliul a acestei decizii, iar în

dispozitivul acestei decizii nu se indică destinația obiectului dat în arendă (activitatea

piscicolă sau altele) și termenul de dare în arendă.

Afirmă că administrația publică locală urma, în conformitate cu Legea

cadastrului bunurilor imobile și Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile și drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr.112 din 22 iunie 2005, întîi de toate să înregistreze dreptul de proprietate

asupra construcției hidrotehnice și numai după această să-l transmită în arendă acest

imobil.

La fel, invocă că contrar stipulărilor art. 22 alin.(1) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, care prevede că,

problemele de pe ordinea de zi a ședinței consiliului local se examinează de către

acesta dacă sînt însoțite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului și,

după caz, de raportul sau avizul primăriei și/sau al subdiviziunii de resort a serviciului

public descentralizat sau a celui desconcentrat, precum și de sinteza recomandărilor

recepționate în cadrul consultării publice, în procesul-verbal nr. 6 din 12 noiembrie

2013 nu sunt indicate data și numărul avizului sau raportului comisiei speciale a

consiliului, și cu toate că în decizia contestată se face referire la raportul comisiei

specializate cu privire la acordarea dreptului de arendă, acesta, în genere, lipsește.

Insistă că la emiterea deciziei contestate Consiliul sătesc Chirsova a depășit

limitele competențelor stabilite prin lege, deoarece stabilirea prețului inițial intră în

competența comisiei de licitație, dar nu a Consiliului.

De asemenea remarcă că în pct. 2 din procesul-verbal contestat privind

rezultatele licitației din 16 decembrie 13, Comisia de licitație a Primăriei satului

Chirsova a indicat (calculat) suma, care este identică cu cea din decizia contestată a

Consiliului sătesc Chirsova, și anume 23724,11 lei.

Astfel încît, nu doar Consiliul sătesc Chirsova, dar și Comisia de licitație și

Primarul satului Chirsova au încălcat prevederile Legii privind prețul normativ și

modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997, întrucît calculul

a fost efectuat eronat și încheiat contractul de arendă cu indicare prețului care nu

corespunde normelor legale, prin ce a fost adus prejudiciul material considerabil

bugetului Primăriei satului Chirsova.

Mai invocă că Consiliul satului Chirsova în decizia sa urma să stabilească și

termenul de dare în arendă și alte condiții de dare în arendă a proprietății publice, care

însă lipsesc în conținutul acesteia.

În acest sens menționează că termenul maximal de dare în arendă a construcției

hidrotehnice , în sensul Legii cu privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai

2003, constituie 25 ani.

Concomitent relevă că Comisia de licitație, contrar prevederilor pct. 10 din

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin hotărîrea

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, nu a examinat în mod corespunzător setul

de documente pentru bunul expus la licitație, nu s-a ținut cont nici de faptul că

comunicatul informativ privind desfășurarea licitației nu include termenul-limită de

prezentare a cererii și a documentelor necesare pentru participarea la licitația cu

strigare, nefiind clar nici faptul de către cine a fost stabilită taxa de participare la

licitație și data desfășurării licitației.

Solicită anularea deciziei Consiliului local Chirsova nr. 6/6.14 din

12 noiembrie 2013 privind acordul la desfășurarea licitației ca ilegală în fond, ca fiind

emis contrar prevederilor legale și cu încălcarea competenței, anularea procesului-

verbal privind rezultatele licitației din 16 decembrie 2013 cu privire la dare în arendă a

obiectivului acvatic (terenul cu nr. cadastral 9619123254 și construcția hidrotehnică-

baraj), declararea nulității a contractului de arendă a obiectivului acvatic (terenul

fondului acvatic cu suprafața de 80 ha cu nr. cadastral 9619123.254 și construcția

hidrotehnică), încheiat în urma rezultatelor licitației din 16 decembrie 2013.

Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 28 aprilie 2015, acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 25 noiembrie 2015, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și

menținută hotărîrea primei instanțe.

La 24 februarie 2016, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerînd-o neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept material și procedural.

În context referindu-se la art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, susține că colegiul instanței

de apel urma să se abțină de la judecarea pricinii, deoarece judecătorii care fac parte

din complet, au participat la examinarea dosarului în prima instanță și în instanța de

apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chirsova, intervenienți accesorii

Primăria satului Chirsova, Primarul satului Chirsova, Sapunji Serghei, Stoianov

Trofim cu privire la contestarea actului administrativ prin care au fost revizuite

prețurile de arendă a obiectivului acvatic din satul Chirsova.

La fel, invocă că instanța nu a atras în proces persoana care anterior a arendat

obiectivul acvatic din satul Chirsova.

Afirmă că instanța de apel nu a dat o apreciere faptului că construcția

hidrotehnică nu a fost înregistrată în modul prevăzut de lege, astfel încît, la momentul

emiterii deciziei contestate, petrecerii licitației și încheierii contractului de arendă a

obiectivului acvatic, după organul administrației publice locale satului Chirsova nu a

fost înregistrat dreptul de proprietate asupra construcției hidrotehnice în cauză.

Insistă că reieșind din faptul că obiectivul acvatic dat în arendă urmează a fi

folosit și ca activitate piscicolă, atunci acesta se raportează la categoria terenurilor cu

destinație agricolă, iar prețul arendei urmează a fi calculat în conformitate cu Legea

privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25

iulie 1997.

În acest sens, argumentează că este neîntemeiată concluzia instanței precum că

prețul arendei se calculează în funcție de fertilitatea medie a solului a terenurilor

aferente obiectivului acvatic, or calcularea prețului arendei în cazul dat este similară

calculului arendei terenurilor cu destinație agricolă și se va calcula în funcție de

fertilitatea medie a solului stabilită pentru satul Chirsova, ce constituie 57 de puncte.

De asemenea, menționează că nu este clar cum instanțele de judecată au luat la

baza calculului, fertilitatea medii a terenurilor aferente a obiectivului acvatic dat în

arendă, în situația în care aceasta nu a fost stabilită și nu au fost aduse probe în acest

sens.

În această ordine de idei, consideră necesar de remarcat că instanța de apel la

emiterea deciziei urma să aplice prevederile Anexei nr. 1 din Legea privind prețul

normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997, luînd

în considerație probele prezentate, care confirmă necesitatea efectuării calculul prețului

arendei în funcție de fertilitatea medie a solului stabilită pentru satul Chirsova – 57

puncte, deoarece lipsește concluzia privind bonitatea terenul agricol – obiectivul

acvatic cu suprafața de 80 ha cu nr. cadastral 9619123.254, prin ce au fost încălcate

normele de drept material, fiind interpretată eronat legea și nu a fost aplicată legea care

trebuia să fie aplicată.

Relatează că diferența prețului arendei care a fost stabilit pentru darea în arendă

a obiectivului acvatic, în comparație cu prețul care urma a fi efectuat în cazul aplicării

corecte a legii, constituie 30000 lei anual, fapt care afectează grav bugetul local al

satului Chirsova.

Este de părerea că argumentele instanței de apel precum că condițiile

suplimentare – achitarea cheltuielilor fostului arendaș, rezultă din contractul de arendă

anterior, contravin circumstanțelor pricinii, or contractul de arendă încheiat cu fostul

arendaș nu a fost reziliat de către părți înainte de termen, dar în legătură cu expirarea

termenului contractului.

La fel, invocă că includerea condițiilor suplimentare sus menționate reprezintă o

încălcare a pct. 2 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat

prin hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care indică că organizarea și

desfășurarea licitațiilor este condiționată de asigurarea liberului acces la licitație și a

drepturilor egale pentru toți participanți.

La 10 mai 2016, prin intermediul oficiului poștal, Avramoglo Gheorghi,

reprezentat de avocatul Jecov Nicolai, a depus referință prin care a invocat caracterul

neîntemeiat al recursului și legalitatea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei

instanțe, considerînd recursul declarat de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei

de Stat, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din

24 noiembrie 2015 a fost expediată în adresa recurentului la 28 decembrie 2015, fapt

confirmat prin scrisoare de însoțire nr. 3a-57/2015 și recepționată de către recurent la

data de 29 decembrie 2015 (f. d. 247, vol. I).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 24 februarie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participantelor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, înaintînd acțiunea în judecată împotriva

Consiliului sătesc Chirsova, Comisiei de Licitație a satului Chirsova, Primarului

satului Chirsova, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi, Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului local Chirsova nr. 6/6.14

din 12 noiembrie 2013 privind acordul la desfășurarea licitației ca ilegală în fond, fiind

emis contrar prevederilor legale și cu încălcarea competenței, anularea procesului-

verbal privind rezultatele licitației din 16 decembrie 2013 cu privire la dare în arendă a

obiectivului acvatic (terenul cu nr. cadastral 9619123254 și construcția hidrotehnică-

baraj), declararea nulității a contractului de arendă a obiectivului acvatic (terenul

fondului acvatic cu suprafața de 80 ha cu nr. cadastral 9619123.254 și construcției

hidrotehnică), încheiat în urma rezultatelor licitației din 16 decembrie 2013.

În susținerea cerințelor sale, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a

invocat prevederile Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat

prin hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 și Legea privind prețul

normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și respingerii acesteia, soluție care a fost menținută și de instanța

de apel.

În susținerea soluției sale, atît prima instanță, cît și instanța de apel au reținut că

bunul dat în arendă a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, iar prețul inițial de

arendă de expunere la licitație a fost stabilit corect și de către organul competent.

În acest sens, instanțele au concluzionat că terenurile obiectului acvatic date în

arendă, se referă la categoria terenurilor fondului de apă și regulile de calculare a plății

de arendă minimală, care sunt prevăzute pentru terenurile agricole, la situația din speță

nu sunt incidente.

La caz, instanța de recurs constată, însă, că contrar prevederilor art. 239 CPC și

art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată, iar concluziile

instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavînd putere de

convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu

în raport cu materialul probator, precum și normele de drept ce reglementează acest

aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de

recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecînd apelul a trecut în

mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la constatări reținute

la adoptarea hotărîrii de prima instanță, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărîrii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează raportul litigios din cauză.

În acest sens, se va remarca că în scopul stabilirii legalități hotărîri, cît

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor înaintate, era indispensabil, alături de cele

constatate, de a verifica temeiul legal al pretențiilor, în baza probelor prezentate, și

prin prisma dispozițiilor statuate în Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu

reducere aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 și Legea

privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25

iulie 1997.

Or, unul din argumentele susținute de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat în cererea de apel a fost faptul că de către instanța de apel au fost greșit aplicate la

caz prevederile care reglementează calcularea prețului inițial de expunere de arendă,

cauza urmînd a fi examinată prin prisma pct. 1 al Notei din Legea privind prețul

normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997,

menționând în acest sens că calcularea prețului arendei în cazul dat este similară

calculului arendei terenurilor cu destinație agricolă, și se va calcula în funcție de

fertilitatea medie a solului stabilită pentru satul Chirsova, ce constituie 57 de puncte și

fa fi efectuat de către Comisia de licitație în conformitate cu prevederile pct. 10 lit. b)

din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin hotărîrea

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, dar nu de către Consiliul sătesc Chirsova.

Pe cînd, atît argumentul dat cît și altele, au fost trecute cu atenția de către

instanța de apel, fără a fi dată o apreciere corespunzătoare și o analiză minuțioasă

acestora, fapt ce denotă încălcarea dispozițiilor aliniatului (5) al art. 373 CPC, care

direct stipulează că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Faptul că instanța de apel a examinat superficial apelul se confirmă și prin faptul

că instanța de apel a considerat drept justă concluzia primei instanțe, care a reținut că

la bază de calculul a prețului arendei se ia fertilitatea medii a terenurilor aferente a

obiectivului acvatic dat în arendă.

Pe cînd, instanța de recurs găsește, această constatare lipsită de certitudine,

rezultată din aprecierea arbitrară a circumstanțelor cauzei și materialului probator

propus de părți, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză, or,

este absolut neclar de care norme legale s-au sprijinit instanțele de judecată cînd au

luat la bază calculului, fertilitatea medii a terenurilor aferente obiectivului acvatic dat

în arendă, în situația în care aceasta nici nu a fost stabilită și nici probe în acest sens

nu au fost aduse instanțelor de judecată.

La fel a rămas fără analiză și aspectul ce ține de comunicatul informativ privind

desfășurarea licitației, prin prisma prevederilor pct. 11 lit. lit. a)-m) din Regulamentul

privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 136

din 10 februarie 2009, potrivit căruia, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea licitației,

vînzătorul publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și, după caz, în presa

locală, comunicatul informativ privind desfășurarea licitației. Comunicatul va include

următoarele informații: data, ora și locul desfășurării licitației; denumirea completă și

locul aflării bunurilor; prețul de expunere și condițiile de achitare a acestuia; cota-parte

(în procente) din costul total al bunului sau, după caz, a dreptului expus la licitație;

indicii tehnici de bază ai bunurilor; caracteristica terenurilor (locul amplasării,

suprafața, bonitatea lotului, destinația funcțională), după caz, condițiile asigurării cu

rețele tehnice și transport; modul de familiarizare cu bunurile expuse la licitație;

condițiile de participare la licitație, inclusiv modul și termenele de achitare a prețului;

condițiile de obținere a dreptului de locațiune sau de arendă; suma taxei de participare

și mărimea acontului pentru fiecare bun expus la licitație; conturile de decontare la

care se va achita taxa de participare la licitație și acontul; termenul-limită de prezentare

a cererii și a documentelor necesare pentru participarea la licitația cu strigare; după

caz, condițiile suplimentare pentru bunurile expuse la vînzare și altă informație

relevantă.

În aceste condiții, la caz, era important de a verifica și a da o analiză amplă prin

prisma Regulamentului sus menționat și a stabili cu certitudinea corectitudinea

comunicării privind desfășurarea licitației, precum respectarea condițiilor în procesul

desfășurării licitației.

Ori anume Aceste împrejurări se impun a fi verificate întru stabilirea temeiului

legal al pretențiilor Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat înaintate împotriva

Consiliului sătesc Chirsova, Comisiei de licitație a satului Chirsova, Primarul satului

Chirsova, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi cu privire la anularea procesului-

verbal privind rezultatele licitației din 16 decembrie 2013 cu privire la dare în arendă a

obiectivului acvatic și declararea nulității a contractului de arendă a obiectivului

acvatic, încheiat în urma rezultatelor licitației din 16 decembrie 2013, care de altfel, au

rămas fără examinare de către instanța de apel.

De altfel, după cum se mai constată la caz, recurentul contestând decizia

instanței de apel, a invocat ca temei de anulare a deciziei și faptul că judecătorii

Afanasie Curdov și Grigire Colev neîntemeiat și ilegal ai participat la examinarea

cauzei respective în ordine de apel, insistînd că ultimii au influențat Colegiul la

adoptarea deciziei contestate.

În acest context, instanța de recurs conchide că judecătorii Afanasie Curdov și

Grigire Colev, stabilind că au participat anterior la examinarea unei cauze conexe,

obiectul căreia fiind revizuirea tarifelor pentru arenda aceluiași bazin acvatic din satul

Chirsova, urmau, prin prisma prevederilor art. 50 alin. (1) lit. d) și 52 alin. (1) CPC, să

concluzioneze asupra situației dacă sunt în drept să participe la judecarea cauzei,

indiferent de faptul dacă părțile au înaintat sau nu cerere de recuzare.

Or, judecătorul care examinează cauza este obligat să comunice părților orice

circumstanță care ar putea pune la îndoială imparțialitatea sa la examinarea cauzei.

Faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept

procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului, cât și a

pricinii supusă judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii

atacată cu apel.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărîrile, iar avînd în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-

și motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-

i sunt supuse aprecierii.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-

a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărîrii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Pentru considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel

urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat.

Se casează integral decizia Curții de Apel Comrat din 24 noiembrie 2015, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chirsova, Comisiei de licitație a

satului Chirsova, Primarul satului Chirsova, Sapunji Serghei și Avramoglo Gheorghi

cu privire la contestarea actului administrativ, anularea procesului-verbal privind

rezultatele licitației și a contractului de arendă, cu restituirea pricinii pentru rejudecare

la Curtea de Apel Comrat, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu